Decizia a fost luată de International Centre for Settlement of Investment Disputes (ICSID) – Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile, instituția Băncii Mondiale care soluționează disputele dintre investitori și state.

Compania Plaza Centers N.V. a anunțat luni că a primit hotărârea tribunalului, care a respins cererile formulate de aceasta pe motive de jurisdicție și că decizia s-a bazat pe concluzii privind conduita companiei și pe acorduri istorice încheiate între părți în perioada 2016–2020.

Despăgubiri de sute de milioane de euro

Potrivit documentelor ICSID consultate de Mediafax, hotărârea a fost pronunțată la trei zile după ce procedura de arbitraj a fost declarată închisă. În aprilie 2024, compania israeliană a actualizat valoarea despăgubirilor solicitate până la 425,5 milioane de euro.

În octombrie 2025, Plaza Centers arăta că, într-o procedură separată desfășurată la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de la Londra (LCIA), Ministerul Finanțelor din România a cerut încetarea acordului de parteneriat public-privat din 2006 și revenirea tuturor activelor proiectului către statul român. De asemenea, valoarea pretențiilor formulate de partea română a crescut de la aproximativ 96 de milioane de euro la circa 2 miliarde de euro.

În litigiu din 2022

Procedura de arbitraj a fost inițiată în 2022 de dezvoltatorul imobiliar israelian, în baza tratatului bilateral de investiții dintre România și Olanda. Tratatul permite investitorilor să dea în judecată statele atunci când își consideră încălcate drepturile.

Proiectul Casa Radio (Dâmbovița Center)

Proiectul „Casa Radio”, redenumit ulterior Dâmbovița Center, a fost demarat în 2006 ca un parteneriat public-privat între statul român și Plaza Centers, parte a grupului israelian Elbit Imaging, activ în domeniul imobiliar.

Pentru dezvoltarea proiectului Dâmbovița Center a fost înființată o companie în care statul român, prin Ministerul Dezvoltării Regionale de la acea dată, deținea 15%, în timp ce Plaza Centers controla 75%, restul fiind deținut de o companie românească. Astfel de companii sunt create în proiecte mari de investiții pentru a separa proiectul de restul activităților partenerilor și pentru a gestiona mai ușor finanțarea, contractele și riscurile asociate.

Investiția viza transformarea clădirii abandonate Casa Radio, situată pe Splaiul Independenței și începută înainte de 1989, într-un complex urban multifuncțional, cu centre comerciale, birouri, spații hoteliere și rezidențiale.

Investiție de miliard de euro, nerealizată

Proiectul a fost anunțat în 2006 drept unul dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est, cu o valoare estimată la aproximativ 1 miliard de euro și o suprafață de peste 450.000 de metri pătrați. Investiția nu a mai fost realizată, iar dezvoltatorul a acuzat statul român că a blocat-o.

Decizia nu este definitivă

Conform regulilor ICSID, decizia tribunalului de arbitraj în cazul Plaza Centers împotriva României nu este definitivă și poate fi contestată într-un termen de până la patru luni.

Regulamentul ICSID prevede că tribunalul trebuie să emită hotărârea către părți în termen de 120 de zile de la încheierea procedurii. În cazul în care nu poate redacta hotărârea în acest interval, tribunalul arbitral își poate acorda o perioadă suplimentară de 60 de zile.

În cadrul procedurii, hotărârea este comunicată părților, care au la dispoziție 20 de zile pentru a informa tribunalul ICSID dacă sunt de acord cu publicarea motivării, în totalitate sau parțial. În acest interval, reprezentanții părților pot discuta executarea acesteia. Ulterior, părțile au la dispoziție patru luni pentru a o contesta.

„Am sunat-o în această seară pe Anita Orban, viitoarea ministră de externe a Ungariei, pentru a o felicita pentru victoria electorală. A fost un prim contact oficial cu un reprezentant al viitorului Guvern vecin, prilej cu care am împărtășit bucuria acestui moment istoric de schimbare. I-am transmis admirația mea pentru mobilizarea exemplară a poporului ungar și a etnicilor maghiari, dar și echipei sale pentru o campanie construită autentic, printre oameni”, a scris Oana Țoiu într-o postare pe platforma X.

„Rezultatul de ieri a dovedit că oricât de mare ar fi controlul unor politicieni asupra sistemelor de putere, acesta nu este suficient pentru a o păstra la infinit. Puterea cetățenilor care aleg să ceară un viitor mai bun prin vot este suverană, iar Anita a subliniat, în repetate rânduri, că alegerea de ieri a fost una clară: o schimbare de regim”, a adăugat ministra de Externe.

Oana Țoiu a arătat că discuția s-a concentrat pe „o nouă abordare a politicii externe a Ungariei”, bazată pe respect reciproc și pe obiectivul comun de a crește calitatea vieții cetățenilor din cele două țări printr-o colaborare mai strânsă.

„Totodată, am trecut în revistă formatele regionale prezidate de România anul acesta, pe care le vedem ca oportunități majore pentru a întări perspectiva noastră comună în regiune”, a precizat Țoiu.

La finalul discuției, ministra de Externe a României i-a adresat Anitei Orban invitația de a efectua o vizită în România.

„După 10 lideri europeni, am vorbit astăzi la telefon cu Kelemen Hunor, președintele RMDSZ. Am convenit să continuăm discuțiile săptămâna viitoare, față în față, la Budapesta”, a scris Peter Magyar într-o postare pe platforma X.

Kelemen Hunor l-a felicitat, duminică seară, pe Peter Magyar pentru victoria în alegerile din Ungaria.

„Alegerile din Ungaria s-au desfășurat cu o prezență record la vot. Un număr mare de maghiari, atât din țară, cât și din străinătate, și-au exercitat dreptul de vot. Felicit Partidul Tisza și pe Péter Magyar pentru victorie”, a scris președintele UDMR pe Facebook.

Discuția dintre cei doi are loc după ce, în campania pentru alegerile parlamentare din Ungaria, Kelemen Hunor a anunțat public că îl susține pe Viktor Orban, spunând că liderul Fidesz reprezintă „varianta mai bună” și că Peter Magyar nu l-a convins.

Fostul șef al serviciilor secrete militare braziliene, Alexandre Ramagem, ar fi fost arestat  de ICE  în Statele Unite, a relatat luni presa braziliană, citând poliția federală braziliană, potrivit Le Figaro. Acesta a fugit din Brazilia în septembrie, în urma condamnării sale pentru participarea la o tentativă de lovitură de stat alături de fostul președinte Jair Bolsonaro.

Anul trecut, camera inferioară a Curții Supreme a anulat mandatul parlamentar al lui Alexandre Ramagem și l-a condamnat la 16 ani de închisoare. Fostul congresman se află de atunci în Statele Unite, iar autoritățile braziliene au solicitat extrădarea sa.

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a trasat luni o paralelă directă între invazia Rusiei în Ucraina și războiul din Orientul Mijlociu, afirmând că acestea reprezintă „cea mai mare prăbușire a dreptului internațional de la cel de-al Doilea Război Mondial”, relatează Politico.

„Prăbușirea dreptului internațional este evidentă în cele două crize globale preeminente de astăzi: războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și războiul din Orientul Mijlociu”, a declarat Kallas într-un discurs adresat Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite la New York. „Împreună, crizele din Europa și Orientul Mijlociu reprezintă cel mai clar semn de până acum al abandonării vechilor reguli, inclusiv a Cartei ONU.”

Kallas și-a rezervat cel mai dur limbaj pentru Moscova, numind invazia Rusiei din 2022 „una dintre cele mai scandaloase încălcări ale dreptului internațional”, în timp ce a prezentat actualul conflict din Orientul Mijlociu, declanșat de atacul SUA și Israelului asupra Iranului, ca parte a aceleiași eroziuni sistemice.

Kallas a transmis avertismente

Ea a avertizat că războiul din Iran, care a cuprins rapid țările învecinate, „a provocat o instabilitate imensă și a costat mult prea multe vieți”, trimițând în același timp unde de șoc pe piețele energetice globale și pe lanțurile de aprovizionare.

Kallas a atacat, de asemenea, ceea ce a descris ca o schimbare către „politica coercitivă a puterii”, avertizând împotriva unei lumi modelate de sfere de influență concurente.

Printre semnatari se află Jane Fonda, Joaquin Phoenix și Mark Ruffalo. În scrisoare se arată că fuziunea ar duce la mai puține oportunități pentru creatori, presiuni asupra locurilor de muncă din producție, costuri mai mari și mai puține opțiuni pentru public, potrivit Reuters.

Scrisoarea, publicată luni, arată că preluările și fuziunile din ultimii ani au pus deja presiune pe industrie, reducând numărul filmelor produse și lansate și limitând diversitatea proiectelor care primesc finanțare și distribuție.

Dacă tranzacția va fi aprobată, cele două grupuri ar reuni unele dintre cele mai mari studiouri și biblioteci de conținut de la Hollywood, precum și platformele de streaming Paramount+ și HBO Max.

Companiile intenționează să își integreze serviciile de streaming într-o singură platformă.

Autoritățile de reglementare din SUA și Europa sunt așteptate să analizeze atent tranzacția, evaluând impactul asupra consumatorilor și asupra comunității creative. Procurorul general al Californiei, Rob Bonta, a declarat că statul investighează tranzacția și că analiza va fi una „riguroasă”.

Prețul internațional de referință al țițeiului Brent a crescut peste pragul psihologic cheie la începutul zilei, la un moment dat în creștere cu 6,9%, până la 101,70 dolari pe baril, pe fondul știrilor despre planul președintelui SUA de a bloca calea navigabilă pentru traficul maritim iranian, relatează The Guardian.

Cu toate acestea, prețul a scăzut ulterior la puțin peste 99 de dolari pe baril, după ce Trump a declarat că blocada a intrat în vigoare la ora 10:00 ET, iar iranienii au luat ulterior legătura.

Vorbind în fața Casei Albe, el a spus: „Vă pot spune că am fost sunați de cealaltă parte. Ar dori foarte mult să facă o înțelegere… Am fost sunați în această dimineață de oamenii potriviți.”

Acest lucru s-a întâmplat după ce a postat pe platforma sa Truth Social că navele de atac iraniene care se apropie de blocadă vor fi „eliminate”.

Prețul ar putea rămâne ridicat în prima jumătate a anului

Prețurile la gaze au crescut și luni, contractul britanic pentru gaze pentru luna mai crescând cu aproape 12% mai devreme în cursul zilei, înainte de a se stabiliza ulterior cu peste 5% în creștere.

Analiștii de la JPMorgan Chase au declarat săptămâna trecută că se așteaptă ca prețurile petrolului să rămână ridicate în al doilea trimestru, peste 100 de dolari pe baril, înainte de a scădea în a doua jumătate a anului.

Într-o intervenție la postul american MSNBC, Brennan a pledat luni pentru activarea celui de-al 25-lea amendament al Constituției SUA, care permite înlăturarea unui președinte considerat incapabil să-și exercite atribuțiile, printr-o decizie a vicepreședintelui și a majorității membrilor cabinetului.

Brennan despre Trump: narcisist și megaloman

„Cred că acest amendament a fost redactat avându-l în vedere pe Donald Trump”, a spus Brennan, citat de Le Figaro. El a adăugat că președintele SUA „este clar dezechilibrat” și dă dovadă de „o incompetență flagrantă”.

Brennan a criticat și comportamentul liderului de la Casa Albă, vorbind despre „narcisism” și „megalomanie” și acuzând administrația Trump că răspândește „minciuni”.

Risc major ca lider al armatei

Fostul oficial american a subliniat că miza principală este funcția de comandant suprem al armatei, care îi oferă președintelui puteri decisive, inclusiv în domeniul nuclear.

„Este un risc prea mare pentru a fi lăsat să rămână comandant suprem”, a spus Brennan, avertizând că menținerea lui Trump în această poziție ar putea duce Statele Unite „într-o situație extrem de îngrijorătoare”.

Conflict deschis între Brennan și Trump

Conflictul dintre cei doi nu este nou. Anterior, Donald Trump a cerut deschiderea unei anchete penale împotriva lui Brennan, dar și împotriva fostului director FBI, James Comey, pe care i-a acuzat că au acționat împotriva sa folosind instituțiile statului.

După ce a părăsit conducerea CIA în 2017, instituție pe care a condus-o timp de patru ani în timpul administrației Barack Obama, Brennan a devenit unul dintre cei mai vocali critici ai lui Donald Trump, pe care l-a acuzat în mod repetat de comportament periculos și de subminarea instituțiilor democratice.

Sprijin limitat pentru demitere

Adoptat în 1967, Amendamentul 25 al Constituției SUA permite înlăturarea unui președinte considerat incapabil să-și exercite funcția. Procedura poate fi declanșată de vicepreședinte și de majoritatea membrilor cabinetului.

Potrivit unui bilanț din presa americană, peste 70 de congresmeni democrați au cerut deja aplicarea acestui mecanism. Totuși, o astfel de decizie este considerată puțin probabilă în lipsa sprijinului din interiorul administrației, în special al vicepreședintelui J. D. Vance.

Clona lui Mark Zuckerberg, fondatorul și directorul executiv al Meta, bazată pe inteligență artificială, este antrenată în ceea ce privește manierele și tonul său, precum și declarațiile publice și gândurile sale despre strategia companiei, potrivit The Guardian.

Rațiunea din spatele proiectului, potrivit Financial Times, este că angajații s-ar putea simți mai conectați cu una dintre cele mai puternice persoane din Silicon Valley.

Șeful Meta are un istoric de creare și experimentare cu versiuni digitalizate ale sale.

În 2022, Zuckerberg și-a distribuit propriul avatar în cadrul autoproclamatului său metavers, care a fost criticat public pentru calitatea grafică, determinându-l să posteze ulterior o versiune îmbunătățită. Cu toate acestea, Meta și-a redus viziunea pentru metavers, în care reprezentanții digitali ai oamenilor, sau avatarele, pot interacționa cu alți oameni virtuali.

Compania a dezvoltat în schimb personaje 3D generate de inteligență artificială, care pot interacționa cu oamenii în conversațiile de zi cu zi. Recent, a început să se concentreze pe construirea unui personaj bazat pe Mark Zuckerberg.

Experimentul Zuckerberg ar putea fi reprodus de influenceri

Directorul executiv în vârstă de 41 de ani, a cărui avere este estimată la peste 220 de miliarde de dolari, ar participa la procesul de antrenament al inteligenței artificiale animate. O persoană familiarizată cu proiectul a declarat pentru FT că personajul bazat pe inteligență artificială va fi dezvoltat folosind imagini și vocea lui Zuckerberg. Meta consideră că experimentul Zuckerberg ar putea fi reprodus de influenceri și creatori, o parte a economiei digitale care se luptă cu noțiunea de avatare digitale .

Synthesia, un startup britanic de 4 miliarde de dolari care produce avatare video realiste, a declarat că ideea ca un director executiv al unei companii să utilizeze inteligența artificială pentru a-și spori prezența internă nu mai este science fiction.