Președintele României, Nicușor Dan, va lua parte vineri, 17 aprilie, la reuniunea internațională dedicată situației din Strâmtoarea Ormuz, inițiată de președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer.

Discuțiile vizează pașii pe care statele europene îi pot face pentru reluarea traficului maritim în această zonă strategică.

Potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială, președintele va participa prin videoconferință, alături de alți oficiali internaționali. Organizatorii vor fi singurii prezenți fizic la această întâlnire.

Implicarea României în acest dosar nu este una nouă. Președintele a susținut anterior inițiative comune la nivel european pentru garantarea libertății de navigație în zonă.

Pe data de 20 martie, România s-a alăturat, conform anunțului președintelui, unei declarații semnate de mai multe state, printre care Franța, Marea Britanie, Germania, Italia, Olanda și Japonia.

„Alăturarea României la acest demers are loc pe fondul implicațiilor grave pe care închiderea strâmtorii le are asupra piețelor energetice globale, precum și asupra economiei mondiale. Efectele sunt resimțite și în România, în special în ceea ce privește prețul combustibililor. În acest sens, suntem pregătiți să participăm la eforturile comunității internaționale care vor conduce la menținerea prețurilor la un nivel suportabil pentru populație. România își păstrează decizia clară de a nu se implica în conflictul din Orientul Mijlociu și lucrăm alături de partenerii internaționali pentru dezescaladare”, a transmis Nicușor Dan pe Facebook.

“This is the annual bill that Romanians are footing,” said the deputy prime minister, who described these companies as “black holes for Romania’s economy.”

According to her, the largest contributors to the budget deficits are CFR Marfă, SNCFR, and Romaero. The official emphasized, however, that state-owned companies cannot be treated uniformly, as some represent critical infrastructure, others strategic industrial platforms, and still others are commercial entities or residual vehicles that generate constant losses.

Each company in the pilot portfolio was evaluated, according to Deputy Prime Minister Oana Gheorghiu, across seven dimensions: strategy, governance, business model, and commercial, operational, asset, and financial performance. Financial data was automatically retrieved from the systems of the Ministry of Finance and ANAF to eliminate redundant reporting and ensure a common basis for analysis.

Following the evaluation, the Government divided the 22 companies into six categories for action.

Elcen, Oil Terminal, and CFR SA were included in the critical infrastructure category, where investments, professionalization, and financial consolidation are proposed.

Minvest, Remin, Avioane Craiova, and Romaero were included in the strategic decision category, for which interministerial decisions and independent audits are required.

CNCIR was classified under “transformation based on the European model,” while CFR Călători, Metrorex, and Tarom were classified under “operational recovery,” with firm measures and possible specialized support from abroad. Other companies were classified for merger and acquisition or for an orderly exit from the portfolio through controlled liquidation.

Mărturia a fost făcută în cadrul unei audieri de trei zile privind privind planul de redeschidere a taberei, pe care familiile victimelor îl contestă. Potrivit NBC News, cazul scoate la iveală decizii întârziate și lipsa unui plan clar de evacuare în timpul inundației din 4 iulie 2025, produsă în cursul nopții, pe râul Guadalupe River din Texas, în Statele Unite.

Evacuarea nu a fost ordonată la timp

Agentul de securitate Glenn Juenke, angajat al taberei în noaptea inundațiilor, a spus că decizia de a trimite un grup de fete spre un teren mai înalt i-a aparținut și nu a fost rezultatul unui ordin oficial al conducerii taberei sau al autorităților.

El a declarat că nu își amintește ca participanții, consilierii sau personalul să fi fost instruiți anterior despre ce trebuie să facă în cazul unei evacuări de urgență. În plus, un anunț de urgență afișat în cabane, verificat de autorități cu doar două zile înainte, le indica fetelor să rămână în interior până la noi instrucțiuni.

Avocații familiilor victimelor susțin că tocmai lipsa unor ordine clare de evacuare a contribuit la bilanțul tragic. În total, 27 de persoane au murit — 25 de fete aflate în tabără și două consiliere adolescente, printre victime fiind și o fetiță de 8 ani, precum și coproprietarul taberei.

Decizii luate în mijlocul dezastrului

În timpul furtunii, agentul de securitate audiat a ajutat la mutarea unor fete într-o clădire cu două etaje, alături de conducerea taberei. Ulterior, a fost nevoit să abandoneze camionul cu care transporta copiii, din cauza apei care crescuse rapid și făcea imposibilă înaintarea, și să continue pe jos.

El a spus că a ordonat unui grup de copii să fugă spre un deal, apoi a rămas blocat într-una dintre cabane, unde apa ajunsese până la brâu. Fetele au fost urcate pe saltele gonflabile și au plutit ore întregi până la retragerea apelor.

„A fost o noapte lungă. Ne mușcau furnicile, erau păianjeni… Fetele au făcut tot ce le-am spus”, a declarat acesta în instanță. Nicio persoană din acel grup nu a murit.

Împotriva redeschiderii taberei

Planul de redeschidere a taberei creștine de fete Camp Mystic a stârnit critici puternice din partea familiilor, iar licența unității este în continuare analizată de autoritățile sanitare de stat. Un judecător a dispus, luna trecută, ca zonele afectate să fie păstrate ca probe pentru procesele aflate în desfășurare, decizie care este contestată în instanță.

Ar fi putut fi salvate, spun părinții

Unul dintre avocații familiilor a susținut că tragedia ar fi putut fi evitată dacă ar fi fost transmis un ordin de evacuare înainte de ora 3 dimineața, folosind sistemele de comunicare ale taberei.

De cealaltă parte, martorii din rândul personalului susțin că au făcut tot ce era posibil în condițiile date.

PSD va intra luni, 20 aprilie, într-o consultare internă decisivă privind viitorul coaliției și susținerea acordată premierului Ilie Bolojan. Potrivit informațiilor Mediafax, aproximativ 5.000 de membri ai partidului ar urma să voteze dacă îi retrag sau nu sprijinul politic șefului Guvernului, într-o ședință programată la Parlament.

În cazul foarte probabil în care rezultatul votului va fi favorabil retragerii sprijinului, scenariul discutat în acest moment în PSD este unul în doi pași: mai întâi retragerea sprijinului politic pentru premier, apoi, dacă Ilie Bolojan nu demisionează în următoarele 72 de ore, demisia în bloc a celor vicepremierului și a celor șase miniștri social-democrați joi, 23 aprilie.

Claudiu Manda, secretarul general al PSD, confirmă planul social-democraților

Claudiu Manda a confirmat cel puțin parțial planul PSD după votul de luni.. Liderul social-democrat a transmis că, în cazul unui vot majoritar împotriva actualei formule de guvernare, premierul ar trebui să facă „primul gest de responsabilitate” și să demisioneze. În caz contrar, PSD ia în calcul retragerea tuturor miniștrilor săi din Executiv într-un interval de 48 până la 72 de ore.

„Ilie Bolojan trebuie să plece. Mergem pe stradă și ne întreabă oamenii de ce nu îi scăpăm de Bolojan. Dacă rezultatul votului va fi majoritar în sensul că nu mai putem continua așa, primul gest de responsabilitate îl așteptăm de la Ilie Bolojan. Dacă mai mult de jumătate dintre cei care l-au susținut spun că nu mai vor această formulă, corect ar fi să spună: Am înțeles, mulțumesc de colaborare. Dacă nu dorește, cred că va exista un termen de 48–72 de ore. Dacă Ilie Bolojan dorește să rămână, nu cu noi. Noi ne retragem miniștrii din guvern”, a declarat Claudiu Manda în cadrul unui podcast Evz.ro

Potrivit calculelor Mediafax, fără PSD, nucleul format din PNL, USR, UDMR și grupul minorităților ar strânge doar 181 de voturi în Parlament, sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern.

Pe 2 aprilie, întrebat dacă ia în calcul demisia după consultarea PSD, Ilie Bolojan a respins public această variantă. Miercuri, premierul a avut și o întrevedere de aproximativ două ore cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, însă nici Administrația Prezidențială, nici Palatul Victoria nu au comunicat oficial tema discuției.

Surse Mediafax: PSD nu ar urmări neapărat ieșirea completă de la guvernare, ci schimbarea actualei formule politice

Surse din partid susțin pentru Mediafax că social-democrații și-ar dori continuarea guvernării, dar fără Ilie Bolojan în fruntea Executivului și fără USR în noua construcție politică.

În interiorul PSD există speranța că nemulțumirile față de actualul premier se vor accentua și în PNL, iar tabăra anti-Bolojan ar putea încerca o schimbare la vârful partidului. Într-un asemenea scenariu, social-democrații ar lua în calcul negocieri pentru o nouă coaliție PSD-PNL-UDMR, condusă de un alt premier liberal.

Al Jazeera apreciază că există așteptări privind posibilitatea unei a doua runde de discuții. Totul depinde de șeful armatei pakistaneze, care se află la Teheran încercând să convingă toate părțile.

Publicația precizează că au existat mesaje contradictorii in toate părțile, iar pakistanezii spun că vor să păstreze secretul diplomatic.

Informațiile de la Teheran indică faptul că deficitul de încredere față de SUA nu a fost depășit și că va fi nevoie de eforturi considerabile pentru a-i readuce la masa negocierilor.

Pakistanezii speră că vor putea reduce unele dintre aceste decalaje, deoarece s-au înregistrat deja progrese la Geneva, afirmă sursa citată.

Joi, premierul Pakistanului a ajuns la Doha, în Quatar, pentru o întâlnire bilaterală cu emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad Al-Thani.

Shehbaz Sharif a declarat că a discutat cu emirul Qatarului și cu liderii acestei țări despre „situația regională, în special în regiunea Golfului, și a subliniat importanța dezamorsării conflictului, a dialogului și a unei coordonări internaționale strânse pentru a asigura pacea și stabilitatea”.

Întâlnirea a avut loc pe fondul eforturilor Pakistanului de a promova o a doua rundă de negocieri între SUA și Iran.

După cum știm, Pakistanul a prezentat o serie de propuneri ambelor părți, iar acestea poartă negocieri, în timp ce șeful armatei este pe cale să aplaneze diferențele, însă există și părți rău-voitoare din Iran și SUA și, în deosebi din Israel, despre care oficialii pakistanezi precizează că nu dorește pacea în regiune.

Cu toate acestea, Al Jazeera precizează că pakistanezii sunt destul de încrezători că, datorită acestei „diplomații de navetă”, fie vor obține o a doua rundă de negocieri, fie vor reuși să convingă părțile să accepte o prelungire a armistițiului.

Ar putea fi vorba de până la cinci săptămâni sau 45 de zile, existând diverse cifre, potrivit analizei oferită de sursa citată.

Totuși, oficialii pakistanezii afirmă că diplomația se desfășoară cel mai bine în spatele ușilor închise, în condiții de încredere.

Potrivit analizei Al Jazeera, încredea este ceea ce Pakistanul încearcă să clădească pentru că iranienii și americanii au declarat public faptul că nu au încredere unii în ceilalți.

Jaful de la Muzeul Drents de anul trecut ar fi putut să aibă consecințe și mai grave, pentru că hoții au încercat să mai fure încă un obiect: un coif aparținând Tezaurului Princiar Getic de la Cucuteni-Băiceni, evaluat la 3,2 milioane de euro.

Din fericire, virtina în care era expus era securizată și cele 7 lovituri de baros aplicate de hoți nu au reușit s-o spargă, în ciuda pagubelor considerabile aduse.

În documentele depuse în dosar, se vede că vitrina a fost lovită de șapte ori cu un baros, dar a rezistat atacului, arată rtvdrenthe.nl.

Un jaf mai scurt de un minut

În cele din urmă, atacatorii au reușit să sustragă alte piese extrem de valoroase: coiful de aur de la Coțofenești, prin excelență, piesa de rezistență a expoziției, și trei brățări din aur.

Întreaga operațiune a durat sub un minut, după care autorii au părăsit rapid muzeul.

Ulterior, coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări au fost recuperate, în urma unei înțelegeri încheiate între Parchet și doi dintre suspecți.

Pedepse diferite pentru suspecți

Pentru cei doi inculpați care au acceptat acordul cu procurorii a fost cerută o pedeapsă de trei ani și opt luni de închisoare. În schimb, pentru al treilea suspect, care nu a ajuns la o înțelegere și își susține nevinovăția, procurorii solicită o pedeapsă mai severă, de 5,5 ani de detenție.

Un artefact mai vechi și mai mare

Coiful de la Cucuteni-Băiceni, vizat în tentativa eșuată de furt, este unul dintre cele mai rare artefacte descoperite în România. Alături de coiful de la Coțofenești, este singurul realizat integral din aur.

Descoperit în 1959 și datând din secolul al V-lea î.Hr., acesta este mai vechi decât coiful de la Coțofenești, realizat în secolul următor. De asemenea, este și mai mare, având 34,5 centimetri înălțime și aproximativ 500 de grame, comparativ cu dimensiunile mai reduse ale piesei deja furate.

Deși mai puțin cunoscut publicului larg, coiful de la Cucuteni-Băiceni este considerat o piesă de valoare excepțională, în timp ce coiful de la Coțofenești este adesea comparat cu „Rondul de noapte” a României, fiind una dintre cele mai reprezentative opere ale patrimoniului național.

Procesul continuă

Procesul împotriva celor trei suspecți continuă, instanța urmând să audieze pledoariile apărării. Avocații celor doi inculpați care au încheiat acorduri cu Parchetul au anunțat intervenții scurte, în timp ce apărarea celui de-al treilea suspect ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a-și susține poziția.

Audierea este programată și pentru ziua de vineri, însă există posibilitatea ca dezbaterile să se încheie mai devreme.

“Good governance and results for Romanians. This must be everyone’s priority. The discussion is not about individuals, but about economic and social performance and the commitments made to Romanians. I am acting in good faith and firmly believe that this pro-European coalition must deliver, but this has not happened, and the data is concerning,” Victor Negrescu wrote on Facebook on Thursday.

He gave ten reasons why the pro-European coalition needs a realistic assessment of the situation as well as a change:

1. Eighty percent of Romanians believe the country is heading in the wrong direction. Eight out of ten Romanians are dissatisfied with the government led by Prime Minister Ilie Bolojan. This poses a risk to the future of Romania and the pro-European parties.
2. Over the past ten months, public debt has grown exponentially. According to analysts, the current government is the administration with the fastest rate of debt accumulation in the last 18 years, since the last crisis.
3. Over the past 10 months, taxes have risen exponentially, but tax revenue has remained nearly the same as in 2025. Most taxes have directly burdened citizens.
4. Consumption has fallen by nearly 25% due to misguided economic decisions. Mistrust and declining purchasing power are affecting Romanians. Vulnerable groups have been the hardest hit.
5. Inflation has risen compared to the previous period. Inflation has been around 10% in recent months, with Romania ranking among the highest in the EU.
6. The national minimum wage did not increase on January 1 as planned to keep pace with the decline in purchasing power. After tough negotiations, the increase is scheduled for July 1. The PSD supports maintaining fiscal support measures for employers.
7. The national budget for 2026 was proposed with a significant delay, causing disruptions in the implementation of investments.
8. Government management has been lacking in terms of transparency and dialogue with the press (examples: the SAFE case, the Mercosur case, and the way journalists were treated)
9. Incomplete information released that demonstrates bad faith both publicly and within the coalition (example: the protocol villa case)
10. Scandals (examples: the corruption case at PNL Vaslui, the Moșteanu case, the case of the evacuation of Romanians from the Middle East).

The Social Democrat points out that the list of problems is even longer and more complex.

“The reality is that there has never been a politician or government with such poor economic and social results that has been granted 10 months of leniency. I know that for right-wing activists, the easiest answer is that the PSD is to blame for everything. In a way, all political parties share some responsibility, but this is no excuse to perpetuate, purely out of political partisanship, a style of government that is leading Romania, according to actual economic and social indicators, in the wrong direction,” adds Negrescu.

He says that on April 20, over 5,000 colleagues from the Social Democratic Party are invited to express their opinion through a transparent and democratic consultation: “This referendum involves nationally and locally elected officials, professionals in various fields, people of all ages and diverse backgrounds, whom citizens know and support in their communities. These same colleagues voted a year ago for the pro-European coalition and rejected any government collaboration with extremists.”

The Social Democrat adds that the priority, however, must be “what we do after Monday”: “The Social Democratic Party has proposed a series of viable economic and social measures and is willing to sit at the negotiating table, together with President Nicușor Dan and the coalition parties, to find a formula, in good faith, through which we can structure the government in a way that allows it to perform effectively. The work of the entire government must be analyzed. Perhaps we can take the example of the European Parliament, where cooperation among pro-European parties has never depended on a single individual.”

Alexandru Nazare announced on Thursday that he had met with Jarrod Agen, director of the White House Council on Energy Dominance.

“Direct dialogue with the center of American power confirms that Romania is in one of the best positions in recent years in its relationship with the U.S. administration. We discussed strengthening cooperation in the energy sector, continuing the topics of previous visits to Washington: energy security, strategic investments, and Romania’s role as a regional energy hub. Specifically, we addressed financing opportunities, infrastructure development, and the involvement of American capital in major projects in the region,” reads the message posted on Facebook by the Minister of Finance.

The Council on Energy Dominance, a White House body, is tasked with accelerating strategic projects and coordinating agencies across sectors such as energy, the environment, trade, and foreign policy, Nazare explains, noting that “Jarrod Agen is one of the key figures in shaping the Trump administration’s energy policies.”

Nazare emphasized that, in the context of global competition for resources and the need to reduce energy dependence, Romania is in a strong position “with one of the most balanced energy mixes and the capacity to contribute to the region’s energy stability.”

“From the Ministry of Finance’s perspective, the priority is to capitalize on this opportunity by attracting investment, supporting strategic projects, and strengthening Romania’s position as a predictable and competitive partner. The partnership with the United States, including through direct dialogue with key U.S. government agencies, is essential to turning these opportunities into concrete results for the Romanian economy,” Nazare’s statement further noted.

Claudiu Manda, secretarul general al PSD, spune pentru Evenimentul Zilei că PSD va face pe 20 aprilie și o evaluare internă/autoevaluare a guvernării dar și a premierului Ilie Bolojan.

„Ne întreabă lumea de ce nu scăpăm de Bolojan. (…) Indicatorii economici arată că oamenii au sărăcit. (…) Noi am intrat la guvernare cu două linii roșii – să nu scadă puterea de cumpărare, să nu scadă investițiile. Ceea ce s-a întâmplat”.

„Îi păstrăm sau îi retragem sprijinul politic premierului Bolojan. Rămâne să vedem cum va fi formulată această întrebare. (…) Primul gest de responsabilitate îl așteptăm de la domnul Bolojan. Dacă 45% din cei care te-au susținut să fii prim ministru nu te mai susțin, corect, logic, ca să nu duci țara în criză, corect ar fi mulțumesc de colaborare, asta este, vedem ce facem de aici încolo. Dacă domnia sa nu dorește, va fi un termen de 48 de ore, 72 de ore (….) PSD nu vrea să mai continue cu domnul Bolojan. Nu vrem să ne retragem din această coaliție pro europeană, dar dacă se pune problema continuării, ar trebui să se regăsească mai mult propunerile făcute. (…) Omul nu este de dialog (…) Putem reevalua mecanismul de decizie în cadrul coaliției”, spune Manda.

Claudiu Manda spune că jumătate din publicul PSD este nemulțumit de guvernare.

„Dacă domnul Bolojan dorește să rămână, nu cu noi. Noi ne retragem miniștrii din Guvern. Nu suntem decidenți pentru ce trebuie sa facă PNL ul. Nu suntem decidenți pentru toata clasa politica. Noi suntem decidenți, cei 5000 de oameni pentru noi.

În momentul in care domnul Bolojan dorește să rămână în continuare la guvernare, foarte bine, nu cu noi. Că vrea să ramana 45 de zile, că vrea să rămână printr un vot pe care să-l obtina de la AUR, ca vrea sa rămână printr-o manevră din asta, combinatii cu AUR, gen nu bagă AUR motiune, nu voteaza AUR o motiune, rămâne asa.

Provizoriul este treaba domniei sale si atunci vorbim de cine tine si intretine, cine întretine și provoacă criza si poate ca exista o astfel de constructive, de aia tot vedem declaratii din acestea belicoase ca va rămâne, că nu si da demisia.

Probabil ca este asigurat din zona respectivă. Poate de aia are si, ca sa zic asa, rigiditatea în dialog cu noi, avand tot timpul construit, poate din spate un backup de genul asta. Sigur, va spun ca mi-e greu să cred că ar ramane USR si UDMR într -un guvern minoritar”.

Mesaje pentru USR

Secretarul general al PSD spune că dacă Ilie Bolojan va rămâne șeful unul Guvern minoritar, votul tot din Parlament trebuie să-l obțină:

„USR daca dorește să rămână într-un Guvern minoritar provizoriu, pentru ca si provizoratul ăsta de 45 de zile la un moment dat va trebui să se încheie printr-un vot pe care trebuie să și-i ia în Parlament.

Nu mai vrem să mai stăm în acest șpagat, de fiecare dată să amenințam: daca nu faceți asta, plecam de la guvernare. Daca nu faceți asta, plecam de la guvernare. Asta cu Petrică și lupul nu ne mai crede nici Petrică, nici lupul. Au ajuns glume din astea pe internet. Dacă nu se califică Romania, PSD ul se retrage de la guvernare. Dacă nu se deblochează Strâmtoarea Ormuz, PSD se retrage de la guvernare.

Adică e clar ca nu mai putem să stăm in acest șpagat, dar din păcate aceasta a fost cumva singurul instrument pe care l- am avut să putem să stopam din ambițiile domnului Bolojan sau din măsurile care sunt unele dintre ele exagerate”.

Ce se întâmplă după 45 de zile?

Secretarul general al PSD a explicat și ce se întâmplă după 45 de zile de eventual provizorat al Guvernului Bolojan fără social democrați:

„Dacă Ilie Bolojan vrea să rămână acolo, PSD se retrage de la guvernare. (…) Domnia sa are 45 de zile, va trebui să treacă prin Parlament un alt guvern, și de aici să vedem ce facem. Dacă așteptăm 45 de zile, dacă va exista o moțiune de cenzură inițiată de AUR, de noi

Dorește domnul Bolojan să rămână și are majoritate? Foarte bine pentru PSD. Dorește să rămână cu un guvern minoritar 45 de zile și de aici să prelungească criza? Foarte bine. Dorește să rezolve cât mai rapid situația – PNL și domnul Bolojan? Este foarte simplu”, a declarat Manda.

Secretarul general al PSD susține că, la un moment dat, președintele Nicușor Dan va trebui să medieze între „puterile pro-europene”.

Dintre aproximativ 1.700 de producători chestionați, 44% au spus că intenționează să investească în SUA, cu patru puncte procentuale mai puțin decât în sondajul din 2025 și prima scădere semnificativă de la pandemia de Covid-19 încoace, a anunțat DIHK joi, potrivit Bloomberg.

China a fost indicată drept destinație de investiții de 34% dintre respondenți, în creștere de la 31%, în timp ce ponderea pentru întreaga regiune Asia-Pacific a urcat cu cinci puncte procentuale, la 26%.

„Disputa comercială cu SUA alimentează incertitudinea și determină companiile să amâne deciziile”, a declarat Volker Treier, directorul pentru comerț exterior al DIHK. În Asia, firmele se orientează tot mai mult spre producția și vânzarea produselor direct pe piețele locale, în special în China și India, a spus el.

Zona euro a rămas de departe cea mai importantă regiune pentru investițiile externe ale companiilor germane.

„Stabilitatea sa, piața internă comună și moneda comună oferă condiții-cadru fiabile”, se arată în raportul DIHK. „Mai ales în perioade marcate de incertitudine geopolitică, acesta este un factor care nu trebuie subestimat atunci când se iau decizii de investiții”.