SUA și Iranul iau în considerare prelungirea armistițiului care se încheie marți cu încă două săptămâni, pentru a oferi mai mult timp pentru negocierea unui acord de pace, potrivit unei persoane familiarizate cu situația, citate de Bloomberg.

Mediatorii încearcă să organizeze discuții tehnice pentru a rezolva cele mai controversate probleme. Acestea includ redeschiderea Strâmtorii Ormuz și îmbogățirea nucleară a Iranului, au spus ei.

Dacă vor avea succes, aceste discuții ar putea deschide calea către următoarea rundă de negocieri între înalți oficiali din aceste țări, a declarat persoana respectivă.

A doua rundă de negocieri, tot la Islamabad

Întâlnirea lui Asim Munir, comandantul armatei Pakistanului, cu delegația Iranului

În paralel, SUA și Iranul au convenit să organizeze o a doua rundă de discuții, dar nu au stabilit încă o dată și o oră, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse. Potrivit surselor ziarului, „progresul este lent”.

Nici Iranul, nici SUA nu doresc o revenire la lupte, a declarat o altă persoană familiarizată cu discuțiile.

Surse de la postul de televiziune pakistanez Geo TV oferă informații diferite. Potrivit acestora, negocierile ar putea avea loc la Islamabad la sfârșitul săptămânii viitoare. Iranul și SUA fac schimb de mesaje prin intermediul unor intermediari pakistanezi, a declarat un oficial iranian pentru postul de televiziune.

Potrivit Geo TV, delegația americană, ca și în prima rundă, îi va include pe vicepreședintele J.D. Vance, trimisul prezidențial special al SUA, Steve Witkoff, și antreprenorul Jared Kushner. Delegația iraniană îi va include pe președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, și pe ministrul de externe, Abbas Araghchi.

Întâlnirea lui Asim Munir, comandantul armatei Pakistanului, cu delegația Iranului

Prima rundă de discuții dintre SUA și Iran a avut loc la Islamabad pe 11 aprilie. Părțile nu au reușit să ajungă la un acord. Președintele american Donald Trump a menționat programul nuclear iranian și transportul maritim din Strâmtoarea Ormuz drept cele mai controversate chestiuni. Președintele american a permis o nouă rundă de discuții în zilele următoare.

Președintele american Donald Trump a minimalizat marți posibilitatea reluării luptelor, declarând pentru Fox Business că războiul de aproape șapte săptămâni este „aproape de sfârșit”.

Conflictul, început de SUA și Israel pe 28 februarie cu un bombardament asupra Iranului, a adus pagube uriașe Republicii Islamice în ceea ce privește armata și infrastructura sa. Contraatacurile Iranului au provocat ravagii în tot Orientul Mijlociu și – având în vedere că Teheranul aproape a închis Strâmtoarea Hormuz, o zonă vitală, au dus la o creștere vertiginosă a prețurilor la energie, afectându-l pe Trump din punct de vedere politic.

Totuși, principalele probleme dintre SUA și Iran vor fi departe de a fi ușor de rezolvat. Iranul a insistat mult timp că are dreptul de a îmbogăți uraniu în scopuri civile, în timp ce Trump a spus că acest lucru ar trebui interzis pentru a-l împiedica să construiască vreodată o armă nucleară. SUA și Israelul au declarat, de asemenea, că stocul Iranului de uraniu puternic îmbogățit trebuie predat sau distrus.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat miercuri reporterilor că utilizarea pașnică a energiei nucleare de către țară „nu poate fi revocată”, deși nivelul și tipul de îmbogățire a uraniului sunt „negociabile”.

Nu este clar dacă Israelul este în favoarea unei prelungiri a armistițiului cu Iranul, deși a declarat anterior că va urma exemplul Washingtonului. Cabinetul de securitate israelian se întrunește miercuri seară pentru a discuta un posibil armistițiu în Liban, unde Israelul duce un război paralel împotriva Hezbollah-ului susținut de Iran, a relatat rețeaua de radio și televiziune Kan din Israel.

Strâmtoarea Ormuz, prin care circulă în mod normal aproximativ o cincime din rezervele mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, rămâne practic închisă. SUA au început luni o blocadă a navelor care ies sau intră din porturile iraniene, lucru criticat de Iran și semnalat că ar putea reprezenta o încălcare a armistițiului, convenit pe 7 aprilie. Armistițiul respectiv nu a inclus conflictul din Liban.

Vicepreședintele lui Trump, JD Vance, și președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, s-au întâlnit sâmbătă seara în Islamabad, capitala Pakistanului, ca parte a eforturilor de a pune capăt conflictului. Acestea s-au încheiat fără un acord.

Potrivit informațiilor transmise de ISU Cluj, pompierii au intervenit pentru acordarea primului ajutor unui bărbat rănit de utilajul agricol al unui tractor. Incidentul s-a produs în localitatea Rotunda, comuna Buza, județul Cluj.

La sosirea echipajelor, victima se afla în apropierea utilajului, fără a fi încarcerată. Este vorba despre un tânăr în vârstă de aproximativ 20 de ani, conștient și cooperant.

Acesta a primit îngrijiri medicale la fața locului, și a fost transportat la spital cu un elicopter SMURD, sosit de la Punctul Aeromedical Jibou și transportat la spital, precizează ISU Cluj.

La intervenție au participat o autospecială cu modul de descarcerare, o ambulanță SMURD și o ambulanță a Serviciului de Ambulanță Județean.

Comisia Europeană nu a transmis României, până miercuri dimineață, evaluarea finală a celor patru jaloane suspendate în cadrul cererii de plată numărul trei, potrivit răspunsului MIPE la solicitarea Mediafax.

Teoretic, Comisia Europeană avea termenul oficial pentru evaluarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR la două luni de la termenul de 28 noiembrie.

În esență, Comisia trebuie să stabilească „amenda”, care poate fi de zeci de milioane de euro, pentru jaloanele pe care le consideră neîndeplinite. De principiu, pe regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), Comisia are două luni să răspundă – deci termenul teoretic este 28 ianuarie. Însă tot pe regulament, dacă apar solicitări de informații suplimentare, răspunsuri suplimentare, parte a dialogului uzual al Comisiei cu autoritățile naționale, atunci legal termenul este așteptat să fie decalat.

„România a luat măsuri de remediere a deficiențelor constatate și a transmis către Comisie, în data de 28 noiembrie 2025, răspunsul la scrisoarea de observații”, au precizat oficialii MIPE.

Cele patru jaloane și sumele aferente acestora sunt, potrivit MIPE:

• Jalonul 215 – Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale
• Jalonul  440 – Operaționalizarea grupului operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă
• Jalonul 121 – Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sectorul energetic
• Jalonul 79 – Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători.

Sursa: MIPE

Mesajul de la Bruxelles

Contactați de reporterul Mediafax, oficialii Comisiei au transmis, miercuri, că evaluarea este încă în curs.

„Comisia evaluează în prezent această cerere și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la constatările sale în timp util. Comisia nu poate face comentarii cu privire la evaluările în curs”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene la solicitarea reporterului Mediafax.

Cazul Hidroelectrica

Jalonul 121 privind guvernanța corporativă a companiilor din sectorul energetic a fost unul dintre cele mai vizibile în spațiul public, Potrivit oficialilor, în ceea ce privește acest jalon, cu o valoare de 227,9 milioane de euro, autoritățile române au transmis lista cu numirile efectuate în posturile de conducere ale companiilor strategice, dar Hidroelectrica a fost menționată la excepții.

De amintit că între timp compania, cel mai mare producător național de energie electrică și lider al pieței concurențiale a furnizării, a publicat pe 20 martie, anunțul privind declanșarea procedurii de selecția a directorului general și directorului financiar, CEO si CFO, după ce procedura care avea data-limită pe 28 noiembrie a eșuat chiar cu o zi înainte, după ce niciun candidat nu a reușit să întrunească toate condițiile pentru a fi ales director general, după eșecul procedurii pentru alegerea unui director financiar.

Data-limită pentru depunerea candidaturilor în cadrul noii proceduri este luni, 20 aprilie.

Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a anunțat miercuri, pe platforma X, că România a decis să acorde ajutor umanitar populației civile din Liban, în contextul crizei de securitate din Orientul Mijlociu.

Potrivit acesteia, decizia a fost luată împreună cu partenerii europeni și face parte dintr-un efort mai amplu de sprijin pentru civilii afectați.

„România își manifestă solidaritatea prin asistență umanitară. În acest spirit, alături de partenerii noștri din UE, am decis să sprijinim populația civilă din Liban, grav afectată de actuala criză de securitate din Orientul Mijlociu”, a transmis Oana Țoiu.

Romania shows solidarity via humanitarian assistance. It is in this spirit that, alongside our EU partners, we have decided to support the civilian population in Lebanon, severely affected by the current security crisis in the Middle East.… pic.twitter.com/RHvOlsax0k

— Toiu Oana (@oana_toiu) April 15, 2026

Ajutorul constă în 15 tone de produse esențiale, care au fost deja trimise către zona afectată.

„Astăzi, 15 tone de ajutor umanitar din Rezervele Naționale de Stat ale României – alimente, corturi și articole esențiale pentru adăposturi – au plecat spre Amman, la bordul a două aeronave ale Forțelor Aeriene Române”, a precizat Oana Țoiu.

Ministra a mai declarat că intervenția arată că există o capacitate rapidă de reacție a autorităților române și, în același timp, o buna colaborare la nivel european.

„Această operațiune reflectă capacitatea de răspuns rapid, precum și cooperarea noastră interinstituțională națională și europeană eficientă”, a explicat ea.

Transportul umanitar face parte dintr-un efort internațional, în cadrul căruia urmează ca ajutoarele să fie direcționate către destinația finală printr-un convoi multinațional, transmite Oana Țoiu.

„Din Iordania, ajutorul umanitar va ajunge la Beirut, Liban, ca parte a unui convoi umanitar multinațional”, a adăugat ministrul.

„Decizia de a acorda această asistență a fost adoptată în cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, ca răspuns la solicitarea transmisă prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, care acoperă și 75% din costurile de transport. România își reafirmă angajamentul de a sprijini persoanele aflate în nevoie. Solidaritatea europeană înseamnă acțiuni concrete”, a mai spus ea.

Alergia la muncă există și deși este ciudată și greu de dovedit a fost recunoscută de organizații medicale precum Serviciul Național Medical (NHS) din Marea Britanie, potrivit publicației Hello Magazine.

Aceasta se manifestă în diferite forme. Unii tușesc și strănută, alții au mâncărimi, dar există și pacienți cu amețeli. Condiția este ca simptomele să apară la puțin timp după ce pacientul ajunge la birou și să dispară dacă respectivul părăsește clădirea. Nu este o coincidență și se numește „sindromul clădirii bolnave”.

„Sindromul clădirii bolnave (SBS) este numele dat unei serii de simptome pe care le puteți dezvolta într-o anumită clădire, care continuă să se agraveze cu cât stați mai mult timp în clădire și se ameliorează odată ce plecați. Printre simptomele posibile se numără durerile de cap, nasul înfundat, pielea uscată, ochii sau gâtul uscat și inflamat, tusea, erupțiile cutanate, oboseala sau dificultățile de concentrare”, a explicat medicul Kathryn Basford.

Simptomele neplăcute apar din cauza ventilației deficitare, a mucegaiului, a prafului, a lipsei luminii solare și a substanțelor chimice din clădire. Femeile sunt mai predispuse să se „îmbolnăvească” la muncă decât bărbații.

Problema poate fi combătută printr-o ventilare mai eficientă, prin pauze mai dese și printr-o lumină mai puternică.

Jucătorul spaniol Carlos Alcaraz, locul doi în clasamentul ATP Tour și principal favorit la turneul Barcelona Open, a anunțat miercuri că nu va mai continua competiția. Decizia a apărut după o problemă la încheietura mâinii drepte, care a necesitat tratament chiar în timpul primului meci, conform EFE.

Sportivul a oferit o scurtă declarație în fața jurnaliștilor și a confirmat retragerea din turneu.

„Este ciudat și dificil să stau aici pentru a doua oară și să anunț că nu voi putea continua în turneu”, a declarat Alcaraz.

Problema medicală a apărut în partida de debut împotriva finlandezului Otto Virtanen. Spaniolul a câștigat meciul în două seturi, scor 6-4, 6-2, după o prestație bună, deși a avut nevoie de îngrijiri medicale în timpul confruntării.

În turul următor, Alcaraz ar fi trebuit să joace împotriva jucătorului ceh, Tomas Machac, care a atras atenția recent prin evoluția sa surprinzătoare în circuitul ATP.

Carlos Alcaraz are o relație specială cu turneul de la Barcelona. El a cucerit trofeul de două ori, în 2022 și 2023, iar anul trecut a ajuns până în finală. Înainte de startul competiției, Alcaraz a vorbit despre rivalitatea sa cu italianul Jannik Sinner, noul lider mondial.

În finala turneului Monte-Carlo Masters disputată duminică, Sinner s-a impus în fața spaniolului cu 7-6 (7/5), 6-3. După acel rezultat, Alcaraz a pierdut prima poziție în clasamentul mondial, dar spera să revină iarăși pe primul loc printr-un succes la Barcelona, unde italianul nu a participat.

Cu câteva zile înainte de startul turneului, sportivul a explicat că rivalitatea dintre el și Jannik Sinner reprezintă un factor important de motivare.

„Cred că lupta pe care o ducem eu și Jannik pentru primul loc (în clasament) este foarte frumoasă și cred că este, probabil, o motivație suplimentară”, a declarat Alcaraz.

BBC va concedia aproximativ 10% din angajații săi, aceasta fiind cea mai mare reducere de personal din ultimii 15 ani făcută de compania de televiziune.

Concret, BBC va concedia 1.800-2.000 de angajați, în încercarea de a face față „presiunilor financiare semnificative”. În prezent, BBC are aproximativ 21.500 de angajați.

Postul de televiziune trebuie să realizeze economii de 500 de milioane de lire sterline în următorii doi ani, iar pentru îndeplinirea acestui plan, directorul general interimar Rhodri Talfan Davies nu a exclus posibilitatea de a desființa canale sau servicii întregi.

„Trebuie să analizăm totul, iar la o sumă de 500 de milioane de lire sterline vor exista inevitabil unele alegeri importante și dificile, dar trebuie să abordăm acest proces cu atenție”, a declarat el în cadrul emisiunii Media Show de la BBC Radio 4.

„Pentru public, sarcina pe care o avem acum, în următoarele trei sau patru luni, este să găsim modalități de a face aceste schimbări fără a afecta serviciile despre care știm că sunt esențiale pentru BBC, atât la radio și televiziune, cât și online”, a mai spus el.

Rhodri Talfan Davies a impus, de asemenea, controale mai stricte asupra cheltuielilor legate de recrutare, deplasări, consultanță în management și participarea la conferințe, premii și evenimente.

Vestea reducerilor de personal vine înainte ca Matt Brittin, fostul director executiv al Google, să preia oficial mandatul de director general al BBC în luna mai.

Papa Leon a sosit în capitala Yaoundé din Algeria, unde începutul turneului său a fost parțial umbrit de un dublu atentat sinucigaș cu bombă la aproximativ 40 de kilometri de Alger și de o critică la adresa sa din partea lui Donald Trump, care l-a acuzat în special de „incompetent în politica externă”, relatează Le Figaro.

Primit într-o atmosferă eentuziastă la Yaoundé, Papa Leon al XIV-lea, escortat de un convoi de securitate, a binecuvântat miile de credincioși adunați de-a lungul drumurilor aeroportului dintr-o mașină cu trapă. Aceștia l-au întâmpinat cu cântece și tobe, fluturând steaguri naționale și ale Vaticanului sub un soare arzător.

În capitala acestei țări multiconfesionale, predominant creștine, Papa urmează să se întâlnească miercuri cu președintele Paul Biya, în vârstă de 93 de ani, cel mai longeviv șef de stat din lume, și să țină un discurs în fața autorităților la palatul prezidențial.

Vizita Papei, „o oportunitate de aur”

Tatah Mbuy, un preot din Bamenda, consideră această vizită – prima a unui papă de la Benedict al XVI-lea încoace, în 2009 – ca fiind „o oportunitate de aur. Fiecare camerunez speră ca Papa să vină să predice pacea”. El intenționează să facă tot posibilul să ajungă la Bamenda înainte de joi, unde Papa va celebra o slujbă mult așteptată.

Bamenda este epicentrul violențelor din nord-vestul anglofon dintre forțele guvernamentale și grupurile separatiste, care au provocat mii de morți și sute de mii de strămutați timp de aproape un deceniu. În această țară din Africa Centrală, unde aproximativ 37% din cei aproximativ 30 de milioane de locuitori sunt catolici, Biserica joacă un rol de mediere și gestionează o vastă rețea de spitale, școli și instituții caritabile – o pârghie de influență pe care Sfântul Scaun încearcă să o consolideze.

Cu toate acestea, unii credincioși și-au exprimat temerile că această vizită va servi la lustruirea imaginii șefului statului, care este la putere din 1982 și a fost reales în octombrie în urma unor alegeri contestate, marcate de demonstrații care au fost reprimate violent.

Papa Leon al XIV-lea, în vârstă de 70 de ani, va vizita apoi un orfelinat catolic înainte de o întâlnire privată cu episcopii țării. Luni, grupurile separatiste au anunțat un armistițiu de trei zile în nord, unde locuiește aproape 20% din populație, pentru a permite sosirea în siguranță a Papei.

Armata pakistaneză a declarat că delegația l-a inclus și pe ministrul de interne al țării și alți înalți oficiali din domeniul securității. Grupul este „parte a eforturilor de mediere în curs”, a declarat armata, dar nu a oferit detalii, potrivit AP.

Pakistanul a devenit un mediator cheie în conflict după ce a găzduit discuții directe rare între SUA și Iran la Islamabad, o mișcare despre care autoritățile au spus că a contribuit la reducerea diferențelor dintre cele două părți.

Între timp, prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a sosit în Arabia Saudită într-o vizită oficială pentru a discuta probleme regionale. Un comunicat al biroului lui Sharif a precizat că acesta a fost primit pe aeroportul din Jeddah de înalți oficiali saudiți. Sharif a fost însoțit de ministrul de externe și ministrul informației din Pakistan.

„Comisia a informat Meta că politica revizuită pare să aibă același efect de excludere a asistenților de IA ai terților din WhatsApp și, prin urmare, pare la prima vedere să încalce normele UE în materie de concurență”, a transmis organul executiv al UE, scrie Reuters.

Măsurile provizorii, pe care Comisia le impune atunci când are îngrijorări cu privire la prejudicierea concurenței, vor rămâne în vigoare până la sfârșitul anchetei, a precizat aceasta.

„Pentru a preveni un prejudiciu grav și ireparabil adus concurenței, Comisia intenționează să ordone Meta să restabilească accesul pentru asistenții de IA terți în aceleași condiții ca înainte de 15 octombrie 2025”.

Meta a informat anterior Comisia, în martie, că va permite asistenții IA rivali pe WhatsApp timp de un an, contra cost, după ce inițial intenționa să interzică chatbot-urile IA terțe de pe WhatsApp Business.

„Comisia Europeană propune să-și folosească puterile de reglementare pentru a permite unora dintre cele mai mari companii din lume să utilizeze gratuit produsul WhatsApp Business, care este de obicei contra cost”, a declarat un purtător de cuvânt al Meta.

„Aceasta înseamnă că o mică brutărie din Franța care plătește pentru a utiliza serviciul de preluare a comenzilor de croissante va suporta costurile pentru OpenAI. Micile întreprinderi europene nu ar trebui să suporte costurile OpenAI”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Comisia a mai precizat că ancheta sa a fost extinsă în Italia, unde autoritatea italiană de concurență a deschis propria anchetă în 2025.