Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a declarat în timpul unui interviu acordat NBC News că este gata să-și viața pentru revoluție. Liderul cubanez a spus că nu se teme de amenințările lui Donald Trump și că este gata să-și sacrifice viața în cazul unei invazii americane.

„Dacă este necesar, vom lupta și vom muri. Pentru că, așa cum spune imnul nostru: «A muri pentru patrie înseamnă a trăi»”, a spus el.

Miguel Díaz-Canel a refuzat să demisioneze la cererea Washingtonului bazându-se pe suveranitatea Cubei.

Administrația Trump a intensificat presiunea asupra Cubei după operațiunea militară din 3 ianuarie de capturare a președintelui venezuelean Nicolás Maduro, un aliat al guvernului cubanez.

Americanii au întrerupt efectiv aprovizionarea Havanei cu petrol venezuelean, au numit guvernul cubanez „o amenințare neobișnuită și extraordinară” și s-au angajat să impună tarife oricărei țări care furnizează petrol Cubei.

Ulterior, SUA și Cuba au început să negocieze. Administrația Trump a comunicat Cubei că pentru a asigura progresul negocierilor este nevoie de demisia președintelui Miguel Díaz-Canel.

Scopul americanilor nu ar fi o schimbare completă de regim, ci doar o înlocuire simbolică a șefului suprem. Díaz-Canel este văzut de oficialii americani ca un politician cu care nu se poate negocia și care permite rețelei Castro să manipuleze puterea. De aceea, plecarea din funcție a lui Miguel Díaz-Canel ar permite reforme economice și ar îmbunătăți relațiile dintre SUA și Cuba.

Petrolul explodează după blocada Strâmtorii Ormuz. WTI trece de 104 dolari, gazul urcă cu 10% la Amsterdam.

WTI cu livrare în mai se tranzacționează la 104,57 dolari, cu o creștere de 8,28%.

Petrolul continuă să crească pe măsură ce navele își schimbă cursul.

Brent cu livrare în iunie a ajuns la 102,03 dolari, în urcare cu 7,12%. Gazul natural pe piața TTF din Amsterdam înregistrează o creștere de 10,45%, ajungând la 48,2 euro pe MWh. Toate aceste mișcări vin pe fondul eșecului negocierilor de pace dintre Iran și SUA.

Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, blocat

„Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz s-a blocat din nou după ce Trump a anunțat inițierea blocajului naval”, scrie Lloyd’s List, publicație specializată în știri de navigație, citată de ANSA.

Înainte de anunț, traficul continua la niveluri reduse. Sâmbătă se înregistrase chiar o ușoară creștere a tranzitului petrolierelor. Companiile de navigație încercau să scoată nave din Golful Persic. După anunțul lui Trump, tot traficul pare să se fi oprit. Cel puțin două nave care se îndreptau spre ieșirea din strâmtoare și-au schimbat cursul.

Iranul avertizează: „Veți regreta 4-5 dolari pe galon”

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a reacționat dur pe rețeaua X. „Bucurați-vă de prețurile actuale la pompă. Cu așa-numitul blocaj, în curând veți regreta prețul de 4-5 dolari pe galon”, a scris el, adresându-se direct americanilor.

Mesajul vine ca răspuns direct la ordinul lui Trump de a impune blocada navală după eșecul negocierilor de la Islamabad.

Magyar a vorbit în fața a câteva mii de susținători în centrul Budapestei, după victoria zdrobitoare în fața Fidesz.

Cu aproape 99% din voturi numărate, Tisza obține 138 de mandate în parlamentul de 199 de membri. Fidesz păstrează 55 de mandate, notează Euronews.

„Ungaria va fi din nou un aliat puternic, care va reprezenta interesele maghiare. Locul țării noastre este în Europa”, a declarat Magyar.

Primele călătorii în străinătate îl vor duce la Varșovia și Viena. Urmează apoi Bruxelles, unde intenționează să convingă UE să deblocheze fondurile înghețate. „Vom aduce acasă fondurile UE care se cuvin poporului maghiar”, a spus el.

Aderarea la Parchetul European, printre primele promisiuni

Magyar a promis restabilirea sistemului de frâne și contraponderi. A anunțat aderarea la Parchetul European, organismul care investighează infracțiunile financiare transnaționale. „Vom garanta funcționarea democratică a țării noastre”, a spus el.

„Plecați. Nu așteptați până când îi vom trimite noi”

Magyar a cerut demisia imediată a președintelui Tamás Sulyok, după ce acesta l-a invitat să formeze guvernul. A transmis același mesaj șefilor Curții Supreme, Curții Constituționale, Curții de Conturi, Oficiului Justiției, Oficiului Concurenței și Autorității pentru Media.

„Îndemn toate marionetele care au fost la putere în ultimii 16 ani să facă același lucru. Plecați, plecați. Nu așteptați până când îi vom trimite noi”, a spus Magyar.

El l-a îndemnat și pe Orbán să se abțină de la orice măsură care ar limita competențele viitorului guvern în perioada de tranziție.

„Așteptăm cu nerăbdare să continuăm să întărim Parteneriatul Strategic, cu accent pe cooperarea economică și sectorială”, a postat Bolojan pe X. 

„Prioritatea noastră este să lucrăm împreună pentru a îmbunătăți viețile cetățenilor noștri, într-o Uniune Europeană  mai puternică, mai unită și mai competitivă”, a adăugat Bolojan. 

Premierul României îi dorește lui Magyar un „mandat de succes”.

Donald Trump a scris un lung mesaj pe propria rețea de socializare Truth Social în care îl atacă pe liderul catolicilor din întreaga lume.

„Papa Leon este slab în ceea ce privește criminalitatea și groaznic în ceea ce privește politica externă. Vorbește despre „frica” de Administrația Trump, dar nu menționează frica pe care Biserica Catolică și toate celelalte organizații creștine au avut-o în timpul COVID, când arestau preoți, pastori și pe toți ceilalți pentru că țineau slujbe religioase, chiar și atunci când ieșeau afară și se aflau la o distanță de trei sau chiar șase metri. Îmi place mult mai mult de fratele său, Louis, decât de el, pentru că Louis este complet MAGA. El înțelege, iar Leon nu”, a scris Trump.

De ce s-a supărat Trump

Președintele american este supărat deoarece Papa Leon l-a criticat pentru acțiunile din Iran și Venezuela.

„Nu vreau un Papă care crede că este în regulă ca Iranul să aibă o armă nucleară. Nu vreau un Papă care crede că este teribil că America a atacat Venezuela, o țară care trimitea cantități masive de droguri în Statele Unite și, și mai rău, își golea închisorile trimițând în țara noastră, criminali, traficanți de droguri și ucigași. Și nu vreau un Papă care îl critică pe președintele Statelor Unite pentru că face exact ceea ce a fost ales să facă”, adăugat Trump.

Trump susține că Leon a fost ales Papă datorită lui

Președintele SUA a spus că Leon a fost ales Papă pentru a-i face pe plac lui Trump.

„Leo ar trebui să fie recunoscător pentru că, după cum știe toată lumea, a fost o surpriză uriașă. Nu era pe nicio listă pentru a fi Papă și a fost pus acolo de Biserică doar pentru că era american, iar ei au crezut că aceasta ar fi cea mai bună modalitate de a se descurca cu președintele Donald J. Trump. Dacă nu aș fi fost la Casa Albă, Leo nu ar fi fost la Vatican”, a mai scris Donald Trump.

Donald Trump l-a acuzat pe Leon că servește stângii radicale.

„Din păcate, slăbiciunea lui Leo în ceea ce privește criminalitatea și armele nucleare nu mi place, nici faptul că se întâlnește cu simpatizanți ai lui Obama, precum David Axelrod, un ratat de stânga, care este unul dintre cei care doreau ca enoriașii și clericii să fie arestați. Leo ar trebui să se pună la punct ca Papă, să folosească bunul simț, să nu mai servească stângii radicale și să se concentreze pe a fi un Mare Papă, nu un politician”, a precizat Donald Trump.

După numărarea aproape completă a voturilor, Magyar a obținut 138 de locuri în parlamentul de 199 de mandate. Este o majoritate calificată, care îi oferă puteri extinse pentru a reforma statul maghiar.

Fidesz, partidul lui Orbán, a obținut doar 55 de locuri. Orbán și-a recunoscut înfrângerea și a anunțat că va activa din opoziție. „Vom servi țara noastră din opoziție”, a declarat fostul premier.

Câștigătorii: UE, tinerii maghiari, jurnaliștii

Liderii europeni Ursula von der Leyen și António Costa scapă de unul dintre cei mai dificili parteneri din istoria recentă a UE. Orbán a blocat în repetate rânduri decizii critice ale Bruxelles-ului. A alimentat euroscepticismul și a subminat statul de drept în Ungaria, scrie Politico.

„Ungaria a ales Europa. Uniunea devine mai puternică”, a reacționat von der Leyen.

Tinerii maghiari sunt un alt mare câștigător al acestor alegeri. Sondajele arătau că două treimi dintre maghiarii sub 30 de ani voiau plecarea lui Orbán. Concertele-protest din Budapesta au mobilizat sute de mii de tineri înaintea votului.

Jurnaliștii independenți au jucat un rol decisiv. Aceștia au dezvăluit legăturile dintre Budapesta și Kremlin. Au documentat modul în care serviciile secrete au acționat împotriva opoziției. Orbán controlase până acum 80% din mass-media maghiară.

Medicii câștigă și ei. Magyar a promis investiții publice suplimentare de 1 miliard de euro pe an în sănătate.

Ucraina: victorie cu gust amar

Zelenski l-a felicitat pe Magyar și s-a declarat gata de cooperare. Ungaria deblocează probabil împrumutul de 90 de miliarde de euro vetat de Orbán pentru Ucraina.

Dar Magyar se opune trimiterii de arme sau bani la Kiev. Se opune și accelerării aderării Ucrainei la UE. A promis un referendum pe această temă – o mișcare care, în contextul sentimentului anti-ucrainean din Ungaria, ar bloca practic procesul.

Învinșii: Trump, Vance și Putin

Vicepreședintele american JD Vance l-a vizitat pe Orbán la Budapesta pe 7 aprilie. L-a lăudat și a acuzat UE de amestec în alegeri. Trump i-a acordat lui Orbán cinci susțineri publice în ultimele șase luni. Toate au fost în zadar.

Putin pierde un aliat valoros în inima UE. Mass-media maghiară a dezvăluit convorbiri între ministrul de externe Szijjártó și Lavrov. Aceștia ar fi discutat despre deliberările interne ale UE privind sancțiunile contra Rusiei.

Rețelele de afaceri și think tank-urile finanțate de Fidesz riscă să-și piardă finanțarea. Magyar a anunțat înființarea unui birou care va investiga corupția și va recupera bunurile statului.

Extrema dreaptă europeană – inclusiv Le Pen și Meloni – pierde un aliat-cheie la masa negocierilor de la Bruxelles.

Infotrafic: Interdicții pentru camioane pe trei șosele, până la ora 22:00

Vehiculele cu masa totală maximă autorizată de peste 7,5 tone nu pot circula pe mai multe sectoare. Restricția nu vizează vehiculele destinate exclusiv transportului de persoane.

Interdicțiile sunt valabile între orele 06:00 și 22:00, pe ambele sensuri, pe următoarele tronsoane:

– Autostrada A2 București–Constanța – una dintre cele mai circulate axe rutiere din țară, mai ales în perioadele de sărbătoare;

– DN 7 Pitești–Râmnicu Vâlcea–Veștem – drum de legătură între Muntenia și Transilvania, intens solicitat de traficul greu;

– DN 39 Agigea–Mangalia – arteră litorală care deservește zona de sud a județului Constanța.

Podul Prieteniei, circulabil fără restricții

Circulația pe DN 5 Giurgiu–Ruse se desfășoară astăzi fără restricții, pe ambele sensuri, pentru toate tipurile de vehicule. Lucrările de reparații de pe secțiunea Podului Prieteniei s-au încheiat. Restricțiile de trafic impuse în perioada lucrărilor au fost ridicate.

Recomandările poliției pentru întoarcerea de Paște

INFOTRAFIC avertizează că traficul se poate intensifica pe măsură ce șoferii se întorc dinspre destinațiile de sărbătoare. Timpul petrecut în călătorie poate crește semnificativ față de estimările inițiale.

Polițiștii recomandă verificarea atentă a traseului înainte de plecare. Rutele alternative trebuie luate în calcul acolo unde valorile de trafic sunt ridicate. Răbdarea și prudența sunt esențiale pe drumurile publice în zilele de sărbătoare.

În timpul armistițiului, rușii de pe linia frontului au atacat trei militari răniți și neînarmați. Aceștia erau militari ruși, eliberați de ucraineni, potrivit Live Ukraine.

Pentru a testa dacă rușii respectă prevederile armistițiului, comandamentul Brigăzii Mecanizate Separate 24 din Ucraina a organizat o evacuare medicală de probă a trei prizonieri de război ruși capturați cu o zi înainte. Aceștia erau îmbrăcați în haine neutre și aveau steaguri albe.

„Soldații răniți s-au evacuat (retras) din pozițiile avansate din Ceasov Iar. Se deplasau de la linia de contact spre spate, neînarmați, dădeau semne că primesc ajutor medical, folosind bețe- în conformitate cu convențiile și condițiile de încetare a focului”, a explicat brigada ucraineană.

Rușii i-au observat pe cei trei și i-au ucis, conform ucrainenilor care au filmat scenele cu ajutorul unei drone.

„Își distrug propriii răniți! Comandamentul Diviziei 70 de Pușcași Motorizați din Rusia nu are niciun concept de onoare și este incapabil să îndeplinească promisiunile «liderului» său!”, a fost concluzia ucrainenilor.

Studiul vizează tinerii cu vârste între 12 și 15 ani australieni. Trei din cinci dintre cei care aveau conturi pe platformele restricționate înainte de decembrie le accesează în continuare, conform Sky News.

Cercetarea arată că 53% dintre utilizatorii minori de pe TikTok și YouTube și 52% dintre cei de pe Instagram încă își pot accesa conturile. Studiul a fost realizat online între 12 și 31 martie și a fost comandat de Fundația Molly Rose și YouthInsight.

Platformele, acuzate că nu au acționat

Două treimi dintre utilizatorii minori care continuă să folosească YouTube declară că platforma nu a întreprins „nicio acțiune” pentru a le elimina conturile. Același lucru îl spun 61% dintre utilizatorii Snapchat și 60% dintre cei de pe Instagram și TikTok.

Jumătate dintre copiii care foloseau platformele înainte de interdicție spun că aceasta nu a adus nicio schimbare în privința siguranței lor online. Unul din șapte afirmă că se simte chiar mai puțin în siguranță după restricții.

Legislația australiană obligă firmele de tehnologie să împiedice utilizarea platformelor de către persoanele sub 16 ani. Nerespectarea acestei obligații poate atrage amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni.

Părinții văd atât efecte pozitive, cât și negative

Un sondaj YouGov din martie arată că 61% dintre părinții copiilor sub 16 ani au observat între două și patru schimbări pozitive de comportament. Printre acestea: mai multe interacțiuni față în față, relații părinte-copil îmbunătățite și copii mai prezenți.

Totuși, doi din cinci părinți au semnalat și efecte negative. Acestea includ inegalitate digitală crescută și o migrare spre platforme mai puțin reglementate.

Marea Britanie, în fața aceleiași decizii

Guvernul britanic derulează o consultare publică privind oportunitatea unei interdicții similare. Rezultatele sunt așteptate în vară.

Directorul executiv al Fundației Molly Rose, Andy Burrows, consideră că noile date „ridică întrebări majore cu privire la eficacitatea” unei interdicții. El susține că firmele de tehnologie trebuie să fie supuse unor reglementări mai stricte, nu doar unor interdicții. Același punct de vedere este împărtășit de NSPCC, cea mai mare organizație caritabilă pentru copii din Marea Britanie.

Grecia a anunțat recent că va interzice accesul persoanelor sub 15 ani la rețelele sociale. Premierul grec a solicitat totodată Comisiei Europene o legislație similară la nivelul UE.

Anunțul a fost făcut de Trump înaintea intrării în vigoare a blocadei, programată pentru ora 15:00, ora Marii Britanii. Președintele american a vorbit cu presa la Baza Comună Andrews din Maryland, relatează Sky News.

„Iranul nu va avea o armă nucleară. Ei încă o vor și au clarificat asta noaptea trecută”, a declarat Trump.

Întrebat cât timp acordă Teheranului pentru a reveni la negocieri, președintele a fost tranșant. „Nu-mi pasă dacă se întorc sau nu. Dacă nu se întorc, nu am nimic împotrivă.”

Trump a adăugat că armata iraniană este slăbită. „Armata lor a dispărut și rachetele sunt în mare parte epuizate. Capacitatea de producție a rachetelor și dronelor este în mare parte distrusă”, a spus el.

Iranul acuză SUA că nu au câștigat încrederea delegației

Teheranul a reacționat după eșecul negocierilor de la Islamabad. Iranul a declarat că SUA „nu au reușit să câștige încrederea delegației iraniene” în timpul discuțiilor.

Cele două părți nu au ajuns la niciun acord după 21 de ore de negocieri. Blocada navală americană urmează să intre în vigoare în aceste condiții.

Marea Britanie, în afara blocadei

Trump a susținut că NATO și Marea Britanie „vor acum să ajute” în zona căilor navigabile. Sky News a înțeles însă că Marea Britanie nu se va implica în blocadă.

Ministrul sănătății britanic a recunoscut că „diferențele de opinie” față de SUA în privința Iranului au „tensionat” relația cu administrația Trump.