Partidul Social Democrat a transmis, printr-un comunicat de presă, că se opune „demersurilor asumate de prim-ministrul Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, care au rol major în ansamblul de securitate al țării”.

„PSD respinge categoric vânzarea companiilor strategice ale statului român. PSD se opune demersurilor asumate de prim-ministrul Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, care au rol major în ansamblul de securitate al țării”, se arată în comunicat.

Formațiunea critică și lipsa de consultare a partidelor și reprezentanților pe acest subiect, adăugând că nu a existat un acord în interiorul coaliției de guvernare.

„PSD nu a fost consultat pe tema vânzării unor pachete de acțiuni din companiile strategice. Nu a existat nicio discuție în Coaliție pe acest subiect, iar reprezentanții PSD din Guvern s-au opus explicit inițiativei”, transmit social-democrații.

În opinia PSD, o astfel de decizie ar avea consecințe grave pentru stat.

„Scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat, în plină criză energetică și financiară, reprezintă un atentat la siguranța națională a statului român”, se mai arată în document.

„Este cu atât mai grav cu cât tendința generală la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este de naționalizare sau de răscumpărare a activelor unor companii de stat, pentru a-și consolida securitatea energetică și economică”, precizează partidul.

Social-democrații au respins, de asemenea, și argumentul că astfel de măsuri ar fi impuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Invocarea PNRR pentru justificarea acestei inițiative reprezintă un act de dezinformare publică. Nu există vreo obligație a României de a vinde, în plină criză energetică și financiară, companii precum Romgaz, Salrom, Romarm, CEC Bank, Portul Constanța sau Compania de Aeroporturi București”, se mai arată în comunicat.

Totodată, PSD a admis că unele companii de stat au nevoie de reforme, dar nu de vânzare.

„PSD susține nevoia de restructurare a unor companii de stat, dar se opune categoric vânzării lor, mai ales în situația în care acestea realizează profituri consistente și au un rol strategic pentru economia națională”, a transmis PSD.

Zona de agrement inaugurată joi se numește Bob & Bike Adrenalina Gârboavele. Este o zonă de agrement unică în România, anunță reprezentanții Consiliului Județean Galați, instituția care a realizat investiția. Extinderea Parcului de Aventură EscapeLand a costat 15,4 milioane de lei, fiind prima investiție de acest fel din țară realizată de o autoritate publică locală. Organizatorii s-au inspirat din zone de agrement din Austria și Germania.

În interior sunt două piste de bob cu o lungime totală de peste 1,5 km, două trasee de biciclete, unul pentru familie (2,6 km) și altul competițional (4,3 km), un turn de escaladă de 10 metri, locuri de joacă pentru copii, foișoare și un amfiteatru pentru evenimente în aer liber.

„Am promis că vom face în Pădurea Gârboavele cea mai atractivă zonă de agrement din Regiunea Sud-Est și iată că ne ținem de cuvânt! După deschiderea Parcului de Aventură EscapeLand, lansăm acum Bob & Bike Adrenalina Gârboavele – o zonă de agrement și mai spectaculoasă, dotată cu instalații moderne de bob, la standarde similare celor din Germania și Austria, și cu numeroase facilități dedicate petrecerii active a timpului liber, în condiții de maximă siguranță”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Sute de persoane la bob, într-o oră

Pistele de bob amenajate pe trasee în mijlocul naturii, trec printre copaci și prin tuneluri, la viteze mari. Capacitatea acestora este de aproape 300 de persoane pe oră.

„Prima pistă, de aproximativ 700 de metri, este un speed-bob (tobogan) cu sănii pe role magnetice – o instalație unică în România – care oferă o experiență intensă, asemănătoare bobului olimpic de iarnă. Aici, săniile sunt individuale și ating viteze de până la 40 km/h. A doua pistă, de aproape 900 de metri, este de tip Alpine Coaster, unde viteza este controlată de utilizator, transformând fiecare coborâre într-o experiență personalizată. Săniile pot fi utilizate de una sau două persoane, fiind ideale pentru copiii însoțiți de părinți”, au transmis reprezentanții CJ Galați.

În paralel, traseele de mountain-bike, cu o lungime totală de 7 km, străbat pădurea și sunt concepute atât pentru începători, cât și pentru avansați. De asemenea, pot fi utilizate pentru competiții naționale și internaționale. Turnul de escaladă de 10 metri reprezintă și el o premieră pentru Galați.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Mehedinți au dispus reținerea unui bărbat în vârstă de 40 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori și trafic de droguri de risc.

Din probatoriul administrat a rezultat faptul că, în perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026, inculpatul, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a unei fete de 14 ani, instituționalizată, a recrutat-o pentru a o exploata sexual. Victima a fost adăpostită în două apartamente închiriate succesiv în Drobeta Turnu Severin, unde a fost determinată să practice prostituția, în folosul inculpatului.

Totodată, pe perioada exploatării sexuale a fetei, bărbatul i-a oferit pentru consum, în mod repetat, canabis.

În urma percheziției efectuate la locuința inculpatului au fost găsite și ridicate diferite cantități de drog de risc (canabis), țigarete confecționate artizanal conținând canabis, precum și alte mijloace de probă.

A fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Mehedinți, joi, cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile.

Scrisoarea semnată de jurnaliștii agenției de presă de stat din Ungaria a fost adresată Anitei Altorjai, director general al Duna Médiaszolgáltató Zrt, holdingul care reunește toate canalele de televiziune de stat, MTI și posturile de radio, precum și lui Daniel Papp, director general al MTVA, care este responsabil de producția de conținut.

Scrisoarea a fost obținută și de agenția Reuters. În conținutul acesteia, jurnaliștii au subliniat că obiectivul lor este acela „ca autonomia editorială a agenției naționale de știri să fie restabilită”.

„Astfel încât să putem decide din nou despre ce evenimente raportăm și cum ar trebui să se desfășoare acoperirea, pe baza propriilor noastre principii profesionale”, au mai menționat jurnaliștii în scrisoare, potrivit Reuters.

Criticii din țară și din străinătate au afirmat că emisiunile de știri ale presei de stat maghiare au devenit un portavoce al guvernului sub conducerea lui Viktor Orban.

Peter Magyar vrea o nouă lege a presei

Jurnaliștii au scris scrisoarea după ce Peter Magyar, al cărui partid TISZA a obținut o victorie zdrobitoare la alegerile de duminică, a declarat că guvernul său va suspenda difuzarea știrilor de către mass-media publică până când se va putea asigura o acoperire imparțială a știrilor, ca parte a unor măsuri mai ample de restabilire a libertății presei.

De asemenea, Magyar a anunțat că va adopta o nouă lege a mass-media, va înființa o nouă autoritate media și „va crea condițiile profesionale necesare pentru ca mass-media de stat să facă efectiv ceea ce trebuie să facă”.

„Fiecare maghiar merită o mass-media de serviciu public care să difuzeze adevărul”, a declarat Magyar miercuri la postul de radio de stat Kossuth.

Președintele Nicușor Dan l-a primit joi pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, la Palatul Cotroceni, pentru discuții, potrivit unor surse citate de G4Media.

Întâlnirea dintre cei doi vine la o zi după ce și premierul Ilie Bolojan a fost la Cotroceni pentru discuții cu Nicușor Dan.

Nici una dintre aceste întâlniri nu a fost comunicată public de participanți.

Întâlnirile de la Cotroceni de miercuri și joi au avut loc în contextul în care pe 20 aprilie va avea loc referendumul intern din PSD.

Aproximativ 5.000 de membri ai PSD urmează să decidă luni dacă își retrag sprijinul politic pentru Ilie Bolojan. Votul vine la mai multe luni după ce tema a fost deschisă în interiorul partidului de către Sorin Grindeanu, președintele PSD, în contextul unor nemulțumiri legate de direcția guvernării.

Președintele României, Nicușor Dan, va lua parte vineri, 17 aprilie, la reuniunea internațională dedicată situației din Strâmtoarea Ormuz, inițiată de președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer.

Discuțiile vizează pașii pe care statele europene îi pot face pentru reluarea traficului maritim în această zonă strategică.

Potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială, președintele va participa prin videoconferință, alături de alți oficiali internaționali. Organizatorii vor fi singurii prezenți fizic la această întâlnire.

Implicarea României în acest dosar nu este una nouă. Președintele a susținut anterior inițiative comune la nivel european pentru garantarea libertății de navigație în zonă.

Pe data de 20 martie, România s-a alăturat, conform anunțului președintelui, unei declarații semnate de mai multe state, printre care Franța, Marea Britanie, Germania, Italia, Olanda și Japonia.

„Alăturarea României la acest demers are loc pe fondul implicațiilor grave pe care închiderea strâmtorii le are asupra piețelor energetice globale, precum și asupra economiei mondiale. Efectele sunt resimțite și în România, în special în ceea ce privește prețul combustibililor. În acest sens, suntem pregătiți să participăm la eforturile comunității internaționale care vor conduce la menținerea prețurilor la un nivel suportabil pentru populație. România își păstrează decizia clară de a nu se implica în conflictul din Orientul Mijlociu și lucrăm alături de partenerii internaționali pentru dezescaladare”, a transmis Nicușor Dan pe Facebook.

“This is the annual bill that Romanians are footing,” said the deputy prime minister, who described these companies as “black holes for Romania’s economy.”

According to her, the largest contributors to the budget deficits are CFR Marfă, SNCFR, and Romaero. The official emphasized, however, that state-owned companies cannot be treated uniformly, as some represent critical infrastructure, others strategic industrial platforms, and still others are commercial entities or residual vehicles that generate constant losses.

Each company in the pilot portfolio was evaluated, according to Deputy Prime Minister Oana Gheorghiu, across seven dimensions: strategy, governance, business model, and commercial, operational, asset, and financial performance. Financial data was automatically retrieved from the systems of the Ministry of Finance and ANAF to eliminate redundant reporting and ensure a common basis for analysis.

Following the evaluation, the Government divided the 22 companies into six categories for action.

Elcen, Oil Terminal, and CFR SA were included in the critical infrastructure category, where investments, professionalization, and financial consolidation are proposed.

Minvest, Remin, Avioane Craiova, and Romaero were included in the strategic decision category, for which interministerial decisions and independent audits are required.

CNCIR was classified under “transformation based on the European model,” while CFR Călători, Metrorex, and Tarom were classified under “operational recovery,” with firm measures and possible specialized support from abroad. Other companies were classified for merger and acquisition or for an orderly exit from the portfolio through controlled liquidation.

Mărturia a fost făcută în cadrul unei audieri de trei zile privind privind planul de redeschidere a taberei, pe care familiile victimelor îl contestă. Potrivit NBC News, cazul scoate la iveală decizii întârziate și lipsa unui plan clar de evacuare în timpul inundației din 4 iulie 2025, produsă în cursul nopții, pe râul Guadalupe River din Texas, în Statele Unite.

Evacuarea nu a fost ordonată la timp

Agentul de securitate Glenn Juenke, angajat al taberei în noaptea inundațiilor, a spus că decizia de a trimite un grup de fete spre un teren mai înalt i-a aparținut și nu a fost rezultatul unui ordin oficial al conducerii taberei sau al autorităților.

El a declarat că nu își amintește ca participanții, consilierii sau personalul să fi fost instruiți anterior despre ce trebuie să facă în cazul unei evacuări de urgență. În plus, un anunț de urgență afișat în cabane, verificat de autorități cu doar două zile înainte, le indica fetelor să rămână în interior până la noi instrucțiuni.

Avocații familiilor victimelor susțin că tocmai lipsa unor ordine clare de evacuare a contribuit la bilanțul tragic. În total, 27 de persoane au murit — 25 de fete aflate în tabără și două consiliere adolescente, printre victime fiind și o fetiță de 8 ani, precum și coproprietarul taberei.

Decizii luate în mijlocul dezastrului

În timpul furtunii, agentul de securitate audiat a ajutat la mutarea unor fete într-o clădire cu două etaje, alături de conducerea taberei. Ulterior, a fost nevoit să abandoneze camionul cu care transporta copiii, din cauza apei care crescuse rapid și făcea imposibilă înaintarea, și să continue pe jos.

El a spus că a ordonat unui grup de copii să fugă spre un deal, apoi a rămas blocat într-una dintre cabane, unde apa ajunsese până la brâu. Fetele au fost urcate pe saltele gonflabile și au plutit ore întregi până la retragerea apelor.

„A fost o noapte lungă. Ne mușcau furnicile, erau păianjeni… Fetele au făcut tot ce le-am spus”, a declarat acesta în instanță. Nicio persoană din acel grup nu a murit.

Împotriva redeschiderii taberei

Planul de redeschidere a taberei creștine de fete Camp Mystic a stârnit critici puternice din partea familiilor, iar licența unității este în continuare analizată de autoritățile sanitare de stat. Un judecător a dispus, luna trecută, ca zonele afectate să fie păstrate ca probe pentru procesele aflate în desfășurare, decizie care este contestată în instanță.

Ar fi putut fi salvate, spun părinții

Unul dintre avocații familiilor a susținut că tragedia ar fi putut fi evitată dacă ar fi fost transmis un ordin de evacuare înainte de ora 3 dimineața, folosind sistemele de comunicare ale taberei.

De cealaltă parte, martorii din rândul personalului susțin că au făcut tot ce era posibil în condițiile date.

PSD va intra luni, 20 aprilie, într-o consultare internă decisivă privind viitorul coaliției și susținerea acordată premierului Ilie Bolojan. Potrivit informațiilor Mediafax, aproximativ 5.000 de membri ai partidului ar urma să voteze dacă îi retrag sau nu sprijinul politic șefului Guvernului, într-o ședință programată la Parlament.

În cazul foarte probabil în care rezultatul votului va fi favorabil retragerii sprijinului, scenariul discutat în acest moment în PSD este unul în doi pași: mai întâi retragerea sprijinului politic pentru premier, apoi, dacă Ilie Bolojan nu demisionează în următoarele 72 de ore, demisia în bloc a celor vicepremierului și a celor șase miniștri social-democrați joi, 23 aprilie.

Claudiu Manda, secretarul general al PSD, confirmă planul social-democraților

Claudiu Manda a confirmat cel puțin parțial planul PSD după votul de luni.. Liderul social-democrat a transmis că, în cazul unui vot majoritar împotriva actualei formule de guvernare, premierul ar trebui să facă „primul gest de responsabilitate” și să demisioneze. În caz contrar, PSD ia în calcul retragerea tuturor miniștrilor săi din Executiv într-un interval de 48 până la 72 de ore.

„Ilie Bolojan trebuie să plece. Mergem pe stradă și ne întreabă oamenii de ce nu îi scăpăm de Bolojan. Dacă rezultatul votului va fi majoritar în sensul că nu mai putem continua așa, primul gest de responsabilitate îl așteptăm de la Ilie Bolojan. Dacă mai mult de jumătate dintre cei care l-au susținut spun că nu mai vor această formulă, corect ar fi să spună: Am înțeles, mulțumesc de colaborare. Dacă nu dorește, cred că va exista un termen de 48–72 de ore. Dacă Ilie Bolojan dorește să rămână, nu cu noi. Noi ne retragem miniștrii din guvern”, a declarat Claudiu Manda în cadrul unui podcast Evz.ro

Potrivit calculelor Mediafax, fără PSD, nucleul format din PNL, USR, UDMR și grupul minorităților ar strânge doar 181 de voturi în Parlament, sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern.

Pe 2 aprilie, întrebat dacă ia în calcul demisia după consultarea PSD, Ilie Bolojan a respins public această variantă. Miercuri, premierul a avut și o întrevedere de aproximativ două ore cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, însă nici Administrația Prezidențială, nici Palatul Victoria nu au comunicat oficial tema discuției.

Surse Mediafax: PSD nu ar urmări neapărat ieșirea completă de la guvernare, ci schimbarea actualei formule politice

Surse din partid susțin pentru Mediafax că social-democrații și-ar dori continuarea guvernării, dar fără Ilie Bolojan în fruntea Executivului și fără USR în noua construcție politică.

În interiorul PSD există speranța că nemulțumirile față de actualul premier se vor accentua și în PNL, iar tabăra anti-Bolojan ar putea încerca o schimbare la vârful partidului. Într-un asemenea scenariu, social-democrații ar lua în calcul negocieri pentru o nouă coaliție PSD-PNL-UDMR, condusă de un alt premier liberal.

Al Jazeera apreciază că există așteptări privind posibilitatea unei a doua runde de discuții. Totul depinde de șeful armatei pakistaneze, care se află la Teheran încercând să convingă toate părțile.

Publicația precizează că au existat mesaje contradictorii in toate părțile, iar pakistanezii spun că vor să păstreze secretul diplomatic.

Informațiile de la Teheran indică faptul că deficitul de încredere față de SUA nu a fost depășit și că va fi nevoie de eforturi considerabile pentru a-i readuce la masa negocierilor.

Pakistanezii speră că vor putea reduce unele dintre aceste decalaje, deoarece s-au înregistrat deja progrese la Geneva, afirmă sursa citată.

Joi, premierul Pakistanului a ajuns la Doha, în Quatar, pentru o întâlnire bilaterală cu emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad Al-Thani.

Shehbaz Sharif a declarat că a discutat cu emirul Qatarului și cu liderii acestei țări despre „situația regională, în special în regiunea Golfului, și a subliniat importanța dezamorsării conflictului, a dialogului și a unei coordonări internaționale strânse pentru a asigura pacea și stabilitatea”.

Întâlnirea a avut loc pe fondul eforturilor Pakistanului de a promova o a doua rundă de negocieri între SUA și Iran.

După cum știm, Pakistanul a prezentat o serie de propuneri ambelor părți, iar acestea poartă negocieri, în timp ce șeful armatei este pe cale să aplaneze diferențele, însă există și părți rău-voitoare din Iran și SUA și, în deosebi din Israel, despre care oficialii pakistanezi precizează că nu dorește pacea în regiune.

Cu toate acestea, Al Jazeera precizează că pakistanezii sunt destul de încrezători că, datorită acestei „diplomații de navetă”, fie vor obține o a doua rundă de negocieri, fie vor reuși să convingă părțile să accepte o prelungire a armistițiului.

Ar putea fi vorba de până la cinci săptămâni sau 45 de zile, existând diverse cifre, potrivit analizei oferită de sursa citată.

Totuși, oficialii pakistanezii afirmă că diplomația se desfășoară cel mai bine în spatele ușilor închise, în condiții de încredere.

Potrivit analizei Al Jazeera, încredea este ceea ce Pakistanul încearcă să clădească pentru că iranienii și americanii au declarat public faptul că nu au încredere unii în ceilalți.