Radarele MApN au semnalat prezența unei drone în zona adiacentă spațiului aerian național, ceea ce a determinat activarea preventivă a sistemelor de apărare antiaeriană, iar în jurul orei 17.50, două aeronave F-16 dislocate în Baza Aeriană Feteşti au fost ridicate în aer, conform procedurilor de poliţie aeriană.

La ora 18.07 a fost emis un mesaj RO-alert pentru populația din nordul județului Tulcea.

Vehiculul aerian fără pilot a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian național, în zona localității Sfântu Gheorghe, fără să fi fost pusă în pericol viața oamenilor, și l-a părăsit la nord de Sulina, evoluând doar deasupra apelor teritoriale.

Măsurile de alertă au încetat în jurul orei 18.45 și nu au fost identificate resturi de vehicule aeriene în zonă.

„Ministerul Apărării Naţionale condamnă cu fermitate atacurile Federaţiei Ruse asupra infrastructurii civile ucrainene, acțiuni care reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și o amenințare la adresa securității regionale”, transmite MApN.

Dezbaterile au avut loc la sediul ÎCCJ și au reunit conducerea instanței supreme și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din domeniul democrației, justiției, drepturilor omului și ai altor segmente sociale.

Temelia unei democrații: „nevoia unei justiții autentice”

În intervenția sa, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție a subliniat importanța dialogului în apărarea valorilor fundamentale ale justiției:

„Faptul că sunteți aici arată că vă pasă. Și că împărtășim o convingere care nu ține de conjunctură, ci de temelia unei democrații: nevoia unei justiții autentice. O astfel de justiție nu se improvizează și nu poate fi modelată după emoțiile de moment, oricât de abil ar fi acestea cultivate. Justiția este una singură. Tocmai de aceea trebuie apărată fără ezitare de orice formă de imixtiune sau presiune, directă sau indirectă, vizibilă ori disimulată. Pentru că acolo unde începe compromisul, se fisurează încrederea. Independența nu este un slogan. Este o frontieră. Iar o justiție puternică nu se apără prin izolare și nu se construiește din inerție. Ea nu se teme de întrebări, nu evită dezbaterea și nu refuză dialogul. Dimpotrivă, se întărește prin ele.

De aceea ne întâlnim pentru a vorbi deschis despre orice temă, despre orice provocare. Inclusiv despre contexte dificile, coincidențe care ridică semne de întrebare, dezinformare, încredere publică sau echilibrul fragil dintre libertatea de exprimare și responsabilitate. Așadar, cum apărăm statul de drept? Prin instituții care rămân drepte și oameni care rămân lucizi. Punând legea mai presus de emoție, adevărul mai presus de percepție și conștiința mai presus de conjunctură. Istoria nu reține zgomotul unei epoci, ci verticalitatea celor care au refuzat să abdice”.

Subiectele abordate

În cadrul reuniunii au fost structurate soluții concrete la problemele ridicate anterior și au fost constituite grupuri de lucru pentru redactarea măsurilor necesare de intervenție, în limitele competențelor instituționale. Participanții au stabilit mai multe arii tematice pentru măsuri de îmbunătățire.

Acestea vizează independența justiției și apărarea statului de drept, îmbunătățirea accesului la justiție prin asistență judiciară și reducerea duratei litigiilor, organizarea și funcționarea instanțelor, separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor, precum și actualizarea expertizei tehnice judiciare.

Participanții au subliniat că independența justiției reprezintă „fundamentul statului de drept” și că accesul real la justiție „presupune proceduri mai simple” și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. De asemenea, au arătat că transparența și „comunicarea clară” reprezintă răspunsuri la dezinformare și că „modernizarea justiției implică adaptarea expertizei tehnice” la realitățile actuale.

Constituirea unor grupuri de lucru

În cadrul reuniunii au fost constituite grupurile de lucru pe tematici cu nominalizarea participanților pentru fiecare grup din partea organizațiilor neguvernamentale. Au fost completate și temele prioritare așa cum sunt ele identificate de organizațiile societății civile.

Plângerea vizează adoptarea, cu rea-credință, a „Proiectului de Ordonanță de urgență a Guvernului privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”, în condițiile în care prim-ministrul a avut cunoștință că Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a elaborat proiectul fără competență legală și constituțională.

Potrivit FSANP, actul normativ afectează în mod direct drepturi fundamentale: dreptul la pensie, dreptul la muncă, dreptul la liberă circulație, dreptul de proprietate, dreptul la protecția persoanelor cu handicap, dreptul la protecția copiilor și dreptul la un nivel de trai decent, precum și instituții fundamentale ale statului. În plus – arată FSANP – proiectul conține dispoziții care interferează cu reglementări privind pensiile militare de stat, cu impact direct asupra polițiștilor de penitenciare.

FSANP arată că prim-ministrul Ilie Bolojan nu a ținut cont nici de Avizul Consiliului Legislativ nr. 155/24.02.2026, nici de Avizul Consiliului Economic și Social nr. 1396/24.02.2026, și nici de avizele Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și ale Ministerului Finanțelor.

Plangere-penala-abuz-in-serviciu-proiect-OUG-adminsitratie-pensii-militare-prim-ministru-Ilie-BOLOJAN

„Bolojan a ignorat cu premeditare încălcarea limitelor constituționale privind adoptarea ordonanțelor de urgență”

„Cu toate aceste avertismente instituționale ale specialiștilor, proiectul a fost promovat și asumat la nivel guvernamental. Mai mult, în plângerea penală se arată că Ilie Bolojan, în calitate de prim-ministru, a avut cunoștință, dar a ignorat cu premeditare încălcarea limitelor constituționale privind adoptarea ordonanțelor de urgență, inclusiv interdicția de a afecta drepturi și libertăți fundamentale prin OUG, precum și depășirea competențelor legale ale ministerului inițiator, în speță, MDLPA. FSANP solicită efectuarea de cercetări, administrarea tuturor probelor necesare și tragerea la răspundere penală a tuturor autorilor, complicilor și instigatorilor, pentru faptele săvârșite în exercitarea funcției publice. De asemenea, organizația sindicală anunță că se va constitui parte civilă, solicitând despăgubiri morale și materiale pentru prejudiciul suferit prin îngrădirea drepturilor legitime”, transmite FSANP.

Prin acest demers, FSANP transmite un semnal clar: utilizarea ordonanței de urgență pentru a modifica substanța unor drepturi fundamentale (pensiile militare) și pentru a interveni asupra unor legi organice nu poate deveni practică guvernamentală tolerată: „Responsabilitatea ministerială trebuie să fie un standard juridic aplicabil fiecărui membru al Guvernului”.

Polițiștii sibieni au intervenit la un accident rutier produs pe strada Octavian Goga, în apropiere de intersecția cu strada Ion Rațiu, din localitatea Șelimbăr.

Din primele verificări efectuate la fața locului a reieșit că un copil în vârstă de 11 ani, lăsat nesupravegheat o scurtă perioadă de timp, s-a urcat la volanul mașinii mamei, aflată lângă autoturism, a pornit motorul, moment în care vehiculul s-a pus în mișcare în față, lovind femeia. Aceasta a rămas prinsă între autoturism și zidul unui imobil.

În urma accidentului, femeia a fost rănită grav și a fost transportată la spital, conștientă.

Potrivit ISU Sibiu, femeia în vârstă de 48 de ani a suferit un traumatism de bazin.

Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii accidentului și pentru aplicarea măsurilor legale care se impun.

Traficul în zonă se desfășoară în condiții normale.

„Suntem la un pas de a adopta hotărârea de guvern privind reorganizarea. Această reorganizare, așa cum există astăzi o înțelegere între toate partidele din coaliție, va presupune trecerea la 19 direcții regionale. De la 41 de direcții la 19 direcții”, a afirmat ministrul, miercuri seara, la Digi24.

Hotărârea va introduce criterii de performanță și concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere.

„Asta înseamnă că directorii direcțiilor silvice regionale vor da concurs. Cine va fi câștigător va semna un contract de muncă. Atenție, un contract de mandat. Și este foarte diferit și important, pentru că contractul de mandat se poate prelungi până la maximum 5 ani. Și, dacă mai poate să obțină încă o dată postul la concurs, nu mai poate avea încă 5 ani”, a explicat Buzoianu.

Ministrul a criticat situația actuală din instituție.

„Noi, astăzi, avem directori silvici care sunt de 20-30 de ani în direcții silvice, pe contract de muncă, și au rămas așa, pe termen nedeterminat, fără să facă absolut nimic. Sau, poate mai rău, întorcând ochii la ilegalități și la tăierile ilegale. Deci, vor fi concursuri, în urma concursului se vor semna contracte de mandat, iar contractele respective vor avea criterii de performanță atașate. În fiecare an se va analiza criteriul de performanță, îndeplinirea lui. Dacă nu se îndeplinesc criteriile de performanță, nu vor mai putea să o continue”

Întrebată dacă există un acord politic pentru reformă, Buzoianu a răspuns: „Da, există în acest moment. Toate partidele au zis că susțin acest acord”.

Ea a susținut că depolitizarea instituției este unul dintre obiectivele centrale ale reorganizării. „Este o instituție profund politizată. Asta nu cred că poate să nege absolut nimeni. Motiv pentru care vrem să dăm concurs pentru absolut toate direcțiile silvice care vor fi nou înființate, cele 19 direcții. Vrem un T0 de la care să se poată face, în sfârșit, un fel de curățenie în această instituție”, a declarat ministrul Mediului.

Corona Brașov a trecut, pe teren propriu, de Explorări Baia Mare, scor 3-0 (25-19, 25-13, 25-17). În tur, brașovenii s-au impus tot în minimum de seturi și au avansat în semifinalele Cupei României.

De la echipa antrenată de Maurizio Castellano, Livan Osoria a fost cel mai bun jucător. Osoria a încheiat meciul cu 6 puncte, dintre care 3 blocaje. A avut procentaj de reușită de 75% în atac.

De la Explorări Baia Mare, George Breban a fost principalul realizator, cu 7 puncte.

Arcada Galați a dispus, pe teren propriu, de SCM Craiova, la capătul unui meci foarte disputat. Scorul a fost 3-1 pentru echipa gălățeană, pe seturi 25-27, 28-26, 25-21, 31-29.

În manșa tur, Arcada s-a impus cu 3-0.

Pentru echipa antrenată de Sergiu Stancu, finlandezul Aaro Nikula a reușit cele mai multe puncte (17 – 2 blocaje, 52% în atac). Internaționalul român Marian Bala a adăugat 14 puncte.

Strahinja Brzakovic a fost liderul echipei oltene, cu 17 puncte.

În semifinale, este deja calificată SCM Zalău, care a eliminat pe Știința București, cu victorii în minimum de seturi în ambele manșe.

În ultimul sfert de finală, se întâlnesc Rapid și Dinamo. Echipa dinamovistă s-a impus în tur, pe teren propriu, cu 3-1.

Întrebată ce transmit aceste imagini despre calitatea aerului din Capitală, Buzoianu a răspuns că zăpada neagră este „imaginea simbol a poluării din București”, generată de trafic, șantiere neconforme și materiale antiderapante folosite fără respectarea legislației.

Referitor la întrebarea dacă aerul s-a îmbunătățit sau nu, ministrul a spus că datele stațiilor oficiale de monitorizare arată o ușoară ameliorare de la an la an, pusă pe seama înnoirii parcului auto. A precizat însă că problema rămâne serioasă.

„Nu zic că este o îmbunătățire absolut fantastică. Din contră, în continuare avem o problemă”, a admis ea.

Solicitată să ofere cifre concrete, Buzoianu a menționat că datele sunt publice pe site-ul ministerului și a promis că le va transmite redacției.

Poluanții din zăpadă reprezintă un pericol după topire?

Întrebată dacă poluanții din zăpadă reprezintă un pericol după topire, ministrul a afirmat: „Dacă această poluare nu ajunge pe zăpadă în apă și în sol, ajunge în plămânii noștri. Înainte să ne intereseze că a ajuns în apă, această poluare ajunge în plămânii noștri. Doar că nu o vedem în fiecare zi”.

Referitor la responsabilitatea primarilor, Buzoianu a spus că toți edilii sunt obligați prin legislația europeană să adopte planuri de gestionare a poluării aerului.

Bucureștiul nu are un astfel de plan de peste 10 ani, iar România se află în procedură de infringement pe acest subiect.

Întrebată dacă mesajul îi este adresat direct primarului Ciucu, ministra a răspuns că acesta este „o datorie restantă” moștenită, dar că toți primarii trebuie să acționeze.

A anunțat totodată că numărul stațiilor de monitorizare a calității aerului va fi crescut.

Potrivit UNITER, pe baza propunerilor primite din partea teatrelor și a propunerilor membrilor Senatului UNITER, în ședința din 23 februarie 2026 au fost decise premiile speciale și cele pentru întreaga activitate:

Premiul de Excelență „Ion Caramitru”: Teatrul ACT – primul teatru independent din România, „reper al valorii și demnității în cultura română de peste 25 de ani”.

Premiul pentru întreaga activitate (actriță): Catrinel Dumitrescu.

Premiul pentru întreaga activitate (actor): Marius Bodochi.

Premiul pentru întreaga activitate (regie): Tompa Gábor.

Premiul pentru întreaga activitate (scenografie): Marie-Jeanne Lecca.

Premiul pentru întreaga activitate (critică și istorie teatrală): Marina Constantinescu.

Victor Rebengiuc: omagiul UNITER pentru „cariera sa strălucită și longevivă”.

Premii speciale

ȘI Festival – Festivalul de Teatru și Film, ediția a V-a, realizat de Asociația Șerban Ionescu – pentru construirea unui spațiu de creație și identitate culturală în localitatea 2 Mai

Teatrul de Artă București – pentru rezistență și vocație în cultura independentă – 15 ani în 2025

Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova – la împlinirea a 175 de ani de slujire a culturii românești

Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași – 185 de ani de istorie – tradiție și continuitate

Nominalizările pentru Premiile Galei UNITER 2026

Pentru a XXXIV-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Oana Borș, Mihai Brezeanu și Iulia Popovici.

Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025.

Cel mai bun debut

Maria Elena Morar pentru rolurile din spectacolul „Lalele, păsări și beton”, scenariul Leta Popescu și Diana Mihalașcu, după texte de Ovidiu Cioclov, Doina Gecse-Borgovan, Katia Nanu, Maria Orban, Oana Paler, Laura Stanciu, Livia Stoica, Dana Voicu, regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca

Larisa Popa pentru regia spectacolului „Acest loc blestemat” de Anamaria Feraru și Ruxandra Simion, scenografia Ilinca Gavriliță, Centrul de Teatru Educațional Replika, București

Ada-Maria Zaharia pentru scenografia spectacolului „Noi, lupii” de Joel Horwood, regia Horia Suru, Teatrul „Jean Bart”, Tulcea

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic

1984 de George Orwell, adaptarea și regia Alexandru Unguru, Voxa

Fereastra care n-avea somn de Selma Dragoș, adaptarea radiofonică și regia Mihnea Chelaru, Societatea Română de Radiodifuziune

heteroSălăjan, dramaturgia Răzvan Omotă, regia Robert Kocsis, AUZIT.Teatru Radiofonic

Oedip la Colonos de Sofocle, regia Gavriil Pinte, Societatea Română de Radiodifuziune

Cea mai bună scenografie

Gabi Albu pentru scenografia spectacolului „În zori, lumina e mai aspră” de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și Asociația ADO

Gyopár Bocskai pentru scenografia spectacolului „I am the wind” de Jon Fosse, regia Gábor Tompa, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Oana Micu pentru scenografia spectacolului „Livada de vișini” de A.P. Cehov, regia Andrei Măjeri, Teatrul de Stat Constanța

Irina Moscu pentru scenografia spectacolului „Proorocul Ilie” de Tadeusz Słobodzianek, regia Botond Nagy, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

Beáta V.Sós și Sára Katalin Mihály pentru scenografia spectacolului „Maestrul și Margareta” după Mihail Bulgakov, regia Sardar Tagirovski, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”

Cel mai bun actor în rol secundar

George Albert Costea pentru rolul Evgheni Konstantinovici Lvov din spectacolul „Ivanov” de A.P. Cehov, regia Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova

Ștefan Iancu pentru rolul Arti din spectacolul „Club 27” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ștefana, Teatrul Metropolis, București

Sorin Leoveanu pentru rolurile Lady Margaret/Clarence din spectacolul „Richard al III-lea” de William Shakespeare, regia Radu Iacoban, scenografia Tudor Prodan, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara

Csongor Zsolt Nagy pentru rolurile Dinis/Verșinin/Harpagon/Doctorul din spectacolul „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”

Tibor Pálffy pentru rolul Jean din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul Figura Studio, Gheorgheni și Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe

Cea mai bună actriță în rol secundar

Alexandra Caras pentru rolul Mica din spectacolul „Dealul florilor” de Calița Nantu, regia Mark Cristopher Demeter, scenografia Mihai Păcurar, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca

Blanca Doba pentru rolul Jim Curry din spectacolul „Omul care aduce ploaia” de Richard Nash, regia Andrei Huțuleac, scenografia Maria Nicola, Teatrul „Maria Filotti”, Brăila

Elena Emandi pentru rolurile Izabela, narator și îngerul din spectacolul „Viața, moartea și învierea domnului Valentin Ionescu” de Radu Horghidan, regia Adi Iclenzan, scenografia Mihai Păcurar, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați

Ioana Iacob pentru rolul Mariedl din spectacolul „Șefele” de Werner Schwab, regia Irisz Kovacs, decorul și costumele Réka Oláh, Teatrul German de Stat, Timișoara

Blanka Moldován pentru rolurile Directoarea/Izabel/Olga/Antigona/Berenice din spectacolul „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”

Cel mai bun actor în rol principal

Tudor Chirilă pentru rolul Bérenger din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia Vlad Massaci, scenografia Andu Dumitrescu, Teatrul de Comedie, București

Bence Kónya-Ütő pentru rolul Bérenger din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul Figura Studio, Gheorgheni și Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe

Csaba László pentru rolul Both Karola, mama lor din spectacolul „Casa dintre blocuri”, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”

Nicu Mihoc pentru rolul Edmund Tyrone din spectacolul „Lungul drum al zilei către noapte”, după Eugene O’Neill, scenariul Roman Doljanski, regia Timofei Kuliabin, scenografia Oleg Golovko, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu

Marius Turdeanu pentru rolul Gregor din spectacolul „Metamorfoza” de Franz Kafka, adaptarea și regia Yuri Kordonsky, scenografia Oana Micu, Teatrul Excelsior, București

Cea mai bună actriță în rol principal

Katalin Berekméri pentru rolul Both Etelka din spectacolul „Casa dintre blocuri”, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”

Andreea Boboc pentru rolul Dorra din spectacolul „Femeia – câmp de luptă” de Matei Vișniec, regia Botond Nagy, decorul Raul Cioabă, costumele Ioana Ungureanu, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași

Cătălina Mihai pentru rolul Janis din spectacolul „Club 27” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ștefana, Teatrul Metropolis, București

Calița Nantu pentru rolurile Nadia, Tov.Ludmila, Aurora, Petra Punkista, turista din RDG, Bunica Viorica din „Arădeanca” de Elise Wilk, regia Cristian Ban, scenografia Irina Chirilă, Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, Arad

Alina Petrică pentru rolul Girafa din spectacolul „Tristețe și bucurie în viața girafelor” de Tiago Rodrigues, regia Edda Coza și Dan Coza, decorul Andreea Tecla, costumele Maria Ștefănescu, Asociația Tangent, Teatrul Mic, București și Teatrul „Alexie Mateevici”, Chișinău

Cea mai bună regie (Premiul „Lucian Pintilie”)

Radu Afrim pentru regia spectacolului „Casa dintre blocuri” de Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”

Radu Apostol pentru regia spectacolului „În zori, lumina e mai aspră” de Mihaela Michailov, scenografia Gabi Albu, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și Asociația ADO

László Bocsárdi pentru regia spectacolului „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”

Catinca Drăgănescu pentru regia spectacolului „Macbeth.0”, după William Shakespeare, scenografia Gabi Albu, costumele Rodica Neacșea, Teatrul Masca, București

Vlad Massaci pentru regia spectacolului „Rinocerii” de Eugène Ionesco, scenografia Andu Dumitrescu, Teatrul de Comedie, București

Cel mai bun spectacol

Casa dintre blocuri, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”

Lungul drum al zilei către noapte după Eugene O’Neill, scenariul Roman Doljanski, regia Timofei Kuliabin, scenografia Oleg Golovko, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu

Metamorfoza de Franz Kafka, adaptarea și regia Yuri Kordonsky, scenografia Oana Micu, Teatrul Excelsior, București

Sopro – Șoapte din umbră de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke,Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”

Cel mai bun critic de teatru (Premiul „George Banu”)

Raluca Blaga pentru monografia „un regizor: Theodor-Cristian Popescu”, UArt Press și Presa Universitară Clujeană, 2025

Kinga Boros pentru analizele critice, din perspectivă multiculturală, privind teatrul din Transilvania

Călin Ciobotari pentru volumul „Dramaturgiile alcoolului – Repere dintr-o istorie fluidă a teatrului”, Editura Tracus Arte, 2025

Cel mai bun text dramatic românesc montat în premieră absolută

În zori, lumina e mai aspră de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, scenografia Gabi Albu, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și asociația ADO

Lalele, păsări și beton, scenariul Leta Popescu și Diana Mihalașcu după texte de Ovidiu Cioclov, Doina Gecse-Borgovan, Katia Nanu, Maria Orban, Oana Paler, Laura Stanciu, Livia Stoica, Dana Voicu, regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca

Mareșala, textul și regia Alina Nelega, decorul Claudiu Ardelean, costumele Clara Ștefana Dumitrescu-Iftodi, Teatrul pentru Copii și Tineret Ariel, Târgu-Mureș

Nașterea unui dictator de Csaba Székely, regia Aba Sebestyén, scenografia Beáta V. Sós, Stúdió Yorick, Târgu-Mureș

Viața, moartea și învierea domnului Valentin Ionescu de Radu Horghidan, regia Adi Iclenzan, scenografia Mihai Păcurar, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați

Cel mai bun spectacol de teatru de animație / teatru pentru copii

Bekkanko de Asaya Fujita, regia Cristi Juncu, scenografia Mihai Pastramagiu, Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești

Dracula. Despre cum am devenit un monstru, conceptul, regia și scenografia Dimitros Stamou și Demy Papada (Merlin Puppet Theatre, Berlin), Teatrul de Păpuși „Puck”, Cluj-Napoca

The window, dramatizarea Robert Copoț, Laurențiu Pleșa, David Zuazola, regia David Zuazola, scenografia David Zuazola și Attila Bajko, muzica Lazar Novkov, Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin”, Timișoara

Cea mai bună muzică originală și sound design

Sebastian Androne Nakanishi pentru muzica și spațiile sonore ale spectacolului „Dark Play” de Carlos Murillo, regia Radu Apostol, scenografia Gabi Albu, Teatrul Excelsior, București

Csaba Boros pentru muzica spectacolului „I am the wind” de Jon Fosse, regia Gábor Tompa, scenografia Gyopár Bocskai, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Cristina Juncu pentru muzica spectacolului „Așteptându-l pe Ulise”, spectacol-concert de Cristina Juncu, după „Odiseea” lui Homer, Asociația Par Coeur

Vasile Șirli pentru muzica spectacolului „Neasemuita poveste a lui Abul Hossein Yemenitul și a fugii lui în pustie (după 1001 de nopți)”, regia Silviu Purcărete, scenografia Dragoș Buhagiar, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu

Claudiu Urse pentru muzica spectacolului „Proorocul Ilie” de Tadeusz Słobodzianek, regia Botond Nagy, scenografia Irina Moscu, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

Cel mai bun video design

Elena Găgeanu pentru video designul spectacolului „În zori, lumina e mai aspră” de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, scenografia Gabi Albu, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și Asociația ADO

Dan Ionescu și Ciprian Făcăeru pentru video designul și VR-ul spectacolului „Macbeth.0” după William Shakespeare, regia, concept și adaptarea textului Catinca Drăgănescu, scenografia Gabi Albu, costumele Rodica Neacșea, Teatrul Masca, București

Bogdan Slăvescu pentru video designul spectacolului „Dark Play” de Carlos Murillo, regia Radu Apostol, scenografia Gabi Albu, Teatrul Excelsior, București

Cel mai bun lighting design

Costi Baciu pentru lighting designul spectacolului „De profundis”, după Oscar Wilde, regia, coregrafia, costumele și coloana sonoră Răzvan Mazilu, decorul Oana Micu, Teatrul „Stela Popescu”, București

Romeo Groza pentru lighting designul spectacolului „I am the wind” de Jon Fosse, regia Gábor Tompa, scenografia Gyopár Bocskai, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Nichita Teodorescu pentru lighting designul spectacolului „Iarna” de Jon Fosse, regia Hunor Horváth, scenografia Oana Micu, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Secția germană

Cea mai bună coregrafie / mișcare scenică

Andrea Gavriliu pentru coregrafia spectacolului „Rave de Ravel”, Teatrul Masca, București

Flavia Giurgiu pentru coregrafia spectacolului „Ultima vară de pace”, textul și regia Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, Teatrul „Andrei Mureșanu”, Sfântu Gheorghe

Arcadie Rusu pentru coregrafia spectacolului „Nijinski. Agonie și extaz”, scenografia, costumele și videoproiecțiile Yasmin Asan, Teatrul Odeon, București

Dan Armeanu, vicepreședintele ASF responsabil de piața pensiilor private, explică, în interviul acordat reporterului Mediafax, că evaluările de la Paris din cadrul procesului de aderare la OCDE confirmă că România dispune de unul dintre cele mai moderne și bine calibrate cadre de plată din regiune, iar implementarea este în curs de pregătire.

Potrivit oficialului ASF, România a încheiat capitolul de pensii private privind aderarea la OCDE. Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în organizația internațională este sfârșitul anul 2026.

Legea privind plata pensiilor private a fost promulgată de președintele Nicușor Dan pe 5 ianuarie,  după ce a fost adoptată pe 23 decembrie, de Camera Deputaților, care a armonizat-o cu decizia Curții Constituționale a României. Termenul de intrare în vigoare a legii este de un an, astfel că după 5 ianuarie 2027, românii își vor încasa banii din Pilonul 2 și 3 în baza acestei legi.

În ceea ce privește evoluția pieței pensiilor în 2025, vicepreședintele ASF a precizat că fondurile de pensii au înregistrat cea mai ridicată performanță anuală din întreaga existență a sistemului, iar așteptările sunt pozitive și pentru anul 2026.

„Există un calendar clar pentru elaborarea cadrului legislativ secundar”

Reporter: În ce stadiu este comitetul care vizează pensiile private? V-a transmis OCDE o poziție oficială în acest sens după promulgarea legii?

Dan Armeanu: Pot afirma că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a îndeplinit toate recomandările din aria pensiilor private în procesul de aderare la OCDE, iar evaluările de la Paris confirmă că România dispune de unul dintre cele mai moderne și bine calibrate cadre de plată din regiune. Astfel, România a încheiat capitolul de pensii private privind aderarea la OCDE. Următorul pas este implementarea efectivă: vom finaliza normele secundare și mecanismele operaționale în calendarul stabilit.

Reporter: Ați pregătit un calendar pentru elaborarea acestor norme, care sunt principalii pași și care sunt principalele noutăți raportat la actualele norme tranzitorii?

Dan Armeanu: Da, există un calendar clar pentru elaborarea cadrului legislativ secundar care va intra în vigoare după data de 5 ianuarie 2027. Prioritatea noastră este ca noul cadru normativ să faciliteze înființarea furnizorilor de plată și a fondurilor de plată, astfel încât mecanismul să funcționeze eficient și să asigure protejarea intereselor participanților și beneficiarilor. Un element de noutate față de reglementările tranzitorii actuale îl reprezintă apariția fondului de pensii viagere.

Reporter: Primiți solicitări de informații din piață pentru înființarea fondurilor de plată, cele din care vor fi virate pensiile românilor?

Dan Armeanu: ASF se află într‑un dialog permanent cu entitățile implicate, care acordă o atenție deosebită demarării cât mai rapide a fazei de plată. Totuși, demersurile oficiale privind înființarea fondurilor de plată pot fi inițiate doar după intrarea în vigoare a legii de plată și a normelor emise în aplicarea acesteia.

Reporter: Când estimați că va fi făcută prima plată pe baza noii legi?

Dan Armeanu: În acest moment nu poate fi avansată nicio estimare privind prima plată în baza noii legi. Actul normativ nu a intrat încă în vigoare. Prima plată va putea avea loc după finalizarea normelor secundare, autorizarea fondurilor de plată și a furnizorilor de plată și operaționalizarea completă a noului mecanism. Până atunci, orice calendar ar fi pur speculativ.

Reporter: Aveți o idee/estimare a nivelului plăților din fondurile de Pilon 2 și 3 și numărul beneficiarilor în primul an de aplicare?

Dan Armeanu: În acest moment nu putem formula o estimare privind nivelul plăților sau numărul potențialilor beneficiari în primul an de aplicare. Potrivit cadrului legal, ASF nu deține informații detaliate cu privire la  persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, dar se estimează că, odată cu apropierea pensionării cohortelor de participanți, anul 2030 va fi cel în care se va înregistra cele mai multe cereri de plată de până în prezent.

Reporter: Per ansamblu, ce pondere estimați că vor avea beneficiarii de plăți unice (cu fonduri mici) a pensiei de Pilon 2 din total beneficiarilor?

Dan Armeanu: Conform prevederilor legii, plafonul pentru plățile unice este echivalent cu contravaloarea a 12 indemnizații  sociale. La data de 30.01.2026, valoarea medie a contului era de 25.203 lei în Pilonul II, respectiv 7.731 lei în Pilonul III, valori care arată că situațiile vor fi foarte diferite de la un participant la altul. În consecință, proporția celor care vor solicita plăți unice va deveni clară doar după implementarea cadrului legislativ.

Fondurile de pensii, cea mai ridicată performanță anuală din întreaga existență a sistemului

Reporter: Administratorii de fonduri de pensie au anunțat rezultate-record obținute anul trecut, atât la fondurile de Pilon 2, cât și se Pilon 3.Cum a evoluat piața pensiilor private în 2025, conform analizelor dvs.? Mă refer la acumulări, randamente, beneficiile pentru participanți – în special contribuabili?

Dan Armeanu: În anul 2025, piața pensiilor private a continuat să înregistreze o evoluție solidă, reflectând maturizarea unui sistem care funcționează de 18 ani și care reprezintă cea mai mare piață financiară non‑bancară supravegheată de ASF. Performanța fondurilor a reflectat maturizarea pieței și eficiența strategiilor investiționale pe termen lung. Fondurile de pensii au înregistrat un randament mediu de 19,2%, cea mai ridicată performanță anuală din întreaga existență a sistemului.

Această evoluție s-a reflectat și în dinamica activelor. În prima parte a lunii ianuarie 2026, activele totale au depășit 215 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 43 miliarde euro, reprezentând peste 11% din PIB, o creștere puternică față de anii anteriori.

Pentru participanți, beneficiile sunt directe: randamente reale semnificativ peste inflație, acumulare constantă a activului personal, drept de proprietate și drept de moștenire.

Sistemul de pensii private se evidențiază printr-o structură optimă a alocării investițiilor, raportată la dimensiunea actuală a economiei românești și la necesitățile de finanțare ale acesteia. Astfel, la finalul anului 2025, titlurile de stat reprezintă  aprox.65% și acțiunile, aproximativ 26%. Din totalul activelor sistemului de pensii private un procent de 94% este investit în instrumente emise de în România, fondurile de pensii private contribuind la susținerea pe termen lung a necesarului de finanțare a statului, care utilizează sumele atrase inclusiv pentru investiții ce generează la rândul lor o creștere economică sustenabilă. Prin investițiile efectuate atât pe piața primară, cât și pe piața secundară, fondurile de pensii private au devenit principalii investitori instituționali din România contribuind la dezvoltarea sustenabilă a pieței de capital.

Fondurile de pensii private au devenit, în mod clar, unii dintre principalii furnizori de capital pe termen lung ai economiei României, asigurând în același timp protecția financiară a milioane de contribuabili. Anul 2025 a consolidat rolul său strategic, iar perspectivele pentru 2026 rămân favorabile.

Sistemul de pensii are capacitatea de absorbție a șocurilor

Reporter: Vă așteptați la scăderi ale celor doi piloni în acest an, pe fondul tăierilor salariale și a reducerii consumului, în mare, în contextul unei atitudini mai rezervate față de consum și investiții, observată în statistici/piață?

Dan Armeanu: Ne așteptăm la o evoluție pozitivă a sistemului de pensii private în 2026. Contribuțiile sunt recurente, pe termen lung, iar activele acumulate continuă să fie administrate prudent și diversificat, ceea ce amortizează episoadele de volatilitate economică și financiară. În 2025, Pilonul II a livrat un randament anual de 19,2%, cel mai bun din istoria sistemului, ceea ce întărește reziliența pe care o vedem și pentru 2026.

Un element esențial pentru stabilitate este profilul investițional. Peste două treimi din portofolii sunt în titluri de stat (aprox. 65%), iar circa un sfert în acțiuni, o structură echilibrată, adaptată economiei locale. Mai mult, aprox. 94% din active sunt investite în instrumente emise în România, ceea ce face din fondurile de pensii private principalii investitori instituționali autohtoni.

Aceste resurse finanțează, în principal, datoria publică pe termen lung, companiile românești listate și, prin acestea, investiții și locuri de muncă.

Chiar și într-un context de consum mai temperat sau de ajustări salariale în anumite sectoare, sistemul rămâne robust datorită orizontului lung al economisirii și capitalizării, ce compensează fluctuațiile ciclice, datorită diversificarii portofoliilor și ancorarea în instrumente cu risc scăzut ce mențin stabilitatea; și datorită dimensiunii sistemului – activele au depășit în ianuarie 2026 pragul de 215 mld. lei, peste 11% din PIB –  toate acestea creează inerție pozitivă și capacitate de absorbție a șocurilor.

În concluzie, nu anticipăm scăderi structurale ale celor doi piloni. Ne așteptăm ca sistemul să își continue rolul dublu: protecția financiară a participanților prin randamente reale pe termen lung și finanțarea economiei prin investiții consistente în titluri de stat și în piața de capital. Performanța din 2025 și poziționarea actuală confirmă această perspectivă prudent optimistă.