Șeful Guvernului a menționat îm discursul rostit că România și Japonia au, din martie 2023, un Parteneriat Strategic.

„Japonia este principala destinație a exporturilor românești în Asia. În primele zece luni din 2025, schimburile comerciale au depășit 1 miliard de dolari și continuă să crească. Peste 400 de companii japoneze sunt prezente în România, iar prin activitatea lor contribuie la dezvoltarea și modernizarea țării noastre. Dorim investiții noi, proiecte comune și transfer de tehnologie”, a spus premierul.

Acesta a amintit de Magistrala de metrou M6 și de Centrul de Optică de Mare Putere de la Măgurele.

Ilie Bolojan a menționat și participarea României la Expo 2025 Osaka, unde aproape un milion de vizitatori au trecut prin pavilionul țării noastre.

„Trăim o perioadă complicată din punct de vedere al securității. Chiar dacă suntem departe geografic, România și Japonia sunt apropiate prin valori și interese comune. Susținem o cooperare mai strânsă între Uniunea Europeană, NATO și Japonia, pentru a apăra democrația și regulile care stau la baza stabilității internaționale”, a mai spus șeful Guvernului.

Potrivit ANSVSA, echemarea a fost inițiată de operatorul YORIJORI FOOD SRL, ca măsură preventivă de protecție a consumatorilor.

Produsul vizat este „Korean Street Hongdae Red Chilli Topokki”, varianta cu aromă dulce-iute, cu codul EAN 8805957023964. Sunt vizate loturile cu datele de expirare 13.02.2027 și 10.03.2027.

„Rechemarea se aplică exclusiv datelor de expirare menționate mai sus (și BBD: 15.04.2027, aferent unei alte rechemări). Alte loturi/date de expirare ale produsului și alte produse ale mărcii KOREAN STREET nu sunt afectate”, a transmis ANSVSA.

Instituția precizează că toxinele Bacillus cereus pot provoca greață, vărsături sau diaree, iar consumul produsului este descurajat, deoarece nu poate fi exclus un risc pentru sănătate.

Consumatorii care au cumpărat produsul din loturile indicate sunt sfătuiți să nu îl consume și să îl returneze comerciantului de la care a fost achiziționat.

Autoritățile recomandă evitarea deplasărilor care nu sunt absolut necesare. Viscolul reduce semnificativ vizibilitatea, iar temperaturile scăzute cresc riscul de hipotermie, degerături, accidente rutiere sau blocaje în trafic.

Pentru situațiile în care deplasarea este urgentă și nu poate fi amânată, MAI recomandă:

• informarea constantă asupra stării drumurilor, echiparea corespunzătoare a autovehiculului pentru condiții de iarnă,
• asigurarea unui nivel ridicat de carburant, precum și existența în mașină a unor elemente esențiale precum lopată, racletă, pătură, apă, alimente și lanternă.
• șoferii sunt sfătuiți să folosească doar drumurile principale și să anunțe apropiații cu privire la traseu și ora estimată de sosire.

Ministerul atrage atenția că persoanele vârstnice, copiii și cei cu afecțiuni medicale sunt cele mai vulnerabile în aceste condiții. Structurile MAI sunt pregătite să intervină, iar conducerea ministerului a dispus analizarea posibilității închiderii preventive a unor sectoare de drum unde există risc major de blocaj.

În plus, autoritățile locale sunt rugate să acorde o atenție deosebită persoanelor vulnerabile, inclusiv pacienților dializați și gravidelor aproape de termen, și să ia măsuri preventive, inclusiv evacuarea în timp util dacă situația o impune.

Ministerul subliniază că prevenția rămâne cea mai importantă măsură și recomandă cetățenilor să urmărească informările oficiale, să consulte www.meteoromania.ro pentru detalii meteo și www.fiipregatit.ro pentru recomandări suplimentare. În caz de urgență, populația trebuie să sune imediat la 112.

Privind politica externă a României în raport cu Statele Unite și Uniunea Europeană, Dan a notat: „Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate și, mai ales, în materie de securitate, să consolidăm și să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite ale Americii.De asemenea, România își reafirmă angajamentul pentru cooperarea cu SUA și Uniunea Europeană, bazat pe dialog constant și transparent”, a sublinat Dan, vineri, pe Facebook. 

România susține eforturile internaționale de soluționare a conflictelor globale și își propune să aibă o implicare concretă.

„În cadrul intervenției mele la Washington, am afirmat clar că România susține eforturile internaționale de soluționare a conflictelor globale și își propune să contribuie concret în ceea ce privește situația umanitară din Gaza”, se arată în mesajul președintelui. 

Mesajul președintelui vine după ce a participat joi la prima reuniune a Consiliului pentru Pace. În cadrul discursului de la reuniune, Dan a prezentat contribuțiile concrete pe care România le poate aduce în sprijinul stabilizării situației din Gaza, vorbind despre implicarea umanitară, educațională și instituțională pe care țara noastră este pregătită să o extindă. 

Ziua Națională a Japoniei a fost celebrată la București printr-un eveniment oficial în cadrul căruia ambasadorul Japoniei în România a evidențiat soliditatea relațiilor bilaterale și rolul comun al celor două state într-un context internațional marcat de incertitudine.

În discursul său, ambasadorul Katae a reafirmat sprijinul ferm al Japoniei pentru eforturile României de a ajuta Ucraina în fața invaziei ruse și a subliniat importanța susținerii Ucrainei și Republicii Moldova pe drumul lor către integrarea europeană.

Katae a descris parteneriatul cu România drept „mai mult decît vital” în actualul context geopolitic.

„Susținem ferm demersul României de a ajuta Ucraina împotriva invaziei ruse. Este crucial să fim împreună în a sprijini Ucraina și republica Moldova pe drumul lor către integrarea europeană. În aceste timpuri incerte, parteneriatul nostru cu România este mai mult decât vital”, a spus diplomatul japonez în alocuțiunea sa.

Un an de referință pentru relațiile bilaterale

Ambasadorul a caracterizat anul precedent drept un moment de cotitură în relațiile dintre cele două țări, menționând schimbările politice importante din România și Japonia și continuitatea cooperării bilaterale.

Acesta a subliniat că parteneriatul strategic dintre România și Japonia reprezintă un angajament pe termen lung, reflectat în proiecte concrete și colaborări economice, științifice și culturale.

Reprezentantul Japoniei a evidențiat în continuare contribuția companiilor japoneze la economia românească și evoluția unor proiecte importante de infrastructură, inclusiv linia de metrou M6 din București, susținută de finanțare japoneză și intrată într-o etapă importantă anul trecut.

„Un parteneriat strategic nu este un slogan”

„Un parteneriat strategic nu este un slogan, este un angajament pe termen lung de a colabora. Parteneriatul nostru e vizibil în proiecte reale.

Corporațiile japoneze continuă să contribuie la economia românească. Linia de metrou M6, un proiect susținut de Japonia, a intrat într-o fază importantă în aprilie anul trecut”, a declarat Katae.

De asemenea, dialogul economic bilateral s-a intensificat, iar întâlnirile la nivel guvernamental și de afaceri au contribuit la consolidarea cooperării în domeniul inovării și investițiilor.

Expozițiile și platformele internaționale din 2025 au oferit noi oportunități de schimburi bilaterale, pavilionul României atrăgând aproape un milion de vizitatori și evidențiind potențialul economic și patrimoniul cultural al țării.

Parteneriat în cercetare și tehnologie 

Ambasadorul a remarcat progresele în cooperarea științifică și tehnologică, inclusiv colaborările în domeniul fizicii nucleare și infrastructurii de cercetare de la Măgurele. Semnarea recentă a unui memorandum bilateral în domeniul cercetării a fost prezentată drept un pas important pentru dezvoltarea proiectelor comune.

Schimburi culturale și legături între societăți 

Discursul a evidențiat extinderea schimburilor culturale și educaționale, inclusiv programe universitare și centre culturale japoneze deschise recent la Cluj-Napoca și Iași, precum și activități organizate la Universitatea din București.

Festivalurile culturale și evenimentele dedicate culturii japoneze, inclusiv competiții și convenții dedicate culturii pop japoneze, contribuie la apropierea dintre tineri și la consolidarea prieteniei pe termen lung dintre cele două națiuni, a spus Katae.

Un simbol al speranței într-o lume incertă 

În încheiere, ambasadorul Katae a evocat simbolistica „Luceafărului de dimineață”, asociat în cultura japoneză cu un nou început și speranță.

El a comparat relațiile dintre Japonia și România cu o stea călăuzitoare, care oferă stabilitate și încredere într-o perioadă marcată de incertitudini globale.

„Aș vrea să mă întorc la imaginea Luceafărului de dimineață din poezia Majestății Sale.
În Japonia, această stea semnifică un nou început și promisiunea speranței.

Într-o lume, adesea a incertitudinii, relațiile dintre Japonia și România strălucesc ca această stea.

Este o stea care ne călăuzește constantă care ne ajută să navigăm până și în cele mai dificile timpuri. Această prietenie de durată ne dă curajul să mergem mai departe, către un viitor mai strălucitor și mai stabil”, a declarat ambasadorul Japoniei în România, cu ocazia Zilei Naționale Nipone.

Județul Mureș se va afla sub un Cod portocaliu de vânt până la ora 21:00. Conform meteorologilor, rafalele vor putea ajunge să bată cu viteze de 70–80 km/h  și vor viza localitățile Brâncovenești, Deda, Reghin, Batoș, Râciu, Aluniș, Lunca, Solovăstru, Breaza, Vătava, Rușii-Munți, Suseni, Ideciu de Jos, Fărăgău, Crăiești și Cozma. 

De asemenea, localității Sovata, Gurghiu, Gornești, Hodac, Brâncovenești, Ibănești, Deda, Reghin, Batoș, Eremitu, Aluniș, Lunca, Petelea, Solovăstru, Breaza, Vătava, Beica de Jos, Răstolița sau Rușii-Munți, tot din județul Mureș se vor afla sub incidența unui Cod galben până la miezul nopții. 

Județele Covasna și Harghita vor fi afectate de un Cod galben valabil până la miezul nopții.  Atenționarea va viza atât zona depresionară din Covasna, cât și din Harghita, iar vântul va sufa cu viteze de 50-70 de km/h. 

Din Covasna vor fi afectate mai multe localități, printre care Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna, Baraolt, Zagon, Zăbala, Ozun, Sânzieni, Ghelința, Brăduț, Bățani, Cernat sau Brețcu, iar din Harghita vor fi afectate localitățile Gheorgheni, Ditrău, Tulgheș, Subcetate, Toplița, Gheorgheni, Ditrău, Remetea, Joseni, Suseni, Ciumani, Sărmaș, Lăzarea, Gălăuțaș, Subcetate sau Voșlăbeni. 

Chiar dacă nu mai are nicio legătură cu lumea sportului, Adrian Diaconu, „Rechinul”, se bucură în liniște de viața de zi cu zi din Canada, dar mai ales de realizările familiei.

Soția este însoțitoare de bord la compania aeriană Air Canada, fiica la fel, iar băiatul încearcă să-i calce pe urme în lumea boxului.

Doar că, nu cu mult timp în urmă, pe un zbor efectuat pe ruta Paris–Montreal, fostul mare pugilist a dezvăluit că a trăit cele mai mari emoții. Și nu din cauza zborului. „Cea care m-a servit în avion a fost chiar soția mea, alături de celelalte colege ale ei. Vă dați seama ce emoții am avut și cât de mândru am fost. Tot zborul aproape că nu am putut vorbi deloc din cauza emoțiilor. Am o soție extraordinară pe care o iubesc enorm. Am sărbătorit de curând nunta de argint. Chiar glumeam spunându-i Adinei că am câștigat amândoi argintul și că mergem mai departe în finala pentru aurul… vieții”, a povestit Diaconu.

Băiatul îi moștenește talentul!

Eric, băiatul lui, se pare că i-a moștenit talentul. Face box de performanță, dar, de curând, s-a confruntat cu o accidentare.

„Băiatul, din păcate, acum o săptămână s-a accidentat la mâna stângă, după un uppercut dat în cotul adversarului de sparring și s-a ales cu o mică fractură. I-am făcut radiografie și așteptăm acum părerea unui specialist zilele astea”, a explicat Diaconu.

Aventură în nămeții Canadei

Ninsoarea căzută la București zilele trecute, despre care toată lumea spunea că a fost cea mai puternică din ultimii ani, pare o glumă frumoasă față de iernile cu adevărat grele pe care Adrian Diaconu le-a trăit până acum în Canada.

Un astfel de episod al aventurii nămeților l-a trăit chiar zilele trecute, când a încercat să iasă la pescuit la copcă împreună cu Lucian Bute și cu alți prieteni.

„La pescuit la copcă am fost săptămâna trecută, împreună cu Lucian, la niște prieteni foarte buni, la vreo patru ore distanță de Montreal. Cu mare noroc am ajuns la cabana respectivă… dar pe lac efectiv nu am putut ajunge… a avut nămeți de un metru înălțime. Pur și simplu nu am putut înainta nici măcar cu snowmobilul”, a povestit Adrian Diaconu.

Dă gerul din Canada pe căldura din Bahamas

La începutul lunii martie, Adrian va pleca împreună cu toată familia într-o vacanță de vis, în Bahamas.

„Abia așteptăm să lăsăm gerul ăsta în urma noastră. Mi-am propus ca după această vacanță să intru și la o dietă foarte serioasă. Am ceva kilograme de dat jos. Dar, cu ambiție, voi reuși să ajung la greutatea optimă”, a mai spus el.

UTA a deschis scorul în minutul 11, când Florent Poulolo a reluat cu capul în plasă, după o centrare venită din lovitură liberă.

Patru minute mai târziu, arădenii și-au dublat avantajul, prin Flavius Iacob.

Oțelul a redus din diferență în minutul 41, prin Ștefan Bană.

Egalarea a venit în minutul 56, când Conrado a înscris din penalty și a stabilit scorul final, 2-2.

Rezultatul menține ambele echipe în afara pozițiilor de play-off.

UTA Arad ocupă locul 8, cu 42 de puncte, iar Oțelul Galați este pe 9, cu 41 de puncte.

Echipele de start

Oțelul Galați: Dur-Bozoancă – Zhelev, Lopes, Iacob, Conrado – Chira, Lameira – Bană, Ciobanu, Pinto – Debeljuh;

Rezerve: I. Popescu, Ursu – Rus, Neicu, Kazu, Paz, Postelnicu, Bordun, Sandu, Patrick, Neicu;

Antrenor: Laszlo Balint.

UTA Arad: Tordai – Țuțu, Poulolo, Pospielov, Alomerovic – Mino, Odada – F. Iacob, A. Roman, Tzionis – Abdallah;

Rezerve: L. Roșu – Benga, Stolnik, Van Durmen, Hrezdac, Țăroi, M. Coman, L. Mihai, Ndon;

Antrenor: Adi Mihalcea.

„INS (Institutul National de Statistică) a publicat astăzi noi date despre economie. Primul comunicat vorbește despre creșterea cifrei de afaceri în industrie, 2025 comparativ cu 2024, de 3,2%”, a scris Ștefan Radu Oprea într-o postare pe Facebook.

„Ar putea părea o știre bună, dar când o corelăm cu creșterea prețurilor produselor industriale în 2025 comparativ cu 2024, care a fost de 6%, constatăm o scădere a cifrei de afaceri în termeni reali cu 2,6%”, a adăugat secretarul general al Guvernului.

Oprea a subliniat că puterea de cumpărare „a scăzut în mod real” atunci când este analizată relația dintre creșterea salariului mediu și inflație.

„Avem nevoie de planul de relansare economică”, a mai transmis acesta.

România a adoptat acest mecanism în contextul angajamentelor europene privind combaterea schimbărilor climatice și utilizarea responsabilă a banilor publici. Reforma face parte din Componenta Energie din Planul Național de Redresare și Reziliență, fiind prevăzută la Jalonul 123, care obligă statul să creeze o metodologie prin care cheltuielile bugetare să fie analizate din perspectiva impactului asupra mediului.

Autoritățile au evaluat 624 de programe și cheltuieli ale ministerelor, de la investiții în transport și clădiri publice până la digitalizarea ANAF. Toate au fost considerate compatibile cu regulile europene privind protecția mediului, ceea ce permite României să bifeze un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul de finanțe.

În urma ședinței Comitetului interministerial din 19 februarie a.c., au fost analizate și avizate cu unanimitate de voturi ultimele completări transmise de șapte instituții-cheie, printre care:

• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
• Ministerul Energiei;
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
• Ministerul Sănătății;
• Ministerul Educației și Cercetării;
• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului.

Raportul evidențiază proiecte strategice care contribuie direct la atenuarea schimbărilor climatice, printre care:

• programele e-Factura, platformele Big Data și modernizarea ANAF, care reduc amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic;
• reabilitarea energetică a clădirilor publice (sedii de instanțe judecătorești și imobile administrative) și investiții în transportul feroviar;
• programele de alimentare cu apă, canalizare și eficiență energetică a locuințelor, precum și managementul deșeurilor agricole.

În centrul acestei raportări se află investițiile în programele de digitalizare a administrației fiscale. Programele strategice derulate de Ministerul Finanțelor, precum e-Factura, platformele Big Data și modernizarea sistemelor informatice ale ANAF, au fost validate ca măsuri verzi/favorabile. Acestea reduc direct amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic și optimizează fluxurile financiare la nivel național.

În schimb, facilitățile sociale, precum scutirile de taxe pentru pensii mici sau tichetele de masă, au fost încadrate ca „neutre”. Autoritățile spun că acestea ajută populația, dar nu au legătură directă cu schimbările climatice.

Bugetarea verde nu aduce automat taxe noi sau beneficii imediate pentru cetățeni. Rolul ei este mai ales administrativ: să arate Uniunii Europene că banii publici sunt cheltuiți transparent și în acord cu obiectivele climatice pe termen lung.

Ce înseamnă concret bugetarea verde

Bugetarea verde nu reprezintă un buget separat, ci o metodă de clasificare a cheltuielilor statului. Ministerele și instituțiile publice vor trebui să arate ce efect au proiectele finanțate asupra mediului, potrivit minsterului de finanțe.

Cheltuielile vor primi etichete în funcție de impact:

• cheltuieli verzi, considerate favorabile mediului;
• cheltuieli maro, cu efect negativ;
• cheltuieli mixte, care au atât efecte pozitive, cât și negative;
• cheltuieli neutre;
• cheltuieli neetichetate, atunci când impactul nu poate fi stabilit.

Evaluarea se face după șase obiective stabilite la nivel european: reducerea schimbărilor climatice, adaptarea la efectele acestora, protejarea resurselor de apă, economia circulară, reducerea poluării și protejarea biodiversității.

Cum se aplică sistemul

Procesul va fi introdus inițial într-o fază pilot. Ministerele vor analiza programele bugetare pe care le gestionează și vor transmite propuneri de etichetare către Ministerul Finanțelor.

Un comitet interministerial va coordona procesul, iar rezultatele vor fi publicate într-un raport oficial privind modul în care sunt cheltuiți banii publici din perspectiva impactului asupra mediului.

Reglementarea este stabilită prin Ordonanța de urgență nr. 75/2024 și normele metodologice aprobate ulterior prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2024.

De ce este importantă reforma și ce efecte ar putea avea

Introducerea bugetării verzi este o condiție pentru accesarea fondurilor europene din PNRR. Uniunea Europeană cere statelor membre să demonstreze că investițiile publice nu afectează obiectivele climatice și respectă principiul „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul.

Prin acest sistem, autoritățile încearcă să urmărească mai clar dacă investițiile publice contribuie la protecția mediului sau generează costuri viitoare legate de poluare și schimbări climatice.

Pe termen lung, avantajul major este transparența: Comisia Europeană poate urmări mai ușor unde merg banii. Riscul este birocratizarea excesivă și transformarea procesului într-un exercițiu de raportare, fără schimbări reale în prioritățile bugetare.

Totuși, faptul că toate cele 624 de măsuri au primit aviz favorabil poate însemna că, fie politicile chiar sunt aliniate climatic, fie metodologia este încă permisivă în faza pilot. În alte state UE, primele exerciții de green budgeting au scos la iveală multe cheltuieli negative pentru mediu.

Bugetarea verde poate duce în timp la prioritizarea proiectelor „etichetabile verde” în detrimentul unor investiții necesare economic, dar greu de încadrat climatic, de pildă autostrăzile sau industria grea ar putea deveni mai greu de finanțat.