Chiar dacă nu mai are nicio legătură cu lumea sportului, Adrian Diaconu, „Rechinul”, se bucură în liniște de viața de zi cu zi din Canada, dar mai ales de realizările familiei.

Soția este însoțitoare de bord la compania aeriană Air Canada, fiica la fel, iar băiatul încearcă să-i calce pe urme în lumea boxului.

Doar că, nu cu mult timp în urmă, pe un zbor efectuat pe ruta Paris–Montreal, fostul mare pugilist a dezvăluit că a trăit cele mai mari emoții. Și nu din cauza zborului. „Cea care m-a servit în avion a fost chiar soția mea, alături de celelalte colege ale ei. Vă dați seama ce emoții am avut și cât de mândru am fost. Tot zborul aproape că nu am putut vorbi deloc din cauza emoțiilor. Am o soție extraordinară pe care o iubesc enorm. Am sărbătorit de curând nunta de argint. Chiar glumeam spunându-i Adinei că am câștigat amândoi argintul și că mergem mai departe în finala pentru aurul… vieții”, a povestit Diaconu.

Băiatul îi moștenește talentul!

Eric, băiatul lui, se pare că i-a moștenit talentul. Face box de performanță, dar, de curând, s-a confruntat cu o accidentare.

„Băiatul, din păcate, acum o săptămână s-a accidentat la mâna stângă, după un uppercut dat în cotul adversarului de sparring și s-a ales cu o mică fractură. I-am făcut radiografie și așteptăm acum părerea unui specialist zilele astea”, a explicat Diaconu.

Aventură în nămeții Canadei

Ninsoarea căzută la București zilele trecute, despre care toată lumea spunea că a fost cea mai puternică din ultimii ani, pare o glumă frumoasă față de iernile cu adevărat grele pe care Adrian Diaconu le-a trăit până acum în Canada.

Un astfel de episod al aventurii nămeților l-a trăit chiar zilele trecute, când a încercat să iasă la pescuit la copcă împreună cu Lucian Bute și cu alți prieteni.

„La pescuit la copcă am fost săptămâna trecută, împreună cu Lucian, la niște prieteni foarte buni, la vreo patru ore distanță de Montreal. Cu mare noroc am ajuns la cabana respectivă… dar pe lac efectiv nu am putut ajunge… a avut nămeți de un metru înălțime. Pur și simplu nu am putut înainta nici măcar cu snowmobilul”, a povestit Adrian Diaconu.

Dă gerul din Canada pe căldura din Bahamas

La începutul lunii martie, Adrian va pleca împreună cu toată familia într-o vacanță de vis, în Bahamas.

„Abia așteptăm să lăsăm gerul ăsta în urma noastră. Mi-am propus ca după această vacanță să intru și la o dietă foarte serioasă. Am ceva kilograme de dat jos. Dar, cu ambiție, voi reuși să ajung la greutatea optimă”, a mai spus el.

UTA a deschis scorul în minutul 11, când Florent Poulolo a reluat cu capul în plasă, după o centrare venită din lovitură liberă.

Patru minute mai târziu, arădenii și-au dublat avantajul, prin Flavius Iacob.

Oțelul a redus din diferență în minutul 41, prin Ștefan Bană.

Egalarea a venit în minutul 56, când Conrado a înscris din penalty și a stabilit scorul final, 2-2.

Rezultatul menține ambele echipe în afara pozițiilor de play-off.

UTA Arad ocupă locul 8, cu 42 de puncte, iar Oțelul Galați este pe 9, cu 41 de puncte.

Echipele de start

Oțelul Galați: Dur-Bozoancă – Zhelev, Lopes, Iacob, Conrado – Chira, Lameira – Bană, Ciobanu, Pinto – Debeljuh;

Rezerve: I. Popescu, Ursu – Rus, Neicu, Kazu, Paz, Postelnicu, Bordun, Sandu, Patrick, Neicu;

Antrenor: Laszlo Balint.

UTA Arad: Tordai – Țuțu, Poulolo, Pospielov, Alomerovic – Mino, Odada – F. Iacob, A. Roman, Tzionis – Abdallah;

Rezerve: L. Roșu – Benga, Stolnik, Van Durmen, Hrezdac, Țăroi, M. Coman, L. Mihai, Ndon;

Antrenor: Adi Mihalcea.

„INS (Institutul National de Statistică) a publicat astăzi noi date despre economie. Primul comunicat vorbește despre creșterea cifrei de afaceri în industrie, 2025 comparativ cu 2024, de 3,2%”, a scris Ștefan Radu Oprea într-o postare pe Facebook.

„Ar putea părea o știre bună, dar când o corelăm cu creșterea prețurilor produselor industriale în 2025 comparativ cu 2024, care a fost de 6%, constatăm o scădere a cifrei de afaceri în termeni reali cu 2,6%”, a adăugat secretarul general al Guvernului.

Oprea a subliniat că puterea de cumpărare „a scăzut în mod real” atunci când este analizată relația dintre creșterea salariului mediu și inflație.

„Avem nevoie de planul de relansare economică”, a mai transmis acesta.

România a adoptat acest mecanism în contextul angajamentelor europene privind combaterea schimbărilor climatice și utilizarea responsabilă a banilor publici. Reforma face parte din Componenta Energie din Planul Național de Redresare și Reziliență, fiind prevăzută la Jalonul 123, care obligă statul să creeze o metodologie prin care cheltuielile bugetare să fie analizate din perspectiva impactului asupra mediului.

Autoritățile au evaluat 624 de programe și cheltuieli ale ministerelor, de la investiții în transport și clădiri publice până la digitalizarea ANAF. Toate au fost considerate compatibile cu regulile europene privind protecția mediului, ceea ce permite României să bifeze un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul de finanțe.

În urma ședinței Comitetului interministerial din 19 februarie a.c., au fost analizate și avizate cu unanimitate de voturi ultimele completări transmise de șapte instituții-cheie, printre care:

• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
• Ministerul Energiei;
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
• Ministerul Sănătății;
• Ministerul Educației și Cercetării;
• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului.

Raportul evidențiază proiecte strategice care contribuie direct la atenuarea schimbărilor climatice, printre care:

• programele e-Factura, platformele Big Data și modernizarea ANAF, care reduc amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic;
• reabilitarea energetică a clădirilor publice (sedii de instanțe judecătorești și imobile administrative) și investiții în transportul feroviar;
• programele de alimentare cu apă, canalizare și eficiență energetică a locuințelor, precum și managementul deșeurilor agricole.

În centrul acestei raportări se află investițiile în programele de digitalizare a administrației fiscale. Programele strategice derulate de Ministerul Finanțelor, precum e-Factura, platformele Big Data și modernizarea sistemelor informatice ale ANAF, au fost validate ca măsuri verzi/favorabile. Acestea reduc direct amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic și optimizează fluxurile financiare la nivel național.

În schimb, facilitățile sociale, precum scutirile de taxe pentru pensii mici sau tichetele de masă, au fost încadrate ca „neutre”. Autoritățile spun că acestea ajută populația, dar nu au legătură directă cu schimbările climatice.

Bugetarea verde nu aduce automat taxe noi sau beneficii imediate pentru cetățeni. Rolul ei este mai ales administrativ: să arate Uniunii Europene că banii publici sunt cheltuiți transparent și în acord cu obiectivele climatice pe termen lung.

Ce înseamnă concret bugetarea verde

Bugetarea verde nu reprezintă un buget separat, ci o metodă de clasificare a cheltuielilor statului. Ministerele și instituțiile publice vor trebui să arate ce efect au proiectele finanțate asupra mediului, potrivit minsterului de finanțe.

Cheltuielile vor primi etichete în funcție de impact:

• cheltuieli verzi, considerate favorabile mediului;
• cheltuieli maro, cu efect negativ;
• cheltuieli mixte, care au atât efecte pozitive, cât și negative;
• cheltuieli neutre;
• cheltuieli neetichetate, atunci când impactul nu poate fi stabilit.

Evaluarea se face după șase obiective stabilite la nivel european: reducerea schimbărilor climatice, adaptarea la efectele acestora, protejarea resurselor de apă, economia circulară, reducerea poluării și protejarea biodiversității.

Cum se aplică sistemul

Procesul va fi introdus inițial într-o fază pilot. Ministerele vor analiza programele bugetare pe care le gestionează și vor transmite propuneri de etichetare către Ministerul Finanțelor.

Un comitet interministerial va coordona procesul, iar rezultatele vor fi publicate într-un raport oficial privind modul în care sunt cheltuiți banii publici din perspectiva impactului asupra mediului.

Reglementarea este stabilită prin Ordonanța de urgență nr. 75/2024 și normele metodologice aprobate ulterior prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2024.

De ce este importantă reforma și ce efecte ar putea avea

Introducerea bugetării verzi este o condiție pentru accesarea fondurilor europene din PNRR. Uniunea Europeană cere statelor membre să demonstreze că investițiile publice nu afectează obiectivele climatice și respectă principiul „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul.

Prin acest sistem, autoritățile încearcă să urmărească mai clar dacă investițiile publice contribuie la protecția mediului sau generează costuri viitoare legate de poluare și schimbări climatice.

Pe termen lung, avantajul major este transparența: Comisia Europeană poate urmări mai ușor unde merg banii. Riscul este birocratizarea excesivă și transformarea procesului într-un exercițiu de raportare, fără schimbări reale în prioritățile bugetare.

Totuși, faptul că toate cele 624 de măsuri au primit aviz favorabil poate însemna că, fie politicile chiar sunt aliniate climatic, fie metodologia este încă permisivă în faza pilot. În alte state UE, primele exerciții de green budgeting au scos la iveală multe cheltuieli negative pentru mediu.

Bugetarea verde poate duce în timp la prioritizarea proiectelor „etichetabile verde” în detrimentul unor investiții necesare economic, dar greu de încadrat climatic, de pildă autostrăzile sau industria grea ar putea deveni mai greu de finanțat.

Decizia Curții vizează măsurile impuse de Donald Trump în baza unei legi privind puterile de urgență, printre care tarifele globale, inclusiv așa-numitele tarife „reciproce”, aplicate aproape tuturor partenerilor comerciali ai Statelor Unite, relatează Associated Press. 

Hotărârea reprezintă prima mare înfrângere juridică dată agendei economice a președintelui Trump, într-un dosar ajuns direct în fața celei mai înalte instanțe americane.

În motivarea majorității, judecătorul John Roberts, a subliniat că Constituția conferă în mod clar Congresului puterea de a impune taxe, inclusiv tarife vamale. 

„Președintele își asumă puterea extraordinară de a impune unilateral tarife vamale de o valoare, durată și domeniu de aplicare nelimitate. Având în vedere amploarea, istoricul și contextul constituțional al acestei autorități afirmate, el trebuie să fie autorizat de Congres pentru a o exercita”, se arată în motivarea deciziei. 

Judecătorii Samuel Alito, Clarence Thomas și Brett Kavanaugh s-au aflat în opoziție. „Tarifele în discuție aici pot fi sau nu o politică înțeleaptă. Dar, conform textului, istoriei și precedentelor, acestea sunt în mod clar legale”, a transmis Kavanaugh.

Tarifele anulate au fost introduse în aprilie 2025, când Trump a declarat deficitele comerciale drept o urgență națională, după ce anterior impusese taxe vamale asupra importurilor din Canada, China și Mexic, invocând combaterea traficului de droguri. 

Privind acest caz, președintele a declarat în repetate rânduri că o decizie nefavorabilă ar reprezenta o lovitură economică majoră pentru țară. 

„Ne aflăm acum într-un moment extrem de periculos în evoluția unei societăți capitaliste, în evoluția unei economii de piață, în care avem simultan recesiune sau stagnare economică la nivel anual. Avem inflație foarte mare și în ultima vreme s-a accentuat fenomenul șomajului”, a declarat senatorul Petrișor Peiu.

Potrivit acestuia, intervențiile brutale ale statului în economie au declanșat și amplificat fenomenul stagflației dat de inflația galopantă, scăderea consumului și creșterea ratei șomajului.

„Ce a declanșat această chestiune? O intervenție brutală și grosolană a statului prin creșterea nemăsurată a prețurilor la energie, simultan cu creșterea impozitelor de consum, TVA și accize”, a adăugat Petrișor Peiu.

Senatorul a prezentat soluțiile pe care AUR le propune pentru reechilibrarea economiei.

„Prima dintre ele, regenerarea consumului prin readucerea cotelor de TVA la nivelurile de dinainte de august 2025, 19% cota standard, 9% cota redusă.

Un impozit pe dividende mai mic decât impozitul pe veniturile salariale pentru a stimula antreprenorii. (…)

Al treilea element important. Trebuie să deblocăm financiar economia. Toate firmele care au de primit bani de la stat sau toate datoriile statului către firme să se transforme în credit fiscal.

A patra chestiune, toate contribuțiile datorate pentru timp redus de lucru, așa numitele contracte part-time, să fie proporționale cu timpul efectiv lucrat.

A cincea chestiune, pentru a ne concilia cu lipsa de susținere a populației. (…) Și atunci, pentru a reconcilia, ar trebui să avem o scutire de impozit pe locuința de domiciliu”, a explicat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

Acordarea tichetelor de energie, de care au beneficiat peste 710.000 de români până în prezent, continuă până la 31 decembrie 2026, a reiterat directorul general al ANPIS, Daniela Moroșanu, în comunicatul de presă prin care îndeamnă românii eligibili să se înscrie în acest program.

„Sprijinul acordat prin OUG nr. 35/2025 pentru consumatorii vulnerabili de energie electrică continuă până la finalul anului 2026, oferind stabilitate și predictibilitate pentru persoanele și familiile cu venituri reduse”, conform comunicatului ANPIS.

Și ministrul Muncii, care are sub umbrela sa ANPIS, a reiterat vineri anunțul privind continuarea schemei de ajutor.

Mecanism în schimbare

Această schemă de sprijin a fost prelungit după data de 31 martie, când trebuia să expire, respectiv până la sfârșitul anului, dar până în prezent nu s-a stabilit forma finală a mecanismului de aplicat din 1 aprilie.

Potrivit oficialilor Ministerului Energiei contactați de Mediafax, sunt în derulare discuții cu reprezentanții industriei pentru a agrea forma optimă de aplicare a mecanismului, pentru ca persoanele eligibile să beneficieze mai ușor de acest sprijin și să nu mai fie puși pe drumuri.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spunea, la începutul lunii ianuarie, că se lucrează la un noi mecanism.

„Acum avem un mecanism de activ până 31 martie 2026. La ceea ce lucrăm cu operatorii de distribuție și furnizare este să găsim un mecanism de cross-check (verificare – eng.) în baza de date pentru acei oameni care au venit sub 2000 de lei, de exemplu, să poată să se reducă acei 50 de lei direct din factură, fără a pune omul pe drumuri, să se înscrie în platformă, să ia cardul fizic de la poștă, să de tot plimbe cu cardul. E o formă mult mai simplă și mai practică de lucru”, a declarat Bogdan Ivan, pe 8 ianuarie, la întrebarea Mediafax.

Schimbarea ar putea să se aplice după 1 aprilie. „Imediat ce se termină actuala schema în 31 martie, putem să venim cu această formulă în care nu mai punem oamenii pe drumuri și să scadă automat din factură acea sumă de bani. Pentru a proteja consumatorii vulnerabili aproximativ 2,1 milioane de puncte de consum, circa 3,5 milioane de oameni”, a răspuns Bogdan Ivan.

Număr de beneficiari mult mai mic decât estimat inițial

Discuțiile au venit tocmai în contextul în care numărul beneficiarilor finali, de aproximativ 700.000, este de aproximativ 3 ori mai mic decât estimările oficiale inițiale ale Ministerului Energiei – de aproximativ 2,1 milioane de gospodării, respectiv peste 4 milioane de români – măsură cu un impact bugetar estimat inițiat de aproape un miliard de lei.

Din restul sumelor bugetate, măsura a putut astfel să fie prelungită cu nouă luni, fără a se lua neapărat în calcul o nouă alocare bugetară.

Câte plăți s-au făcut

Din 20 septembrie, când a devenit activă aplicația informatică destinată acordării voucherelor de plată a facturilor la energie (EPIDS), dezvoltată de e Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), au fost înregistrate 1.016.852 de cereri pentru acordarea tichetului electronic de energie, dintre care 724.847 au fost declarate eligibile, în conformitate cu condițiile de eligibilitate prevăzute de OUG nr. 35/2025.

„Datele evidențiază interesul constant pentru această măsură de sprijin și necesitatea menținerii protecției acordate gospodăriilor vulnerabile”, arată oficialii ANPIS.

De la debutul măsurii de sprijin și până la ultima plată efectuată, în luna februarie 2026 pentru drepturile aferente lunii ianuarie 2026, ANPIS a realizat plăți în valoare totală de aproximativ 197,6 milioane lei pentru un număr mediu de 714.082 beneficiari eligibili la nivel național.

„În contextul prelungirii perioadei de aplicare a măsurii până la 31 decembrie 2026, ANPIS încurajează cetățenii care îndeplinesc condițiile de eligibilitate să depună cereri prin aplicația EPIDS, fie online, fie prin intermediul oficiilor poștale sau al primăriilor”, au trannsmis reprezentanții ANPIS.

Solicitanții sunt rugați să acorde o atenție deosebită completării cererii în aplicația EPIDS, în special în ceea ce privește corectitudinea datelor de identificare (nume, prenume, CNP, precum și valabilitatea actului de identitate) și a datelor aferente locului de consum.

Introducerea eronată a acestor informații poate conduce la invalidarea sau neeligibilitatea cererii.

ANPIS precizează că veniturile înregistrate la Agenția Națională de Administrare Fiscală și la Casa Națională de Pensii Publice nu se completează în cerere, acestea fiind verificate automat prin interogarea bazelor de date puse la dispoziție de către cele două instituții. Totodată, menționează instituția, după transmiterea cererii în aplicație, aceasta nu mai poate fi modificată. În situația identificării unor erori, este necesară anularea cererii inițiale și depunerea unei noi solicitări cu datele corecte.

„Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială rămâne angajată în aplicarea eficientă a măsurilor de protecție socială și în asigurarea accesului la sprijin pentru toate persoanele care îndeplinesc criteriile legale”, au conchis reprezentanții ANPIS.

Pentru informații sau clarificări în ceea ce privește acordarea sprijinului pentru energie electrică, cetățenii pot contacta call-center-ul ANPIS la numărul 021 9309 sau pot transmite solicitări la adresa de e-mail sprijinenergie@mmanpis.ro.

„Rugăciuni speciale pentru pace vor fi înălțate în toate unitățile de cult din Patriarhia Română duminică, 22 februarie 2026, în contextul împlinirii a patru ani de război distrugător în Ucraina.

Astfel, preoții ortodocși români din țară și din diaspora se vor ruga în toate bisericile de mir, în paraclisele și bisericile mănăstirilor și în toate capelele și bisericile spitalelor și centrelor sociale – pentru încetarea învrăjbirii, pentru schimbarea inimilor înclinate spre război și pentru ajutorarea și mângâierea răniților, refugiaților și a tuturor celor afectați de flagelul războiului”, transmite Patriarhia Română.

Potrivit comunicatului de presă publicat, vineri, preoții vor rosti  Rugăciunea pentru pace aprobată de Sfântul Sinod, iar la ecteniile din cadrul Sfintei Liturghii vor fi adăugate cereri speciale pentru pace.

Ultima parte a Rugăciunii pentru pace spune astfel:

„Cel ce ai spus: Fericiți sunt făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema!, învață-ne să căutăm dobândirea păcii inimii și a păcii între oameni și între popoare, deoarece în inima în care se află pacea, nu mai este vrajbă, iubire de stăpânire sau frică, ci mângâierea Duhului Sfânt, iubire de Dumnezeu și de semeni. Pentru aceasta, cu smerenie ne rugăm Ție, Hristoase Dumnezeule, pentru pacea dintre oameni în fiecare țară, pentru pacea dintre popoare și pentru buna așezare a întregii lumi, ca să viețuim în bună înțelegere și să putem lucra fără împiedicare faptele plăcute Ție, slăvind iubirea de oameni a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”. 

În 24 februarie, dată la care România sărbătorește Dragobetele, se împlinesc patru ani de la începutul Războiului din Ucraina.

De la începutul războiului și până la sfârșitul lunii ianuarie, peste 15.172 de civili au murit, între care peste 766 de copii, în timp ce alte peste 41.000 de mii de persoane au fost rănite, între care peste 2.540 de copii, potrivit statisticilor Înaltului Comisariat al ONU.

În Ucraina, atacurile constante ale Rusiei ucid și rănesc civili, distrug locuințe și afectează infrastructura critică, lăsând populația fără curent, dar și încălzire.

Acesta scrie, într-o postare pe contul său de socializare, că afirmațiile ministrului Apărării privind tentativa de a introduce Ministrul Apărării „în caruselul ajustărilor bugetare generale” sunt profund falimentare.

„Poate îi spune totuși cineva domnului Miruță că MApN nu este nici tablă de șah, nici masă de babaroase, nici sală de păcănele. Este instituția fundamentală care gestionează securitatea națională a României și, prin urmare, nu poate fi tratată prin analogii contabile, jonglerii bugetare sau experimente de dragul „reformei”, ca să facă pe plac jupânului de la Palatul Victoria.

Afirmațiile privind „economiile” realizate din arhitectura salarii–pensii, precum și tentativa de a introduce Ministerul Apărării în caruselul ajustărilor bugetare generale reprezintă o abordare profund greșită strategic”, scrie Fifor.

„Acesta nu este un detaliu contabil, este strategie”

În contextul în care Româna s-a angajat să mărească efortul de apărare de la 2% din PIB la 5% din PIB, Fifor contestă orice demers al lui miruță, care iese din această logică – el îl acuză pe Miruță că nu înțelege că angajarea de către țara noastră la un efort de 5% din PIB pentru Apărare nu înseamnă contabilitate, ci strategie.

„România s-a angajat clar, în cadrul NATO și al deciziilor asumate la nivel aliat, să crească substanțial efortul pentru apărare, de la pragul de 2% din PIB, deja alocat din 2017, către un nivel de referință de 5%, în logica noului context de securitate și la cererea imperativă a partenerului nostru strategic, SUA.

Acesta nu este un detaliu contabil, ci o direcție strategică: consolidarea accelerată a capacității de apărare într-un mediu regional marcat de război la graniță și instabilitate sistemică.

În aceste condiții, dacă România își respectă angajamentele asumate, în anvelopa bugetară strategică sunt bani suficienți pentru drepturile militarilor activi și pentru pensii, pentru înzestrare, modernizare și funcționarea coerentă a Armatei. Pentru asta se alocă 5%: pentru întărirea capacității de apărare, nu pentru comprimarea drepturilor militarilor sau pentru improvizații contabile prezentate drept soluții de solidaritate”, scrie Fifor.

„MApN nu poate fi introdus în logica austerității generale”

În viziunea lui Fifor, Ministerul Apărării trebuie exclus de la paradigma austerității generale, pentru că aceasta nu este o instituție birocratică.

„MApN nu poate fi introdus în logica austerității generale ca și cum ar fi o structură birocratică obișnuită, doar că așa vrea Bolojan.

Ministerul Apărării are un singur obiectiv major în anii următori: să îndeplinească exact ceea ce România s-a angajat să facă în cadrul NATO – consolidarea resursei umane, creșterea capacității operaționale și întărirea flancului estic”.

Incertitudinile salariale în Armată ar însemna dezastru

Dar atacul lui Fifor se îndreaptă deopotrivă și asupra lui Bolojan.

„A aduce Armata României în jocul aberant de-a reforma bugetară, cu discuții interminabile despre tăieri, economii, salarii și pensii, nu este doar contraproductiv. Este periculos! Teribil de periculos!

O armată vulnerabilizată de incertitudine salarială, de dezbateri publice permanente despre restrângeri și de mesaje contradictorii devine, inevitabil, o vulnerabilitate strategică.

Și nu doar pentru noi, ca stat. Ci pentru întreaga arhitectură de securitate a NATO pe flancul estic”.

„Opriți-vă! Vă jucați cu siguranța României”

Pericolul armatei este politizarea și contabilizarea, spune Fifor.

„Pricepe domnul Bolojan cât de periculos este să introduci MApN în acest carusel al jongleriilor bugetare?

Pricepe domnul Miruță cu ce instituție se joacă?”, scrie deputatul PSD, care încheie cerându-le celor doi să se oprească de la a se mai „juca” cu siguranța României, pe ideea că Apărarea nu e un domeniu care să fie „ajustat”, după expresia de predilecție a lui Bolojan:

„Opriți-vă! Vă jucați cu siguranța României.

Lăsați Armata României în afara experimentelor bugetare, a reformelor de conjunctură și a logicilor contabile de moment”, a scris Fifor.

Potrivit analizei publicate în revista științifică Journal of the Royal Society Interface, virusul chikungunya poate fi transmis la temperaturi cu aproximativ 2,5°C mai scăzute decât se credea anterior. Această descoperire, combinată cu răspândirea țânțarului tigru (Aedes albopictus) în Europa, indică faptul că boala ar putea circula în mod constant între lunile iulie și august în mare parte a continentului și chiar din mai până în noiembrie în regiunile sudice, scrie 20minutos.

La sfârșitul lunii ianurie, primul caz de acest fel a fost confirmat în România, potrivit lui Adrian Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”. Este vorba de un bărbat de 50 de ani.

Virusul este mai adaptabil decât estimau specialiștii

Studiul analizează modul în care temperatura influențează perioada de incubație a virusului în interiorul țânțarului, un factor esențial pentru transmiterea bolii. După ce insecta înțeapă o persoană infectată, virusul se dezvoltă în organismul acesteia și ajunge ulterior în saliva țânțarului, de unde poate infecta alte persoane.

Pentru ca transmiterea să devină endemică, perioada de incubare trebuie să fie mai scurtă decât durata de viață a țânțarului, iar cercetătorii arată că acest lucru este deja posibil în numeroase regiuni europene.

Analiza, realizată de specialiști ai Centrului pentru Ecologie și Hidrologie din Marea Britanie, se bazează pe date din 49 de studii anterioare. Rezultatele arată că virusul poate rămâne viabil chiar și la temperaturi de 13–14°C, mult sub pragul estimat anterior, de 16–18°C.

Aceasta înseamnă că riscul de transmitere ar putea dura peste șase luni pe an în țări precum Spania, Portugalia, Italia sau Grecia și între trei și cinci luni în state din Europa Centrală și Occidentală, inclusiv Franța, Germania, Belgia sau Elveția.

Încălzirea globală schimbă harta bolilor

Până recent, iernile reci europene au limitat răspândirea țânțarului tigru și a bolilor asociate acestuia, acestea fiind caracteristice mai ales zonelor tropicale și subtropicale. Însă încălzirea accelerată a climei europene a permis insectei să se stabilească permanent în tot mai multe regiuni.

În ultimii ani au fost deja raportate focare locale de chikungunya în aproximativ zece țări din sudul Europei, iar anul trecut Franța și Italia au înregistrat epidemii cu sute de cazuri.

Cercetătorii avertizează că, pe măsură ce temperaturile cresc, „bariera naturală” care a protejat până acum Europa dispare treptat, ceea ce ar putea duce la focare tot mai frecvente în următorii ani.

Ce este chikungunya și cât de periculoasă poate fi

Boala a fost identificată pentru prima dată în Tanzania, în 1952, și infectează anual milioane de persoane în regiunile tropicale. Chikungunya provoacă febră și dureri articulare intense, care pot deveni invalidante și pot persista luni sau chiar ani.

În unele cazuri, mai ales la copii mici și vârstnici, infecția poate avea evoluții severe. Studiile arată că până la 40% dintre pacienți continuă să sufere de artrită sau dureri articulare puternice chiar și la cinci ani după infectare.