Un raport clasificat al Consiliului Național de Informații a constatat că, în cazul unui atac la scară largă asupra Iranului lansat de Statele Unite, totul ar fi „puțin probabil să înlăture establishmentul militar și clerical bine înrădăcinat al republicii islamice”.

Este o evaluare care dă de gândit, în contextul în care administrația Trump ridică spectrul unei campanii militare extinse care, potrivit oficialilor, „abia a început”, notează Washington Post.

Concluziile, confirmate pentru The Washington Post de trei persoane familiarizate cu conținutul raportului, ridică semne de întrebare cu privire la planul declarat al președintelui Donald Trump de a „curăța” structura de conducere a Iranului și de a instala un conducător ales de el.

Raportul, dat cu o săptămână înainte de atac, prezintă mai multe scenarii

Raportul, finalizat cu aproximativ o săptămână înainte ca Statele Unite și Israelul să inițieze războiul pe 28 februarie, a prezentat scenarii de succesiune care decurg fie dintr-o campanie strict adaptată împotriva liderilor iranieni, fie dintr-un atac mai amplu împotriva conducerii și instituțiilor guvernamentale ale țării, au declarat persoane familiarizate cu concluziile acestuia.

„Este puțin probabil ca Opoziția să preia puterea la Teheran”

În ambele cazuri, serviciile de informații au concluzionat că establishmentul clerical și militar al Iranului ar răspunde la uciderea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei urmând protocoale menite să păstreze continuitatea puterii, au spus aceste persoane.

Perspectiva ca opoziția fragmentată a Iranului să preia controlul asupra țării a fost descrisă ca „puțin probabilă”, au spus persoanele care au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta un raport clasificat.

Consiliul Național de Informații (NIC) este compus din analiști veterani care elaborează evaluări clasificate menite să reprezinte înțelepciunea colectivă a celor 18 agenții de informații din Washington.

Casa Albă nu a precizat dacă președintele a fost informat cu privire la această evaluare înainte de a aproba operațiunea militară, care s-a extins rapid spre est, incluzând războiul submarin în Oceanul Indian, și spre vest, pentru a contracara confruntările cu rachete în apropierea Turciei, membră NATO.

„Președintele Trump și administrația sa au prezentat în mod clar obiectivele operațiunii Epic Fury: distrugerea rachetelor balistice și a capacității de producție a Iranului, demolarea marinei sale, eliminarea capacității sale de a înarma proxy-uri și împiedicarea obținerii vreodată a unei arme nucleare”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, într-un comunicat. „Regimul iranian este complet zdrobit”, au spus.

Spionii au dubii în privința campaniei SUA în Iran

Îndoielile agențiilor de spionaj americane cu privire la preluarea puterii de către opoziția iraniană au fost menționate în New York Times și Wall Street Journal.

Implicarea NIC și analizele sale privind potențialele rezultate ale ofensivelor la scară mică și mare nu au fost raportate anterior.

Suzanne Maloney, specialistă în Iran și vicepreședintă a Brookings Institution, a declarat că previziunea NIC privind rezistența instituțiilor iraniene se bazează pe cunoștințele riguroase ale acesteia despre republica islamică.

„Pare a fi o evaluare foarte bine documentată a sistemului iranian și a instituțiilor și proceselor care au fost stabilite de-a lungul multor ani”, a afirmat ea.

Nu pare că raportul serviciilor secrete a examinat alte scenarii posibile, inclusiv trimiterea de trupe terestre americane în Iran sau înarmarea etnicilor kurzi din țară pentru a incita la rebeliune. Nu s-a putut stabili dacă campania la scară largă examinată în documentul clasificat este identică cu operațiunile aflate în curs de desfășurare.

Procesul de succesiune iranian anticipat în raport se desfășoară în prezent, dar sub presiunea campaniei intensive de bombardamente aeriene și maritime a SUA și Israelului.

Înlocuirea liderului suprem revine puternicului corp clerical al Iranului, Adunarea Experților. Dar membrii Corpului Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) și alți membri ai instituțiilor de securitate ale țării joacă, de asemenea, un rol influent.

Au existat speculații intense că adunarea îl va numi pe fiul defunctului lider suprem, Mojtaba Khamenei, dar nu s-a făcut niciun anunț oficial. IRGC a susținut candidatura lui Khamanei, dar s-a lovit de rezistența altor factori de decizie, printre care Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a declarat un oficial occidental din domeniul securității.

Donald Trump cere „capitulare necondiționată”. Dar nu sunt semne ale unei revolte populare în Iran

Pe măsură ce războiul intră în a doua săptămână, Trump continuă să ceară „CAPITULAREA NECONDIȚIONATĂ” a Iranului, așa cum a afirmat într-o postare pe Truth Social, și a sugerat că ar trebui să aibă un rol în alegerea următorului lider al țării.

Trump a declarat jurnaliștilor că tânărul Khamenei este „incompetent” și „neserios” și că nu dorește ca liderii iranieni să se limiteze la „reconstruirea” infrastructurii nucleare și balistice a țării.

„Vrem ca ei să aibă un lider bun. Avem câteva persoane care cred că ar face o treabă bună”, a declarat el pentru NBC News.

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a respins ideea că Trump va juca vreun rol în numirea următorului lider al Iranului.

„Soarta dragului Iran, care este mai prețioasă decât viața, va fi determinată exclusiv de mândra națiune iraniană, nu de banda lui [Jeffrey] Epstein”, a declarat Ghalibaf pe X, referindu-se la defunctul infractor sexual care a fost prieten apropiat cu Trump timp de mai mulți ani, înainte ca cei doi să se certe.

„Sistemul din Iran domină țara”

Oficialii actuali și foști ai SUA spun că, cel puțin până acum, nu văd semne ale unei revolte populare în masă în Iran sau ale unor fisuri semnificative în cadrul guvernului sau al forțelor de securitate care să ducă la un nou regim.

Forțele de securitate iraniene au ucis mii de protestatari în timpul demonstrațiilor din ianuarie, alimentate de economia dezastruoasă a țării. Recomandarea lui Trump către poporul iranian a fost să rămână în adăposturi până la încheierea campaniei de bombardamente americane-israeliene.

Având în vedere că establishmentul clerical și militar iranian deține în continuare controlul, experții afirmă că capacitatea lui Trump de a dicta rezultatele politice este limitată.

„A se supune lui Trump ar însemna să renunțe la tot ceea ce reprezintă”, a declarat Holly Dagres, cercetător principal la Washington Institute for Near East Policy. „Eșaloanele superioare ale establishmentului clerical sunt ideologice, iar modul lor de operare este să reziste imperialismului american.”

Trump ar putea juca rolul de „făcător de regi” dacă regimul s-ar prăbuși, dar raportul NIC nu consideră că puterea establishmentului este fragilă.

„Nu există nicio altă forță în Iran care să poată face față puterii rămase a regimului”, a afirmat Maloney, de la Brookings Institution.

„Chiar dacă nu sunt capabili să-și exercite această putere în mod eficient asupra vecinilor lor, cu siguranță pot domina în interiorul țării.”

Premierul canadian Mark Carney a declarat că Andrew Mountbatten-Windsor ar trebui eliminat din linia de succesiune la tron, în contextul acuzațiilor privind relația sa cu infractorul sexual Jeffrey Epstein.

În cadrul unor declarații făcute reporterilor la Tokyo, premierul Canadei a subliniat că faptele care au dus la retragerea titlurilor regale ale fostului prinț „impun” excluderea acestuia din linia de succesiune, notează The Guardian.

Fostul prinț a fost arestat în data de 19 februarie, acest fiind suspectat de abuz în serviciu. El a negat în mod constant și vehement orice faptă ilegală. Totodată, se consideră că este pentru prima dată în istoria modernă când un membru al familiei regale este reținut de poliție.

Andrew Mountbatten-Windsor este al optulea în linia de succesiune la tron, după prinții William și Harry și copiii lor.

Comentariile premierul Canadei vin în contextul în care Regele Charles este șeful statului în Canada, care este membru al Commonwealth-ului fostelor colonii.

Canada se alătură, astfel, altor două țări – Australia și Noua Zeelandă – care susțin eliminarea lui Andrew Mountbatten-Windsor din linia de succesiune la tronul britanic.

Eliminarea fostului prinț din linia de succesiune ar necesita o lege a Parlamentului britanic, susținută de cele 14 țări ale Commonwealth-ului în care fratele său, regele Carol al III-lea, este șef de stat.

Președintele SUA, Donald Trump, a refuzat să comenteze informațiile publicate de The Washington Post, potrivit cărora Iranul primește informații secrete de la Rusia pentru a ataca pozițiile trupelor americane.

La finalul unei mese rotunde la Casa Albă, pe tema sportului în universități, Trump a răspuns la unele întrebări și i-a dat cuvântul jurnalistului de la Fox News, Peter Doocy.

În momentul în care jurnalistul l-a întrebat despre informațiile publicate de The Washington Post potrivit cărora Rusia furnizează informații secrete Iranului pentru a-l ajuta să atace ținte americane, Trump a avut o reacție neașteptată.

Președintele american l-a întrerupt pe Doocy înainte ca acesta să termine întrebarea și a glumit că eventuala asistență rusă acordată Iranului era o „problemă ușoară în comparație cu ceea ce facem noi aici”, referindu-se la discuțiile de la masa rotundă.

„Dar pot să fiu sincer? Am mult respect pentru tine. Ai fost întotdeauna foarte amabil cu mine. Ce întrebare stupidă să pui în acest moment. Vorbim despre altceva”, a fost replica lui Trump, potrivit The Guardian.

Speaking during an event today at the White House, Fox News correspondent Peter Doocy attempted to ask President Trump about reports that Russia was providing Iran with intelligence and data to target U.S. forces in the Middle East, to which Trump interrupted him and said:… pic.twitter.com/0H7GssJj6o

— OSINTdefender (@sentdefender) March 7, 2026

Ulterior, Trump l-a arătat din nou pe Doocy și i-a spus: „Peter, îți mai dau o șansă, pentru că întrebarea pe care ai pus-o înainte a fost una proastă”. Când Doocy l-a întrebat dacă poate aborda un alt subiect în afară de sporturile universitare, Trump a răspuns negativ.

The Washington Post a relatat, citând surse, că Rusia furnizează Iranului informații de țintire pentru a ataca forțele americane din Orientul Mijlociu, acesta fiind primul indiciu că un alt adversar major al Statelor Unite participă, chiar și indirect, la conflict.

Activitățile au fost desfășurate în baza unui plan de acțiune întocmit la nivelul Secției 27 Poliție, în sistem integrat, cu sprijinul reprezentanților Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Sector 3, Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Inspectoratului Teritorial de Muncă.

În cadrul acțiunii au fost controlate șapte societăți comerciale, fiind legitimate 175 de persoane.

Ca urmare a neregulilor constatate, au fost aplicate 40 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 702.500 de lei.

Astfel, polițiștii Secției 27 Poliție au aplicat sancțiuni în valoare de 75.000 de lei, pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor și ale H.G. nr. 301/2012; reprezentanții Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Sector 3 au aplicat sancțiuni în valoare de 5.000 de lei; iar reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență au aplicat sancțiuni în valoare de 27.500 de lei. De asemenea, comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor au aplicat sancțiuni în valoare de 52.000 de lei și au dispus măsura opririi temporare a prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor pentru trei societăți comerciale; iar inspectorii din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă au aplicat sancțiuni contravenționale în valoare de 543.000 de lei.

Astfel de acțiuni vor fi desfășurate și în perioada următoare, în vederea menținerii unui climat de ordine și siguranță publică, precum și pentru verificarea respectării legislației în vigoare de către operatorii economici.

Călătoriile singuri au devenit un obicei tot mai răspândit. Cei care le-au încercat nu ezită să le recomande. Nu mai trebuie să faci compromisuri cu un companion de drum. Alegi singur destinațiile și etapele vacanței. Nu te adaptezi la programul nimănui.

Pe scurt, călătoria solo este considerată o formă modernă de libertate. Dar puțini știu că există un truc simplu care îți poate îmbunătăți semnificativ experiența la hotel, conform Fanpage.

De ce camera dublă bate camera single

De obicei, călătorii singuri rezervă automat camera single sau o cameră dublă pentru uz individual. Aceasta este însă cea mai puțin convenabilă alegere, spun experții în călătorii.

Camera single este de regulă foarte mică, uneori aproape că nu ai loc să îți desfaci bagajul. O cameră dublă îți oferă mult mai mult spațiu, confort și libertate de mișcare.

Multe hoteluri calculează serviciile per cameră, nu per persoană. Asta înseamnă că, rezervând o cameră dublă, poți beneficia de dublul voucher-elor pentru băuturile de bun venit la check-in. Opțiunile suplimentare la micul dejun pot fi și ele mai generoase. În plus, poți găzdui mai ușor un oaspete în spații rezervate de obicei clienților plătitori. Sunt avantaje mici, dar care fac diferența pe parcursul unui sejur de câteva zile.

Ce trebuie să verifici înainte de rezervare

Nu toate unitățile de cazare funcționează după același sistem.

În Japonia, de exemplu, aproape toate hotelurile calculează prețul per persoană, nu per cameră. Trucul cu camera dublă nu funcționează automat oriunde. Înainte de rezervare, verifică site-ul hotelului pentru a înțelege cum sunt calculate beneficiile. Dacă informațiile nu sunt clare, sună direct la recepție. Câteva minute de verificare pot face diferența dintre un sejur obișnuit și unul cu beneficii suplimentare.

Diferența de preț dintre o cameră single și una dublă nu este întotdeauna mare. Uneori, camera dublă este chiar mai ieftină decât te-ai aștepta, mai ales în afara sezonului. Combinat cu avantajele extra, alegerea devine evidentă pentru orice călător solo care vrea să profite la maximum de experiența sa.

Surse Antena 3 CNN spun că ministrul, care se afla la volan, nu ar fi dat prioritate unei alte mașini, care efectua activități de ridesharing și în care se aflau doi pasageri.

Două persoane din această mașină ar fi suferit răni ușoare în urma accidentului.

Mașina pe care o conducea ministrul Alexandru Nazare era pe o stradă din Sectorul 1.

În urma impactului, cele două persoane din mașina de ridesharing au acuzat dureri și au fost transportate la spital.

Polițiștii sunt la fața locului și fac cercetări.

Potrivit ministrului, instituțiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne au intensificat acțiunile de combatere a criminalității organizate, cu accent pe lupta împotriva traficului de droguri.

„Am întărit lupta împotriva criminalității organizate, mai ales în zona combaterii traficului de droguri. S-au organizat acțiuni ample în medii de interes operativ, au fost destructurate numeroase grupări infracționale. Au fost capturate de peste șase ori mai multe droguri de mare risc în anul 2025 decât în anii precedenți și de două ori mai multe droguri de risc față de anul precedent”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu.

Ședința de evaluare a activității MAI pentru anul 2025 a avut loc la sediul Ministerului Afacerilor Interne și a reunit conducerea ministerului, precum și șefii structurilor din subordine.

În cadrul întâlnirii au fost analizate rezultatele obținute în domeniul ordinii și siguranței publice, al gestionării situațiilor de urgență, precum și în cel al serviciilor publice comunitare.

Totodată, au fost stabilite principalele direcții de acțiune și prioritățile instituționale pentru anul 2026, în vederea creșterii eficienței activităților desfășurate și a consolidării siguranței cetățenilor.

„Pentru 2026, ceea ce aștept de la dumneavoastră este ceva simplu: fiți profesioniști, fiți patrioți și fiți colegi unii cu alții. Intrăm într-o lume în profundă schimbare, în care capacitatea de adaptare este cheia”, a mai adăugat ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat sâmbătă, în cadrul emisiunii „Insider Politic” de la Prima TV, că nu a discutat cu președintele Nicușor Dan despre numirea în fruntea SRI, în contextul în care instituția nu are un director civil în funcție de aproape trei ani.

„N-a fost nicio discuție în această chestiune. Sigur că speculații există în spațiul public, întotdeauna vor fi. Eu nu vânez funcții. Ocup o poziție extrem de onorantă ca președinte al Senatului și încerc să-mi fac treaba cât de bine pot aici. Cred că toată discuția despre persoane și speculațiile aferente nu este una adecvată momentului”, a afirmat Abrudean sâmbătă, la Prima TV.

Președintele Senatului a punctat faptul că în actualul context geopolitic, este mai important să se vorbească despre consolidarea arhitecturii de securitate a țării.

Abrudean consideră că numirile, care vor fi făcute de președintele Nicușor Dan, „vor fi validate în Parlament, pentru că vor fi discutate, agreate. E important să avem și această chestiune închisă, cât mai curând”.

Abrudean nu ar refuza o eventuală propunere de a conduce SRI

În cadrul interviului, Mircea Abrudean a dat de înțeles că nu ar refuza să conducă SRI dacă președintele Nicușor Dan i-ar propune această funcție.

„Nu cred că există om politic care ar refuza o astfel de propunere. Nu pot să fiu ipocrit să spun că aș refuza. Este cu siguranță o misiune extrem de importantă pentru țară și dacă aș ajunge în această situație, evident n-aș refuza. Nu este cazul. Momentan vorbim de speculații și cred că trebuie să ne întoarcem la ceea ce spuneam, la arhitectura noastră de securitate care trebuie să fie una foarte clară, mai ales în acest moment”, a conchis președintele Senatului.

Declarațiile sale reiau poziția exprimată în luna februarie, în cadrul unui interviu la Europa FM. Și la momentul respectiv, Abrudean a negat că a avut vreo discuție privind eventuala sa nominalizare ca director al SRI, însă a admis că totuși că nu ar respinge o astfel de propunere.

„Sigur că, așa cum am mai spus, aș fi ipocrit să spun că nu aș accepta o asemenea propunere, dacă va fi cazul. Nu suntem în această situație, așa că aș prefera să depășim momentul”, a spus Abrudean la Europa FM, în luna februarie.

Mircea Abrudean a fost unul dintre numele vehiculate pentru a prelua șefia SRI.

Cazul a fost sesizat polițiștilor joi, în jurul orei 12:35. Doctorița de la „Marius Nasta”, în vârstă de 49 de ani, a depus plângere penală la Secția 18. Ea a spus că în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu ca medic la unitatea medicală din Sectorul 5, a fost amenințată telefonic cu acte de violență, inclusiv cu moartea.

Din verificările efectuate a reieșit faptul că apelul ar fi fost efectuat de către un bărbat care s-a recomandat ca fiind fratele unei paciente, ce ar fi decedat anterior, ca urmare a unor afecțiuni de care suferea și implicit, insuficiență cardiacă.

În urma cercetărilor desfășurate de polițiști, a fost identificat un bărbat, în vârstă de 36 de ani, bănuit de comiterea faptei.

„De asemenea, din cercetări au rezultat indicii potrivit cărora acesta ar fi intenționat să se deplaseze la unitatea medicală, pentru a pune în aplicare amenințările proferate, motiv pentru care polițiștii, împreună cu procurorul de caz, au desfășurat activități specifice, în scop preventiv, reușind astfel să preîntâmpine producerea unei posibile fapte mai grave”, transmite, sâmbătă, Poliția Capitalei.

Organele de cercetare penală din cadrul Secției 18 Poliție au dispus vineri seara efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare.În baza probatoriului administrat în cauză, față de acesta a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, urmând ca bărbatul să fie prezentat procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului, cu propunere legală.

Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Secției 18 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare.

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian spune, în mesajul televizat, că „prezența fiecărui iranian aduce deznădejde dușmanilor. Să lăsăm deoparte supărările și nemulțumirile pentru a păstra Iranul”.

„Își vor dormi somnul de veci visând că ne vom preda necondiționat. Îmi cer scuze țărilor vecine. Nu intenționăm să atacăm alte țări.

Consiliul provizoriu al conducerii a aprobat ieri să nu se mai atace țările vecine și să nu se mai lanseze rachete, decât dacă există un atac din partea acelor țări asupra Iranului„, spune Masoud Pezeshkian.

După războiul declanșat sâmbăta trecută, Iranul a atacat 12 țări:

• Israel: Ținta principală a atacurilor cu rachete și drone, inclusiv asupra unor facilități militare din Tel Aviv.

• Emiratele Arabe Unite: Au fost lovite orașe precum Dubai și Abu Dhabi, fiind vizate aeroporturi și zone de lux.
• Arabia Saudită: Atacuri asupra capitalei Riad și a regiunilor estice, inclusiv asupra ambasadei SUA.
• Irak: Atacuri intense în nordul țării asupra grupărilor kurde și a bazelor cu prezență americană din Erbil.
• Iordania: Vizată pentru găzduirea bazelor militare americane folosite în operațiuni împotriva Iranului.
• Kuweit: Au fost raportate atacuri asupra aeroportului internațional și a bazei care găzduiește trupe americane.
• Bahrain: Atacuri asupra capitalei Manama, inclusiv asupra clădirilor care adăpostesc ambasada Israelului.
• Qatar: Baza aeriană Al Udeid a fost o țintă recurentă a barajelor de rachete iraniene.
• Oman: Atacuri cu drone asupra portului comercial Duqm și a unor tancuri petroliere în largul coastelor sale.
• Cipru (Baza UK Akrotiri): O dronă iraniană a lovit pista bazei militare britanice Akrotiri.
• Turcia: Sisteme de apărare NATO au interceptat rachete balistice lansate din Iran spre spațiul aerian turc.
• Azerbaidjan: Pe 5 martie 2026, drone iraniene au lovit un terminal al Aeroportului Internațional Nahicivan.