Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a transmis sâmbătă un mesaj pe Telegram, în care a marcat Ziua Armatei și a promis continuarea rezistenței împotriva a ceea ce el a numit „cele două armate aflate în prima linie a necredinței și a aroganței”.

Potrivit Al Jazeera, Mojtaba Khamenei a subliniat că dronele țării „lovesc criminalii americani și sioniști ca fulgerul”.

„Curajoasa sa marină este gata să le facă dușmanilor să guste amărăciunea unor noi înfrângeri”, a mai spus el.

Mojtaba Khamenei a prezentat ultimul război ca o continuare a tradiției revoluționare a Iranului, legând Revoluția Islamică din 1979, prin două „războaie impuse” anterioare, de conflictul actual, mai notează Al Jazeera.

În plus, el a lăudat armata iraniană pentru că „a apărat cu curaj teritoriul, apele și steagul care îi aparțin”, scrie CNN.

El și-a încheiat mesajul cu condoleanțe adresate familiilor celor uciși în ceea ce a descris drept „războiul impus de Statele Unite și de regimul sionist împotriva marii națiuni iraniene”.

Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public de când a fost numit ca succesor al tatălui său, Ali Khamenei, în funcția de lider suprem al Iranului.

Ali Khamenei a fost ucis într-un atac aerian comun al Statelor Unite şi Israelului, la începutul războiului din Orientul Mijlociu, izbucnit la sfârșitul lunii februarie.

Mesajul lui Mojtaba Khamenei vine la câteva ore după ce presa de la Teheran a anunțat sâmbătă că armata reia „controlul strict” asupra Strâmtorii Ormuz, ca reacție la menținerea blocadei americane asupra porturilor iraniene. Astfel, Iranul a revenit asupra deciziei luate cu o zi înainte de a redeschide această rută maritimă esențială pentru comerțul global cu petrol, relatează Sky News.

Militarul francez făcea parte din Forța Interimară a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL). Anunțul privind decesul a fost făcut de președintele francez Emmanuel Macron.

„Sergentul-major Florian Montorio din Regimentul 17 Geniu Parașutiști din Montauban a fost ucis în această dimineață în sudul Libanului în timpul unui atac împotriva UNIFIL”, a scris Macron pe platforma X.

Liderul francez a mai anunțat că trei dintre camarazii militarului au fost răniți și evacuați. Macron susține că Hezbollah ar putea fi în spatele atacului.

„Națiunea se înclină în semn de respect și își exprimă sprijinul față de familiile soldaților noștri și față de întregul personal militar dedicat păcii în Liban. Totul sugerează că Hezbollah este responsabil pentru acest atac. Franța cere autorităților libaneze să-i aresteze imediat pe cei responsabili și să-și asume responsabilitatea alături de UNIFIL”, a precizat Macron.

O epidemie necunoscută a fost raportată în Burundi, potrivit Nexta.

Autoritățile au înregistrat 35 de cazuri de boală și cinci decese. Totuși, numărul victimelor ar putea fi mai mare având în vedere că boala este necunoscută experților. Până în prezent, experții au stabilit că boala se răspândește în interiorul familiilor, ceea ce indică faptul că este contagioasă.

Pacienții au febră, vărsături, diaree, iar în cazurile severe simptome neurologice și insuficiență respiratorie.

Ebola, Marburg și alte virusuri periculoase au fost deja excluse. Cauza și originea bolii sunt necunoscute.

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a criticat propunerile privind reducerea puterii de veto a statelor membre în Uniunea Europeană, spunând că acestea ar reprezenta un pas spre federalizare și o pierdere a controlului național.

„Se cere de către Președinta Comisiei Europene cedarea dreptului de veto al statelor naționale la Consiliul European. Este un pas esențial spre federalizare. Ne opunem din principiu!

În general, Alianța pentru Unirea Românilor – AUR, ca orice partid național și suveranist autentic, încearcă să se opună oricărei formule care duce la conducere oameni politici nevotați. Orice formulă care are în principal în față oameni politici nevotați poate să ducă la dictatură sau poate să ducă la control. Aici e marea problemă a federalizării din punct de vedere filozofic.

Oamenii politici valabili sunt cei care sunt votați cât se poate de direct sau cât mai mulți dintre ei votați de către populație, ca să existe ceea ce anglo-saxonii numesc „accountability”, adică, cum s-ar traduce în limba română, „să dea seama de ceea ce fac”. Vă imaginați că e foarte greu „să dea seama” inclusiv un politician din România. E greu să-l „prinzi”, dar totuși, la emisiuni, pe Facebook, la proteste, în spațiu public, sau din patru în patru ani, la alegeri – îl poți sancționa.

Un „politician” nevotat care ajunge decident la Bruxelles nu doar că nu știi cine este, dar aproape că n-ai acces la el. Prin urmare, în momentul în care ai acceptat o federalizare și ești într-un stat precum România, nu suficient de potent și nu suficient de prezent, aproape că ai pierdut contactul cu politicienii.

UE vrea federalizare în acest moment, încercând prin asta să surpe sau să anuleze politic voința politică a națiunilor, într-un moment în care naționalismul este în creștere, nu este în descreștere. Dacă te uiți pe toate sondajele, inclusiv pe Eurobarometru, o să vezi că Uniunea Europeană nu este valorizată în plus față de propria națiune de cetățenii europeni!

Prin urmare, încercând să impui așa ceva într-un moment când naționalismul crește, nu descrește, riști să construiești o instituție care stă pe picioare de lut. Și gândul se duce, din acest punct de vedere, la Imperiul Habsburgic sau, dacă vreți, la URSS.

URSS-ul a căzut inclusiv din pricina că n-a putut da un răspuns la „problema naționalităților”, când, în timpul glasnost și perestroika, au pornit procesele de democratizare prin care popoarele au vrut suveranitate și apoi… independență.

Uniunea Europeană, prin forțarea federalizării, riscă să devină Imperiul Habsburgic sau URSS-ul, adică riscă să se destrame ca Uniune Europeană încercând să facă „mai bine”. În cazul acesta, „mai binele” este, indiscutabil, dușmanul binelui”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

Cel puțin două nave comerciale au raportat că au fost lovite de focuri de armă în timp ce încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz sâmbătă, au declarat pentru Reuters trei surse din domeniul securității maritime și al transportului maritim.

Incidentul a avut loc la scurt timp după ce Iranul a anunțat că își consolidează din nou controlul asupra căii navigabile din strâmtoare.

Anterior, sistemele de urmărire maritimă au arătat un convoi de opt petroliere care tranzitează strâmtoarea, fiind prima mișcare a navelor de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, acum șapte săptămâni.

Sâmbătă, Iranul a declarat că reimpune controale militare stricte pe această rută, care este canalul pentru aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol.

În tot acest timp, SUA au susținut că mențin blocada porturilor iraniene.

Într-un mesaj sfidător postat pe canalul său de Telegram, liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei a declarat că marina iraniană este gata să provoace „noi înfrângeri amare” inamicilor săi.

Președintele american Donald Trump a declarat, cu câteva ore mai devreme, că există „niște vești destul de bune” despre Iran, dar nu a oferit alte detalii despre acestea.

El a mai spus însă că bombardamentele ar putea fi reluate fără un acord de pace până miercuri, când expiră un armistițiu de două săptămâni.

Iranul deschisese vineri Strâmtoarea Ormuz

Iranul anunțase redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz în urma unui acord separat de armistițiu de 10 zile, mediat de SUA, între Israel și Liban, încheiat joi.

Însă sâmbătă, comandamentul forțelor armate iraniene a declarat că tranzitul prin strâmtoare a revenit la o stare de control militar strict iranian. Acesta a invocat ceea ce a descris drept încălcări repetate ale legilor americane și acte de „piraterie” sub pretextul unei blocade.

Purtătorul de cuvânt a declarat că Iranul a fost de acord anterior, „cu bună-credință”, cu trecerea controlată a unui număr limitat de petroliere și nave comerciale în urma negocierilor.

Cu toate acestea, din cauza acțiunilor continue ale SUA, Teheranul a fost forțat să restabilească controale mai stricte asupra transportului maritim prin punctul strategic de blocare.

Pe lista conducerii catalane se află atacantul norvegian Alexander Sorloth, legitimat la Atletico Madrid, considerat o posibilă soluție pentru sezonul următor.

Oficialii de la FC Barcelona iau în calcul variante ofensive care să răspundă nevoilor tactice ale echipei, în condițiile în care rolul lui Lewandowski ar putea scădea în viitorul apropiat. Directorul sportiv Deco îl monitorizează de mai mult timp pe Sorloth, apreciind profilul său ca fiind potrivit pentru rigorile campionatului spaniol.

Atacantul norvegian se remarcă prin forță fizică, joc aerian solid și capacitatea de a fixa apărările adverse, elemente considerate deficitare în actualul lot al catalanilor. Aceste calități îl transformă într-o opțiune tactică atractivă pentru staff-ul tehnic.

Evoluții care au atras atenția

Sorloth a avut prestații apreciate inclusiv în meciurile directe disputate împotriva Barcelonei, pe Camp Nou, detaliu care nu a trecut neobservat de conducerea azulgrana. Jurnalistul Matteo Moretto a precizat pe rețelele de socializare că direcția sportivă a clubului catalan caută să asigure cât mai rapid un atacant central, în contextul incertitudinii privind reînnoirea contractului lui Lewandowski.

Clubul madrilen nu este dispus să faciliteze plecarea norvegianului, acesta fiind considerat o piesă importantă în actualul sezon din La Liga. Potrivit publicației Fichajes, orice ofertă va fi analizată atent, mai ales în contextul unei veri în care piața transferurilor se anunță extrem de dinamică.

Calcule financiare decisive

De cealaltă parte, Barcelona trebuie să își clarifice situația financiară înainte de a face un pas concret. Surse din presa iberică susțin că un eventual transfer al lui Sorloth depinde strict de vânzarea unor jucători și de ajustările bugetare pe care clubul le va face la finalul sezonului.

Decizia finală va ține cont atât de cerințele sportive, cât și de constrângerile economice.

Yvette Cooper, secretarul britanic de externe, a declarat sâmbătă că Strâmtoarea Ormuz nu a revenit încă la normal, în ciuda unui armistițiu în războiul cu Iranul. Ea a îndemnat Teheranul să permită reluarea completă a transportului maritim global, scrie Reuters.

„Ne aflăm într-un moment diplomatic critic, având în vedere că a fost deja în vigoare un armistițiu… dar încă nu avem o trecere normală prin strâmtoare”, a declarat Yvette Cooper pentru Reuters în marja unui forum diplomatic din Antalya.

Un convoi de petroliere traversa Strâmtoarea Ormuz sâmbătă, fiind prima mișcare de nave pe această cale navigabilă importantă de când SUA și Israelul au lansat războiul împotriva Iranului pe 28 februarie.

Presa de la Teheran a anunțat sâmbătă că armata reia „controlul strict” asupra Strâmtorii Ormuz, ca reacție la menținerea blocadei americane asupra porturilor iraniene.

Astfel, Iranul a revenit asupra deciziei luate cu o zi înainte de a redeschide această rută maritimă esențială pentru comerțul global cu petrol, relatează Sky News.

Yvette Cooper a declarat că armistițiul dintre SUA și Iran trebuie să se transforme într-o pace durabilă. Ea a spus că restabilirea transportului maritim pe calea navigabilă este urgentă pentru economia globală.

„Avem nevoie ca Strâmtoarea Ormuz să fie deschisă… pentru că acest lucru ajută toate economiile noastre din întreaga lume, care sunt în prezent ținute ostatice”, a spus ea.

Peste 50 de țări au susținut eforturile de sprijinire a libertății de navigație, peste o duzină fiind pregătite să ofere sprijin maritim, inclusiv deminare și reasigurări pentru transportul maritim, odată ce conflictul se va termina, a declarat Cooper.

Ea a afirmat că mai este încă „mult de lucru” pentru a transforma armistițiul într-o soluționare durabilă și a îndemnat toate părțile să mențină armistițiul.

Dezvăluirile au generat un val de critici legate de judecata premierului și de riscurile la adresa securității naționale, scrie Euronews.

Potrivit unei investigații publicate de The Guardian, Mandelson a primit inițial un aviz negativ din partea UK Security Vetting, fapt confirmat ulterior de un purtător de cuvânt al guvernului. Cu toate acestea, Ministerul de Externe a decis continuarea procedurii de numire, în ciuda recomandării negative, care nu era obligatorie din punct de vedere legal.

Lidera Partidului Conservator, Kemi Badenoch, a scris pe platforma X că „Starmer a trădat securitatea națională și trebuie să plece”. La rândul său, liderul liberal-democraților, Ed Davey, a declarat că, dacă premierul a indus Parlamentul în eroare, „nu mai poate rămâne în funcție”.

Legăturile lui Peter Mandelson cu Jeffrey Epstein

Scandalul este amplificat de relațiile lui Mandelson cu Jeffrey Epstein, infractor sexual condamnat în Statele Unite. Documente făcute publice de o comisie a Congresului SUA au scos la iveală noi informații despre profunzimea acestor legături, determinându-l pe premierul Keir Starmer să-l demită pe Mandelson din funcția de ambasador.

Starmer a afirmat anterior, în februarie, că Mandelson a fost „verificat și aprobat” de structurile de securitate. Totuși, guvernul a admis ulterior că premierul și ministrul de externe nu au fost informați despre avizul negativ inițial decât „la începutul acestei săptămâni”.

Situația este complicată și de faptul că poliția britanică a deschis o anchetă pentru presupuse fapte de „abuz în serviciu” comise de Mandelson. Acesta a fost arestat și eliberat pe cauțiune în februarie, fiind suspectat că ar fi divulgat documente sensibile către Epstein în perioada în care era ministru, inclusiv în timpul crizei financiare din 2008.

Guvernul laburist a publicat în martie aproximativ 150 de pagini de documente privind procesul de verificare al lui Mandelson înainte de numirea sa în 2024. Cu toate acestea, opoziția consideră explicațiile insuficiente și continuă să ceară demisia lui Keir Starmer, pe fondul unei crize politice în creștere.

Întrebat de reporterul Mediafax despre acuzațiile potrivit cărora PSD s-ar fi întors împotriva reformelor asumate în proiectul de buget, președintele Partidul Social Democrat a cerut explicit exemple.

„Care reforme? Una. Îmi spuneți? Sau îmi spune domnul Bolojan una singură?”, a spus Grindeanu.

Acesta a respins ideea că măsurile din pachetul pe administrație ar reprezenta o reformă reală

„Aia e reformă? Să dai oamenii afară e reformă? Aia e concediere. Dacă pe dumneavoastră vă dă afară de la Mediafax e reformă? Nu. E concediere”, a declarat liderul PSD.

Grindeanu a explicat că, în opinia sa, reforma administrației ar trebui să însemne „digitalizare, comasarea UAT-urilor și servicii publice mai bune pentru cetățeni, cu costuri mai mici”, nu disponibilizări.

„Nu concedieri. Asta ca să închidem acest subiect. Doar că asta e un joc politic”, a adăugat el.

În același context, președintele PSD a criticat dur ideea vânzării unor companii de stat profitabile, respingând calificarea acestui demers drept reformă.

„Reforma companiilor de stat profitabile, să le vindem. Asta e reformă? Ăsta e jaf. Ăsta e șobolănism. Să vinzi companiile profitabile într-o perioadă de criză economică, pe repede înainte, fără ca titularii portofoliilor să știe”, a spus Grindeanu.

El a ridicat semne de întrebare și asupra modului de funcționare a coaliției.

„E normal așa ceva? Asta este guvernare într-o coaliție?”, a întrebat retoric liderul social-democrat.

Totodată, Grindeanu a adus în discuție programul SAFE, în valoare de 16 miliarde de euro, despre care a spus că presupune împrumuturi ce vor trebui returnate cu dobândă.

„Știți ceva de programul SAFE? 16 miliarde de euro. Cu toții trebuie să dăm banii aceștia înapoi”, a afirmat el.

Potrivit lui Grindeanu, doar 4 miliarde de euro ar urma să meargă către autostrăzi.

„Ceea ce e foarte bine. Dar restul de 12? Merg în economia României? Apar locuri noi de muncă? Sau facem shopping și cumpărăm de la alții?”, a conchis liderul PSD.