IGI arată, la patru ani de la declanșarea conflictului din Ucraina, că a fost alături de cetățenii care au fugit din calea războiului și le-a oferit protecție și sprijin pentru a se integra în societatea românească.

Astfel, de la începutul războiului până în 31 decembrie 2025, un număr de 203.802 cetățeni ucraineni au beneficiat de protecție temporară în România.

IGI arată că procedura de acordare a acestui tip de protecție a fost organizată astfel încât cererile să fie procesate cu operativitate, oferind beneficiarilor acces la drepturile stabilite de lege.

În același interval, 4.546 de cetățeni ucraineni au depus cereri de azil în România.

Activitatea instituției a inclus aplicarea mecanismului european de protecție temporară, facilitarea accesului la servicii publice și colaborarea cu organizații internaționale, organizații neguvernamentale și alte instituții competente, pentru gestionarea situațiilor specifice generate de acest context.

Potrivit comunicatului transmis de Administrația Prezidențială, reuniunea va avea loc în format online, iar președintele Nicușor Dan va lua parte la discuții de la Palatul Cotroceni.

Coaliția de Voință este un format informal al statelor care susțin Ucraina. În urma prezențelor anterioare la conferințele Coaliție, președintele Nicușor Dan  a transmis că România va contribui la garanții de securitate pentru Ucraina.

Reuniunea are loc pentru a marca patru ani de la începutul Războiului din Ucraina, fiind prima reuniune după ce în luna ianuarie Marea Britanie și Franța au anunțat că sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina după încheierea unui acord de pace și intrarea în vigoare a unui armistițiu. 

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis un mesaj marți, odată cu împlinirea a patru ani de război în Ucraina, unde a punctat eșecul „militar, economic și strategic” al Rusiei.

„Acest război este un triplu eşec pentru Rusia: militar, economic şi strategic”, a scris Emmanuel Macron în postarea sa publicată pe x.

„Au trecut patru ani de când Europa s-a trezit la sunetul bombelor ruseşti în Ucraina. Patru ani de război de agresiune ales de Rusia, cu încălcarea flagrantă a dreptului internaţional, a suveranităţii unui popor şi a vieţii umane. Patru ani de oraşe lovite, şcoli şi spitale distruse, infrastructuri energetice vizate metodic pentru a arunca familiile în frig şi teroare. Patru ani, 15.000 de civili ucraineni ucişi. Patru ani de vieţi distruse, violenţă, violuri, torturi, crime de război şi teroare. Patru ani şi mii de copii ucraineni smulşi de pe pământul lor şi de lângă familiile lor. Dar patru ani în care Ucraina rezistă şi se opune”, a adăugat liderul francez.

Four years ago, Europe awoke to the sound of Russian bombs falling on Ukraine.

Four years of a war of aggression chosen by Russia, in blatant defiance of international law, of a people’s sovereignty, and of human life.

Four years of cities struck,…

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) February 24, 2026

„Pentru că Ucraina este prima linie de apărare a continentului nostru, Franţa şi Europa îi sunt ferm alături”, a mai declarat Emmanuel Macron.

„Vom continua, de asemenea, să atacăm economia de război rusă: vom menţine sancţiunile şi vom continua acţiunile noastre împotriva flotei fantomă (…) Cei care cred că pot conta pe oboseala noastră se înşală. Suntem şi vom rămâne alături de Ucraina”.

Marți, lideri europeni importanți, precum președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, António Costa, liderii statelor baltice și nordice și premierul Croației, s-au deplasat la Kiev pentru a marca aniversarea invaziei rusești.

Războiul din Ucraina este cel mai puternic conflict din Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, din cauza sutelor de mii de morți și răniți, și a schimbărilor geopolitice majore.

Mai multe țări europene și-au majorat cheltuielile militare în răspuns la agresiune.

Negocierile diplomatice inițiate în 2025 sub medierea Statelor Unite nu au oprit luptele. Armata Rusiei continuă să ocupe aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei și bombardează zilnic zone civile și infrastructuri.

În același timp, sancțiunile impuse de aliații occidentali au obligat Rusia să-și reorienteze exporturile de hidrocarburi către piețe asiatice, afectând, în schimb, economia țării.

Poliția australiană a anunțat marți că a găsit rămășițele umane ale unui bărbat, potrivit Le Figaro. Probabil, este vorba despre bărbatul de 80 de ani răpit din greșeală în urmă cu 10 zile.

Rămășițele au fost descoperite în timpul unei operațiuni care a avut loc în apropierea unui club de golf din Pitt Town, un oraș la nord-vest de Sydney, a transmis poliția.

„Bănuim că aceste rămășițe sunt cele ale domnului Baghsarian”, a declarat Andrew Marks, un comandant de poliție din New South Wales.

Cu toate acestea, Marks a subliniat că este necesară o examinare medico-legală pentru a identifica oficial rămășițele.

Chris Baghsarian a fost răpit pe 13 februarie de la domiciliul său din nordul orașului Sydney.

Câteva zile mai târziu, comandantul de poliție Andrew Marks a cerut public răpitorilor să elibereze imediat victima, afirmând că este „100% sigur” că autorii au vizat persoana greșită. Totodată, comandantul a spus că bătrânul nu are nicio legătură cu crima organizată.

Numărul de decese l-a depășit pe cel al nașterilor în aproape toată țara în 2025 potrivit unei statistici prezentate de ECOTECA – Colecția de Verde. Astfel, rata sporului natural este negativă în aproape toate județele. Rata se calculează în funcție de numărul de născuți-vii și decedați, raportat la 1.000 de locuitori. Cel mai mare declin al populației se înregistrează în județele din sudul țării.

Conform statisticii, Ilfov este unicul județ în care sporul natural este pozitiv. Diferența între numărul nașterilor și cel al deceselor din Ilfov este mică, de doar 0,27. Experții susțin că Ilfovul are spor natural pozitiv deoarece numeroși tineri se mută în județ venind în special din București.

Sursa foto: captură grafic cumstam.ro

În județele din sudul, sud-vestul și sud-estul țării, situația este total diferită. Acolo se înregistrează un declin puternic în ceea ce privește populația. Teleorman are cel mai mare declin natural (- 11, 42), fiind urmat de județele Brăila (−8,76), Hunedoara (−7,79), Olt (−7,26), Mehedinți (−7,21), Caraș-Severin (−7,12) și Buzău (−7,12).

În aceste județe se înregistrează un ritm de declin sever, prin comparație cu alte zone ale țării unde valorile negative sunt moderate. Județele Suceava (−0,47), Iași (−0,89) și Bistrița-Năsăud (−0,95) sunt singurele care au un spor negativ sub valoarea de – 1.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis marți un mesaj de solidaritate cu Ucraina, la împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei rusești.

Mesajul său a fost publicat pe pagina de X, unde lidera de la Bruxelles a scris că a ajuns la Kiev pentru a zecea oară de la începutul războiului în Ucraina. Ea a subliniat sprijinul Europei pentru poporul ucrainean.

În postarea sa, Ursula von der Leyen a declarat că vizita sa în capitala ucraineană este una simbolică, dar și politică.

„La Kiev pentru a zecea oară de la începutul războiului. Pentru a reafirma faptul că Europa este alături de Ucraina, neclintită, financiar, militar și în această iarnă grea. Pentru a sublinia angajamentul nostru constant față de lupta dreaptă a Ucrainei”, a transmis președinta Comisiei Europene.

In Kyiv for the tenth time since the start of the war.

To reaffirm that Europe stands unwaveringly with Ukraine, financially, militarily, and through this harsh winter.

To underscore our enduring commitment to Ukraine’s just fight.

And to send a clear message to the Ukrainian… pic.twitter.com/iULkEQji16

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 24, 2026

Ursula von der Leyen a declarat că Europa va continua să susțină Ucraina până la încheierea războiului în condiții acceptabile pentru statul ucrainean.

Ea a făcut un apel și către cetățenii ucraineni, dar și către Rusia, unde a punctat că Uniunea Europeană nu va renunța la sprijinul acordat Ucrainei până nu se ajunge la pace.

„Pentru a transmite un mesaj clar poporului ucrainean și agresorului deopotrivă: nu vom ceda până când pacea nu va fi restabilită. Pace în condițiile Ucrainei”, a afirmat Ursula von der Leyen.

Astăzi se împlinesc patru ani de la izbucnirea războiului în Ucraina, când armata Rusiei a invadat țara, pe 24 februarie 2022. În toată perioada aceasta, Uniunea Europeană a oferit sprijin financiar, militar și umanitar semnificativ Ucrainei.

Noua Zeelandă este cea de-a doua țară care ar susține planurile de eliminare a lui Andrew Mountbatten-Windsor, fratele Regelui Charles al Marii Britanii, din linia de succesiune la tron, a declarat un purtător de cuvânt al prim-ministrului Christopher Luxon.

„Dacă guvernul britanic va propune eliminarea lui Andrew Mountbatten-Windsor din ordinea de succesiune, Noua Zeelandă va susține această măsură”, a spus purtătorul de cuvânt într-un comunicat, potrivit BBC.

Anunțul în contextul în care guvernul britanic ia în considerare introducerea unei legi pentru eliminarea lui Andrew din linia de succesiune.

Luni, Australia a fost prima țară din Commowealth care a anunțat că „ar fi de acord cu orice propunere” de eliminare a lui Andrew din linia de succesiune, din cauza legăturilor sale cu Jeffrey Epstein. Anunțul a fost făcut de premierul Australiei.

În prezent, Andrew este al optulea în linia de succesiune la tron, după prințul William și cei trei copii ai săi, precum și prințul Harry și cei doi copii ai săi.

Potrivit BBC, eliminarea fostului prinț din linia de succesiune ar necesita o lege a Parlamentului susținută de cele 14 țări ale Commonwealth-ului în care fratele său, regele Carol al III-lea, este șef de stat, inclusiv Australia și Noua Zeelandă.

Joi, Andrew a fost arestat, fiind suspectat de abuz în serviciu. El a negat în mod constant și vehement orice faptă ilegală.

Incidentul a avut loc pe 27 decembrie, în jurul orei 11:00, într-o zonă rezidențială situată în apropierea stației de metrou Dorohojici, din capitala Ucrainei. Karina a povestit experiența dramatică pentru publicația Kyiv Post, la aproape două luni după atac.

Potrivit relatării, Karina dormea în momentul exploziei. Trezită de zgomotul puternic, a reușit să fugă într-o altă cameră chiar înainte ca acoperișul să se prăbușească peste locul în care se afla.

Atacul cu drone în Kiev a afectat patru apartamente din bloc, însă, din fericire, toți locatarii au supraviețuit. Lipsa unui incendiu a permis evacuarea rapidă a clădirii.

Apartamentul Karinei, aflat în proprietatea familiei sale, a fost declarat nelocuibil. Autoritățile estimează că doar reparațiile la acoperiș ar putea dura până la doi ani. Până în prezent, despăgubirile acordate de stat se ridică la aproximativ 1.000 de dolari, sumă insuficientă pentru reconstrucție.

„Am ieșit doar cu hainele de pe mine”

Karina spune că, în momentele de panică, nu a luat nimic cu ea: nici documente, nici bani, nici laptop.

„Mi-era teamă că întreaga clădire se va prăbuși într-o secundă”, a declarat ea. Vecinii se aflau în apartamentele lor în timpul atacului, iar prietena cu care locuia Karina era plecată din oraș.

Un război care durează din 2014

Născută în regiunea Luhansk, zonă afectată de conflict încă din 2014 și aflată în mare parte sub ocupație rusă, Karina spune că războiul i-a marcat întreaga viață.

Ucraina marchează astăzi cea de a patra aniversare a invaziei rusești pe scară largă.

Întrebată dacă vede un sfârșit apropiat al conflictului, răspunsul ei este clar: „Nu cred”. Cu toate acestea, Karina spune că este recunoscătoare că ea și cei dragi sunt încă în viață, în ciuda unui nou atac cu drone în Kiev care ar fi putut avea un deznodământ tragic.

Indotek vizează componenta imobiliară a centrelor comerciale care găzduiesc magazinele ATAC – formatul de hiperdiscount lansat de Auchan în România din primăvara anului 2024. Conceptul a fost implementat inițial la Brașov, urmat de Ploiești și Timișoara, iar ulterior extins la Târgu-Mureș, Galați, Satu Mare, Sibiu, București și Oradea, ajungând la nouă unități. Formatele ATAC au rezultat din conversia unor hipermarketuri Auchan în magazine cu prețuri agresive, cu un sortiment de aproximativ 17.000 de produse, expuse la palet și bax, și cu costuri operaționale reduse, potrivit ZF.

O eventuală achiziție a activelor imobiliare asociate centrelor Auchan din România ar consolida relația deja existentă dintre Indotek și brandul francez. La finalul lui 2023, grupul lui Jellinek a preluat 47% din operațiunile Auchan din Ungaria, Indotek indicând atunci că va fi implicat în deciziile strategice, inclusiv în extinderea rețelei, cu focus pe regiuni rurale, folosind sinergiile dintre retail și expertiza sa imobiliară. În Spania, grupul a cumpărat în 2023 două centre comerciale în Valencia și Barcelona de la Merlin Properties, pentru 22 milioane de euro, iar în 2024 a achiziționat centrul comercial Espacio León pentru 50 milioane de euro de la Blackstone. În mai 2025, Indotek a cumpărat trei centre comerciale în Grecia, fiecare găzduind hipermarketuri Sklavenitis, cu un total de 67 de magazine.

În România, Indotek a intrat în 2019 prin achiziția mall-ului Promenada din Târgu Mureș (tranzacție estimată la 43 milioane de euro), ulterior investind 16 milioane de euro în renovarea și rebrandingul centrului, redenumit Plaza M. Complexul are 55.000 mp, găzduiește circa 90 de magazine și o rată de ocupare de aproximativ 92%. Strategia declarată de grup a vizat, în ultimii ani, revitalizarea și extinderea clădirilor existente, în detrimentul dezvoltărilor noi.

Expansiunea locală a continuat cu achiziția clădirilor de birouri Băneasa Business Center și Bucharest Business Center din București, precum și a proiectului industrial Aiud Industrial Park (Alba). Reprezentanții grupului au indicat anterior că investițiile imobiliare gestionate în România au depășit 150 milioane de euro.

La nivel european, Indotek operează în 13 țări și deține un portofoliu extins în Ungaria, cu peste 30 de clădiri de birouri, peste 20 de mall-uri, hoteluri și aproximativ 100 de spații de depozitare. Dániel Jellinek a intrat în 2019 în topul celor mai bogați unguri, cu o avere estimată de Forbes la circa 300 milioane de euro, nivel indicat ulterior la peste 380 milioane de euro.

Secretarul de război Pete Hegseth a confirmat faptul că subordonații săi de la Pentagon lucrează la declasificarea informațiilor despre extratereștri.

„Bineînțeles, avem oameni care lucrează chiar acum, nu vreau să promit (un termen limită n.r.), nu știu cât va dura, căutăm informații, vor fi mai multe care vor apărea pe parcurs”, le-a spus Pete Hegseth jurnaliștilor.

Hegseth a fost întrebat dacă el crede în existența extratereștrilor.

„Vom vedea”, a răspuns secretarul de război.

Recent, președintele american Donald Trump a cerut Pentagonului și altor agenții guvernamentale să facă publice documentele referitoare la viața extraterestră și OZN-uri.

„Având în vedere interesul enorm manifestat, voi da instrucțiuni secretarului de război și altor departamente și agenții relevante să înceapă procesul de identificare și publicare a documentelor guvernamentale referitoare la viața extraterestră, fenomene aeriene neidentificate (UAP) și obiecte zburătoare neidentificate (OZN-uri), precum și orice alte informații legate de aceste chestiuni extrem de complexe, dar extrem de interesante și importante”, a anunțat Trump pe Truth Social.

Trump și Obama despre extratereștri

Declarațiile lui Trump vin după ce fostul președinte Barack Obama a atras atenția în weekend, când a părut să confirme existența extratereștrilor într-un interviu cu gazda podcastului Brian Tyler Cohen.

„Sunt reali, dar eu nu i-am văzut”, a spus Obama când a fost întrebat dacă extratereștrii sunt reali.

Fostul președinte a clarificat ulterior pe Instagram spunând că se referea la probabilitatea statistică ca viața să existe pe alte planete, având în vedere vastitatea universului.

„Dar distanțele dintre sistemele solare sunt atât de mari încât șansele ca extratereștrii să ne fi vizitat sunt mici, iar în timpul președinției mele nu am văzut nicio dovadă că extratereștrii ar fi luat contact cu noi”, a scris el.

Când a fost întrebat despre aceste comentarii, Trump a declarat la bordul avionului Air Force One: „Ei bine, nu știu dacă sunt reali sau nu. Pot să vă spun că a divulgat informații clasificate. Nu ar trebui să facă asta”.