Compania Națională Aeroporturi București a anunțat semnarea contractului pentru proiectarea noului terminal al Aeroportului Internațional „Henri Coandă” București și a infrastructurii aeroportuare aferente. Potrivit companiei, proiectarea reprezintă primul pas al celui mai mare și mai complex proiect de infrastructură aeroportuară realizat până acum în România.

Terminal de aproximativ 176.000 de metri pătrați

Contractul are ca obiectiv principal proiectarea unui nou terminal de pasageri cu o suprafață de aproximativ 176.000 de metri pătrați, dimensionat pentru a răspunde unui trafic estimat la 30 de milioane de pasageri pe an în 2040. La orele de vârf, noua infrastructură va putea procesa până la 6.500 de pasageri pe oră, potrivit estimărilor incluse în proiect. Durata etapei de proiectare este de maximum doi ani, iar construcția noului terminal este estimată să dureze trei ani și jumătate.

Facilități comparabile cu cele ale marilor aeroporturi europene

Conform CNAB, noul terminal va include minimum 48 de standuri noi de parcare pentru aeronave și cel puțin 20 de punți de îmbarcare, alături de sisteme moderne pentru manipularea bagajelor, atât la sosiri, cât și la plecări. Proiectul mai prevede echipamente moderne de control de securitate, sisteme de ultimă generație pentru informarea pasagerilor și semnalizare intuitivă, precum și soluții pentru iluminare ambientală, acustică și climatizare.

Aeroportul Otopeni terminal nou – proiect.

În terminal vor fi amenajate saloane de protocol destinate clienților companiilor aeriene, precum și zone comerciale și de alimentație publică dimensionate conform standardului IATA Optimum Level of Service. Noul terminal va deservi atât companiile aeriene tradiționale (legacy), cât și operatorii low-cost, pentru care va exista o zonă dedicată de îmbarcare și debarcare.

Conectivitate rutieră și feroviară

Proiectul include și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din jurul terminalului. Sunt prevăzute noi căi de rulare pentru aeronave, o rețea complexă de drumuri de acces în zonele landside și airside, precum și drumuri și pasaje subterane care vor asigura legătura dintre terminalul existent și viitorul terminal. Totodată, noul terminal va beneficia de conectivitate multimodală, cu acces rutier și feroviar, precum și cu stații dedicate transportului public, autocarelor și taxiurilor.

Contract de aproximativ 18,4 milioane de euro

Contractul a fost atribuit asocierii formate din Leviatan Design (lider) și Ubitech Construcții (asociat), împreună cu subcontractanții și partenerii Petrodesign, Pintilie Partners Architecture Engineering, Instal Data Proiect, Start SRL, Triptic Architecture & Engineering, Vital Proiect, EPC – Consultanță de Mediu, Raluca Șerban Environmental Consultancy și Profesional Construct Proiectare. Valoarea serviciilor de proiectare și asistență tehnică este de aproximativ 18,4 milioane de euro. Contractul se întinde pe o perioadă totală de 10 ani și jumătate, din care doi ani sunt dedicați proiectării, trei ani și jumătate asistenței tehnice pe durata construcției, iar cinci ani asistenței tehnice în perioada de garanție a lucrărilor.

Procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției Investigații Criminale, au făcut marți 27 de percheziții în județul Bihor, la locuințe, sedii de firme și o instituție publică, într-un dosar legat de un grup suspect de crimă organizată și trafic de persoane, inclusiv complicitate la aceste fapte.

Anchetatorii au stabilit că investigația a pornit din oficiu și vizează o rețea care ar fi activat încă din 2020, construită în jurul unui lider în vârstă de 55 de ani și a altor membri, organizați pe criterii familiale/

Scopul acestora ar fi fost obținerea de bani din exploatarea unor persoane vulnerabile.

Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi pretins că oferă servicii sociale și medicale printr-o asociație umanitară, dar în realitate ar fi păcălit donatori și familii pentru a obține bani din donații, sponsorizări și diverse ajutoare sociale, inclusiv pensii, indemnizații de handicap și alte beneficii destinate victimelor.

În dosar se arată că, în perioada 2020 – iunie 2026, „liderul grupului infracțional organizat, cu sprijinul membrilor, a recrutat, primit și adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilități psihice, care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința și pe care le-au menținut într-o stare de dependență și aservire.”

Victimele ar fi fost aduse din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile din localitățile Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub pretextul îngrijirii medicale și sociale.

Cu toate acestea, liderul grupării nu ar fi avut autorizațiile necesare pentru astfel de servicii, conform Legii nr. 292/2011 privind asistența socială.

Pe durata anchetei se arată că victimele nu ar fi primit îngrijire adecvată, nu ar fi fost supravegheate corespunzător, iar tratamentele medicale ar fi fost administrate fie incorect, fie deloc, uneori de personal necalificat.

„Pe parcursul întregii perioade, victimele au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice.”

Anchetatorii mai susțin că unele persoane ar fi decedat în locațiile folosite de grupare, fiind înhumate ulterior pe un teren din apropierea unui cimitir greco-catolic.

Banii pentru înmormântare ar fi fost încasați de membrii rețelei.

Prejudiciul total este estimat la 13.048.821 lei, iar suma aceasta include bani din mai multe surse și valute, deturnați din destinația lor legală și folosiți în interesul grupului.

Acțiunea a fost sprijinită de mai multe structuri ale Poliției Române, jandarmi, criminaliști, dar și instituții din mai multe județe, inclusiv inspectorate de poliție și structuri de investigații economice.

La intervenții au participat și specialiști de la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, dar și echipe medicale și psihologi, inclusiv din cadrul Institutului Național de Medicină Legală și al altor instituții, care au asigurat evaluarea și îngrijirea victimelor.

„Este vizată cu prioritate salvarea vieții și protejarea integrității fizice și psihice a victimelor, prin efectuarea triajului medical, asigurarea asistenței medicale de urgență, examinarea fizică și implementarea măsurilor necesare pentru preluarea acestora în condiții de siguranță.”, menționează DIICOT.

De asemenea, este în desfășurare relocarea persoanelor vulnerabile în centre de îngrijire și protecție, iar în sprijin a fost constituit și un spital mobil.

Soția și cei doi copii ai fotbalistului argentinian Lucas Trejo, care joacă la Club Sport Marítimo din La Guaira, se numără printre victimele celor două cutremure care au lovit Venezuela săptămâna trecută, scrie Sky News.

Imediat după seism, Lucas Trejo a explicat pentru Noticias Telemundo cum „căuta cu mâinile printre dărâmături” în încercarea de a-și găsi soția, Yanina, și pe cei doi copii ai lor, Aaron și Ainhoa.

Fotbalistul nu se afla acasă în momentul tragediei, fiind plecat alături de echipa sa, când un cutremur cu magnitudinea de 7,2 a fost urmat, la doar câteva secunde, de un al doilea seism, cu magnitudinea de 7,5.

Ulterior, Noticias Telemundo a confirmat decesul membrilor familiei. Informația a fost transmisă și de Club Sport Marítimo din La Guaira, care a publicat un mesaj de condoleanțe.

„Pentru odihna veșnică a Yaninei de Trejo (soție), a lui Aaron Trejo (fiu) și a Ainhoei Trejo (fiică) ai jucătorului nostru Lucas Trejo. Marea familie a Clubului Sport Marítimo de La Guaira își exprimă condoleanțele pentru moartea membrilor familiei sale.”, este menționat în mesaj.

O altă tragedie a lovit aceeași echipă de fotbal. Hector Bello și-a pierdut soția, Andrea Bello, care, potrivit lui David Barreto, membru al familiei care a declarat pentru Noticias Telemundo, aceasta a murit în timp ce își proteja fiica.

Îndurerat, fotbalistul i-a adus un omagiu soției sale într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.

„Îi voi povesti cum ai salvat-o, iubita mea – cum ți-ai dat viața pentru fiica noastră, cum ai fost o femeie curajoasă care nu a abandonat-o niciodată, chiar și în ultimele clipe de viață.”, a scris acesta.

Cei care vor solicita azil în Marea Britanie vor fi nevoiți să plătească 10.000 de lire sterline pentru cazare și sprijin înainte de a putea depune cererea de stabilire definitivă, a anunțat guvernul britanic, scrie Reuters.

Potrivit proiectului de lege privind imigrația și azilul, care va fi prezentat marți în Parlamentul britanic, cei care vor avea suficienți bani vor trebui să achite taxa în rate.

Această măsură se va aplica solicitanților de azil care au dreptul de a munci în Marea Britanie, iar suma trebuie achitată integral înainte ca aceștia să poată deveni eligibili pentru stabilirea definitivă în țară, conform BBC.

Ministrul de Interne, Shabana Mahmood, a punctat că aceste modificări vor demonstra că „sprijinul acordat solicitanților de azil este un drept, dar și o responsabilitate”.

Și cei cu cererile de azil respinse vor trebui să plătească taxa

Momentan, Ministerul de Interne nu a stabilit ce venituri trebuie să obțină solicitanții de azil înainte ca aceștia să înceapă să achite taxa. În plus, și cei cu cererile de azil respinse vor fi nevoiți să plătească taxa, dacă veniturile lor se încadrează în pragul stabilit de guvern.

Potrivit datelor Ministerului de Interne, în 2025 s-au cheltuit aproximativ 4 miliarde de lire sterline din banii contribuabililor pentru sprijinirea solicitanților de azil, notează BBC.

Pe de altă parte, Consiliul pentru Refugiați a calificat planurile ca fiind „nedrepte și nepractice” și a subliniat că ele echivalează cu o „taxă suplimentară pentru refugiați” și ar face „mai dificil pentru familii să-și reconstruiască viața și să devină independente”.

Partida a fost una echilibrată încă din primul minut, cu ocazii importante la ambele porți și un ritm ridicat impus de cele două echipe. Olanda a încercat să controleze posesia și să profite de experiența jucătorilor săi, în timp ce Marocul a mizat pe organizarea defensivă și pe contraatacurile rapide care i-au adus succes și la edițiile precedente ale Cupei Mondiale, scrie The Guardian.

Ceremonia de deschidere a meciului dintre Olanda și Maroc CM 2026. Sursa foto: X

Scorul a fost egal după cele 90 de minute regulamentare, iar prelungirile nu au reușit să stabilească o câștigătoare, deși ambele formații au avut momente în care au fost aproape de golul decisiv. Portarii au intervenit salvator în mai multe rânduri, iar tensiunea a crescut pe măsură ce meciul se apropia de inevitabila serie de lovituri de departajare.

Acolo s-a scris deznodământul unei confruntări dramatice. Marocanii au executat cu mai multă siguranță, în timp ce Olanda a ratat două penalty-uri decisive, iar stadionul a explodat de bucurie după ultima execuție transformată de africani.

Maroc, un adversar extrem de dificil

Eliminarea Olandei reprezintă una dintre cele mai importante surprize ale fazei eliminatorii de la Cupa Mondială 2026. Naționala batavă era considerată una dintre echipele capabile să ajungă în fazele finale ale competiției, însă a fost învinsă de o selecționată a Marocului care și-a confirmat din nou statutul de adversar extrem de dificil în marile turnee.

Olanda- Maroc CM 2026. Sursa foto: X

Succesul vine în continuarea ascensiunii fotbalului marocan din ultimii ani, după performanțele remarcabile obținute și la Cupa Mondială din 2022, când Marocul a devenit prima reprezentativă africană calificată în semifinalele competiției. În optimile de finală, Maroc va întâlni Canada, care și-a asigurat anterior calificarea după victoria cu 1-0 împotriva Africii de Sud. Duelul se anunță unul dintre cele mai interesante ale fazei următoare, în condițiile în care ambele echipe au eliminat adversari considerați favoriți.

Președintele Paraguayului, Santiago Peña, a anunțat că ziua de marți este declarată sărbătoare națională, după ce reprezentativa țării a eliminat Germania în optimile de finală ale Cupei Mondiale 2026, într-unul dintre cele mai spectaculoase rezultate ale turneului, scrie Reuters. Paraguay s-a calificat în sferturile competiției după ce a învins Germania cu 4-3 la loviturile de departajare, după ce scorul fusese 1-1 la finalul prelungirilor.

Portarul Paraguayului, Orlando Gill, a făcut două parade IMPORTANTE, împiedicând Germania la loviturile de departajare. Sursa foto: X

Președintele: „Astăzi sărbătorește o întreagă țară”

Anunțul a fost făcut de Santiago Peña pe platforma X, unde a publicat și imaginea decretului prin care stabilește ziua liberă. „Astăzi sărbătorește o întreagă țară”, a transmis președintele Paraguayului. Șeful statului a afirmat că succesul echipei naționale reprezintă mai mult decât o performanță sportivă, fiind expresia „identității profunde” a paraguayenilor, caracterizată prin determinare, credință și puterea de a nu renunța.

Guvernul: Victoria depășește granițele sportului

În textul decretului publicat de administrația prezidențială se arată că victoria obținută în fața cvadruplei campioane mondiale are o semnificație care depășește competiția sportivă. Potrivit documentului, guvernul nu poate rămâne indiferent în fața unei asemenea performanțe și consideră necesar să ofere tuturor paraguayenilor posibilitatea de a participa la manifestările dedicate acestui moment istoric. Imediat după fluierul final, mii de suporteri au ieșit pe străzile capitalei Asunción, unde au sărbătorit calificarea echipei în faza următoare a Cupei Mondiale.

A doua țară sud-americană care declară zi liberă după o victorie cu Germania

Paraguay devine astfel a doua țară din America de Sud care instituie o zi liberă națională după un succes surprinzător împotriva Germaniei la actuala ediție a Cupei Mondiale. Săptămâna trecută, președintele Daniel Noboa a luat o decizie similară în Ecuador, după victoria cu 2-1 obținută în faza grupelor în fața reprezentativei germane, rezultat care a asigurat calificarea ecuadorienilor în fazele eliminatorii. Victoria Paraguayului este considerată una dintre cele mai mari surprize ale Cupei Mondiale 2026, eliminarea Germaniei confirmând seria rezultatelor neașteptate care au marcat turneul găzduit de Statele Unite, Canada și Mexic.

Cercetarea a fost publicată recent în „Administrative Science Quarterly”, o revistă care analizează studiile organizaționale, adică modul în care indivizii, grupurile și instituțiile interacționează, colaborează și se adaptează în diverse medii, arată Phys.

Pentru a analiza munca la distanță și procesul de angajare, cercetătorii au analizat peste 50 de milioane de anunțuri de locuri de muncă, atât pentru munca la distanță, cât și pentru cea la birou, din 28 de țări europene, în perioada 2018-2021.

Anunțurile de angajare acopereau „aproape toate sectoarele și profesiile”, au precizat cercetătorii, și au fost colectate de pe site-uri private de locuri de muncă, servicii publice de ocupare a forței de muncă, agenții de recrutare, ziare online și platforme corporative de angajare.

Cercetătorii au constatat că, în comparație cu posturile similare care se desfășoară la birou, locurile de muncă la distanță aveau tendința de a enumera cu aproximativ 25% mai multe competențe, de a solicita 0,1 ani suplimentari de experiență profesională și de a impune mai multe diplome de studii superioare.

Motivele pentru care managerii au așteptări ridicate

Cercetarea a identificat câteva motive importante pentru care managerii au așteptări mai ridicate de la angajații care lucrează la distanță.

În primul rând, munca la distanță a atras mult mai mulți candidați (de la 20% mai mulți până la de 10 sau 20 de ori mai mulți decât în cazul locurilor de muncă cu prezență fizică) deoarece rezerva de talente provenea dintr-o zonă geografică mai extinsă decât cea a candidaților obișnuiți.

Acest lucru le-a oferit managerilor responsabili de recrutare un număr mai mare de candidați mai calificați, conform studiului, și le-a permis să ridice cerințele privind competențele pentru a elimina numărul „astronomic” de candidați la posturile la distanță.

Managerii responsabili de recrutare le-au mai spus cercetătorilor că, deoarece angajații care lucrează de la distanță nu beneficiază de conversațiile spontane, întâlnirile, mentoratul și oportunitățile de formare care apar în mod natural la birou, doreau să angajeze persoane care știau deja cum să-și îndeplinească sarcinile și care puteau rezolva problemele în mod independent, fără a se baza pe o formare suplimentară la locul de muncă. Acest lucru a dus la creșterea cerințelor privind competențele pentru posturile de lucru la distanță.

Săptămâna 29 iunie – 6 iulie

Potrivit ANM, temperaturile vor fi mai ridicate față de cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile nordice și nord-estice.

Va ploua mai mult în vestul, sudul și, local, în centrul țării, iar în rest, regimul pluviometric va fi deficitar.

Săptămâna 6 – 13 iulie

Temperaturile medii se vor situa în jurul celor normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în cea mai mare parte a României, cu precădere în regiunile intracarpatice.

Săptămâna 13 – 20 iulie

Temperaturile medii vor fi mai mari decât mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile, cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în vestul, nord-vestul și centrul țării.

Și în acest interval, regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii țări.

Săptămâna 20 – 27 iulie

Vremea se va menține călduroasă și în această săptămână, cu valori termice mai mari decât normalul perioadei, mai ales în vestul și centrul țării.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în regiunile intracarpatice.

Măsura marchează cea mai recentă inițiativă a administrației președintelui Donald Trump de a spori controlul asupra sistemului de învățământ superior.

Noile reguli impuse universităților

Potrivit Departamentului Educației al Statelor Unite, noile reglementări fac parte dintr-un sistem extins de transparență privind taxele de școlarizare și rezultatele economice ale studiilor, precum și dintr-o regulă de responsabilitate a câștigurilor absolvenților, scrie Reuters.

Conform acestora, programele de licență vor fi obligate să demonstreze că absolvenții obțin venituri mai mari decât o persoană cu diplomă de liceu, iar programele de masterat și doctorat vor trebui să arate că veniturile absolvenților depășesc câștigurile medii ale unei persoane cu diplomă de licență.

Un program de studii care nu reușește să îndeplinească acest prag minim de rentabilitate economică în două din trei ani consecutivi va pierde dreptul de a participa la programul federal de împrumuturi directe pentru studenți. Regulamentul final urmează să fie publicat la 1 iulie, iar anul 2027 va fi primul în care instituțiile de învățământ vor fi evaluate în baza noilor criterii.

Mai mult, după trei ani consecutivi de rezultate slabe, Departamentul Educației al Statelor Unite poate decide retragerea eligibilității pentru fondurile federale prevăzute de Legea educației superioare, inclusiv pierderea accesului la bursele federale pentru studenți cu venituri reduse, pentru toate programele care nu generează câștiguri suficiente pentru absolvenți.

Controverse privind împrumuturile pentru studenți

Finalizarea acestor reguli a fost relatată anterior de The Wall Street Journal și se înscrie într-un conflict mai amplu dintre administrația Trump și mediul universitar. Președintele a încercat să reducă sau să înghețe finanțarea federală a universităților, invocând protestele pro-palestiniene, politicile privind identitatea de gen, inițiativele climatice și programele de diversitate.

Administrația Trump a susținut că unele proteste universitare ar fi antisemite și ar sprijini grupări extremiste. Aceste acuzații au fost respinse de protestatari, inclusiv de organizații evreiești, care afirmă că autoritățile confundă criticile la adresa acțiunilor Israelului cu antisemitismul.

Organizațiile pentru drepturile civile avertizează că aceste măsuri afectează libertatea de exprimare, autonomia academică și drepturile studenților.

În paralel, administrația Trump a redus semnificativ personalul Departamentului Educației, transferând o parte dintre atribuții către alte agenții federale. În mai multe cazuri, instanțele americane au decis restabilirea fondurilor tăiate universităților, invocând lipsa respectării procedurilor legale.

Refugiații ucraineni au contribuit cu aproximativ 1,6 miliarde de lei moldovenești, echivalentul a peste 90 de milioane de dolari, la bugetul de stat al Republicii Moldova, prin taxe și contribuții sociale, de la începutul invaziei Rusiei în 2022.

Informația a fost publicată de Point, care citează Mold-Street, potrivit Ukrinform.

Potrivit Consiliului Economic, aflat sub autoritatea prim-ministrului Republicii Moldova, refugiații ucraineni au deschis peste 200 de firme în țară începând din 2022.

Cu toate că legislația Republicii Moldova le permite refugiaților să lucreze, integrarea acestora pe piața muncii este în continuare dificilă.

Consiliul Economic a declarat în acest context că există mai multe situații care îi împiedică să își pună în valoare experiența profesională.

„Barierele lingvistice, dificultățile în recunoașterea calificărilor și adaptarea la cerințele pieței locale a muncii limitează capacitatea refugiaților de a-și valorifica pe deplin potențialul profesional”, a declarat Consiliul Economic.

Instituția spune că aceste probleme pot fi rezolvate doar prin colaborarea dintre autorități, mediul de afaceri și partenerii internaționali, prin politici care să sprijine ocuparea forței de muncă, formarea profesională și integrarea socială.

Reprezentanții mediului de afaceri au precizat, la rândul lor, că refugiații ucraineni contribuie la reducerea deficitului de forță de muncă și sprijină dezvoltarea economiei locale.

Subiectul a fost discutat în cadrul unei reuniuni a Consiliului Național pentru Extinderea Oportunităților Economice și Egalitatea de Gen (CNAEEG), unde reprezentanții Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) și ai Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au prezentat datele privind situația refugiaților din Republica Moldova.

Ei au propus mai multe măsuri de politică publică pentru a ajuta accesul refugiaților pe piața muncii, ținând cont de nevoile acestora.

De asemenea, în cadrul reuniunii au fost analizate și soluții precum activitatea independentă și certificatele de antreprenoriat, care ar putea ajuta refugiații să își găsească mai ușor un loc de muncă.

Potrivit estimărilor făcute de autoritățile moldovenești, aproximativ 2.080 de refugiați ar putea obține statutul de antreprenor independent până în 2027.

Acest lucru ar putea aduce anual la bugetul Republicii Moldova aproximativ 60 de milioane de lei moldovenești, adică peste 3,3 milioane de dolari.

La ședință s-a precizat că, de la începutul anului 2026, peste 47.000 de persoane și-au reînnoit statutul de protecție temporară, iar aproximativ 4.700 au depus noi cereri pentru obținerea acestui statut.

Ukrinform amintește că și în Polonia refugiații ucraineni au avut o contribuție importantă la economie. Ei au adus în 2024 aproximativ 15,1 miliarde de zloți, echivalentul a aproape 4 miliarde de dolari, la bugetul de stat.