România va găzdui turneul final al Campionatului European de handbal masculin U20, programat în perioada 8-19 iulie. Conform tragerii la sorți efectuate la sediul forului continental, de la Viena (Austria), tricolorii au fost repartizați în grupa E, alături de Suedia, Israel și Bosnia și Herțegovina.

Turneul final cuprinde șase grupe a câte patru echipe fiecare.

Componența completă a grupelor a Campionatului European U20 este următoarea:

Grupa A: Germania, Portugalia, Franța, Grecia

Grupa B: Serbia, Elveția, Insulele Feroe, Turcia

Grupa C: Islanda, Spania, Austria, Letonia

Grupa D: Danemarca, Norvegia, Croația, Macedonia de Nord

Grupa E: Suedia, România, Israel, Bosnia Herțegovina

Grupa F: Ungaria, Slovenia, Cehia, Polonia

Naționala U18 joacă în Macedonia de Nord

Tot marți, s-au stabilit grupele și pentru competiția europeană de la categoria U18 la handbal masculin.

Echipa națională a României evoluează în eșalonul secund, care va fi găzduit de Macedonia de Nord, în perioada 3-9 august.

Conform tragerii la sorți de marți, România va evolua în grupa A, alături de Letonia, Lituania și Ucraina.

Grupa B este formată din Grecia, Țările de Jos, Luxemburg și Estonia.

Propunerea vine după ce președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a anunțat că va discuta cu primarii din județ despre inițierea unui referendum legat de depozitarea deșeurilor din București în Ilfov.

„Referendum în Ilfov? Da! Dar pentru a-l desființa prin unirea cu Bucureștiul. Un referendum în județul Ilfov trebuie făcut. Dar pe tema corectă: asimilarea Ilfovului în București și crearea unui singur București, cu o administrație unică pentru tot arealul metropolitan”, a scris Vlad Gheorghe, marți, pe Facebook.

Acesta a declarat că susține ideea CJ Ilfov de a nu se mai emite autorizații de construire în județ, însă consideră că problema reală este lipsa de coordonare și transparență în urbanism. În locul unui blocaj administrativ, Vlad Gheorghe propune un sistem electronic centralizat de autorizare, aplicabil la nivelul întregului București metropolitan.

„Problema nu e că se opresc autorizațiile, ci că ele sunt emise astăzi haotic, fără coordonare reală și cu mari interese imobiliare. Soluția este un sistem electronic centralizat de autorizare pentru tot Bucureștiul metropolitan, cu reguli unice, coordonare și mai ales transparență. Un referendum pe aceste teme – unirea administrativă și emiterea coordonată a autorizațiilor de construire – ar fi extrem de util”, a transmis consilierul.

Vlad Gheorghe susține că desființarea Consiliului Județean Ilfov ar genera economii „semnificative”, iar fondurile ar putea fi direcționate către investiții în infrastructură, precum asfaltarea și deszăpezirea străzilor. De asemenea, acesta afirmă că extinderea Bucureștiului ar reduce birocrația creată de diferite asocieri între București și Ilfov, fiecare cu propriile bugete și structuri administrative.

„Și, nu în ultimul rând, ar dispărea o parte dintre baronii locali care amenință astăzi, cu un tupeu fantastic, blocarea Bucureștiului dacă nu li se satisfac pretențiile financiare”, a mai susținut Vlad Gheorghe.

La rândul său, președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, a cerut ca 5% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul municipiului București să fie repartizat județului Ilfov. Thuma a arătat că ia în calcul sistarea eliberării autorizațiilor de construire până când relația București–Ilfov va fi așezată „corect” financiar și administrativ.

„În acte, în Ilfov, suntem 540.000. În realitate, depășim un milion de locuitori. Oameni care au nevoie de drumuri, școli, spitale, apă și canal, transport public și servicii sociale”, a scris Thuma, duminică, pe Facebook.

El a mai susținut că numeroase companii își desfășoară activitatea în Ilfov, dar au sediile în București, ceea ce face ca veniturile fiscale să fie contabilizate în Capitală. Potrivit lui Thuma, aproape 130.000 de ilfoveni ar plăti impozitul pe venit în București, ceea ce ar însemna aproximativ 1,2 miliarde de lei, iar dacă se ia în calcul populația reală, suma ar putea ajunge, „realist”, spre 3 miliarde de lei.

Federația Națională Sindicală „Ambulanța” a publicat marți rezultatele unei cercetări naționale asupra violențelor cu care se confruntă personalul care lucrează pe ambulanță. 

Sute de cazuri de violență în ultimul an

În perioada ianuarie 2025 – ianuarie 2026, 674 de angajați au fost victime directe ale agresiunilor, iar 814 au fost martori la agresarea colegilor. În plus, au fost raportate 542 de cazuri de hărțuire verbală, 370 de amenințări cu violența, 297 de agresiuni fizice și 267 de tentative de agresiune fizică, dar și cazuri de sechestrare a echipajelor.

„Din numărul total al agresiunilor, 455 de evenimente au avut loc la domiciliul pacientului, 381 de cazuri de agresiune s-au produs în ambulanță, iar 278 în spațiul public”, se mai arată în comunicatul de presă. 

Privind prezența polițiștilor alături de serviciile de ambulanță, 944 dintre respondenți consideră că prezența lor ar reduce semnificativ riscul de agresiune. 

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de persoane care lucrează în serviciile publice de ambulanță. 

Solicitări pentru Poliție și Jandarmerie

În baza rezultatelor studiului, sindicatul cere implicarea directă a instituțiilor statului cu atribuții în domeniul ordinii publice, respectiv Poliția Română și Jandarmeria Română, în protejarea echipajelor de ambulanță. 

Printre solicitările formulate se numără intervenția obligatorie și prioritară a Poliției sau Jandarmeriei la cererea echipajelor, însoțirea acestora în cazurile cu risc ridicat, precum intervențiile cu risc psihiatric sau comportament violent, stabilirea unor criterii clare pentru prezența preventivă a forțelor de ordine și aplicarea unor sancțiuni ferme pentru agresarea personalului medical.

„Considerăm necesară inițierea unui cadru legislativ distinct, prin care agresiunile asupra personalului din sistemul medical de urgență să fie recunoscute și sancționate ca fapte îndreptate împotriva unui serviciu public esențial și ca agresiuni care afectează funcționarea unui serviciu public de importanță strategică”, se mai arată în comunicatul de presă. 

În plus, Federația a salutat poziționarea fermă a ministrului Sănătății Alexandru Rogobete Federația cu privire la intoleranța față de violența asupra personalului medical. 

O piață europeană cu adevărat unică a energiei – în care să fie limitate problemele de la granița dintre Ungaria și Austria, care în ultima vreme duc la decuplarea piețelor din sud-estul Europei, implicit la prețuri mai mari la curentul electric în România, Bulgaria și Grecia – este ceea ce își dorește Bogdan Chiriţoiu să vadă realizându-se în mandatul său la conducerea Consiliului de Administrației al agenției sub umbrela căreia cooperează autoritățile naționale de reglementare în domeniul energiei din blocul comunitar.

Bogdan Chiriţoiu a fost ales acestă funcţie pe 22 ianuarie, pentru un mandat de doi ani, iar desfăşurarea activităţii implică, printre altele, prezenţa la şedinţele periodice ale Consiliului de Administraţie. Bogdan Chiriţoiu a fost numit membru al Consiliului de Administraţie de către Consiliul Uniunii Europene, la propunerea Guvernului României.

România este reprezentată și Consiliului Reglementatorilor din cadrul ACER, unde președintele ANRE, George Niculescu, a fost ales vicepreședinte, pe 17 septembrie.

ACER este agenţia Uniunii Europene care contribuie la garantarea bunei funcţionări a pieţei europene a energiei electrice, hidrogenului şi a gazelor naturale. ACER sprijină autorităţile naţionale de reglementare în domeniul energiei în îndeplinirea funcţiei de reglementare la nivel european, oferindu-le un cadru în care acestea să poată coopera pentru a asigura un proces decizional eficient în chestiuni de relevanţă transfrontalieră. Agenția are în prezent, din 16 octombrie, un director interimar.

Un nou pachet legislativ în pregătire privind reglementarea interconectărilor între state

Reporter: În anunțul oficial privind numirea dvs in această calitate, spuneați că în fruntea listei priorităților se află numirea unui nou director al ACER și dezvoltarea unei piețe energetice europene mai bine integrate, competitive și eficiente. În ce stadiu este procesul de selecție a unui nou director general al ACER și care sunt șansele să fie un român numit în această funcție?

Bogdan Chiriţoiu: Procesul de selecție pentru funcția de director general al ACER este gestionat de Comisia Europeană, care are responsabilitatea de a selecta și desemna candidații ce urmează să fie propuși Consiliului de administrație al agenției.

În acest moment, Comisia nu a formulat încă propunerile oficiale de numire, astfel că este prematur să discutăm despre șansele unui anumit candidat sau ale unei anumite naționalități. În calitate de președinte al Consiliului de administrație al ACER, sunt informat cu privire la etapele procedurale ale procesului.

Reporter: Referitor la dezvoltarea unei piețe energetice europene mai bine integrate, competitive și eficiente, poate ACER/cum apreciați că este stadiul demersurilor/deciziei care să ducă la o adevărată piață unică a energiei, în care România să aibă prețuri similare cu cele, mai scăzute, din vestul continentului?

Bogdan Chiriţoiu: Crearea unei piețe energetice europene mai bine integrate, competitive și eficiente reprezintă una dintre prioritățile mandatului meu.

În ultimii ani am observat că, la granița dintre Ungaria și Austria, persistă probleme de capacitate și congestie care duc la decuplarea piețelor din sud-estul Europei. Această situație afectează România, alături de Bulgaria și Grecia, prin menținerea unor prețuri mai ridicate comparativ cu vestul continentului.

În regiunea „Core” — care include Germania, Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, Elveția, Austria și nordul Italiei — regulile europene privind utilizarea capacității transfrontaliere nu sunt aplicate integral. Statele membre au obligația de a nu bloca liniile pentru vecini, însă derogări precum cele aplicate în Austria contribuie la menținerea congestiilor și limitează integrarea energiei mai ieftine în perioadele de vârf.

Este esențial să continuăm cooperarea cu Comisia Europeană pentru a identifica un mecanism care să asigure capacitate suficientă pe ruta Austria–Ungaria. În același timp, trebuie analizate și alternative viabile. O opțiune realistă ar fi dezvoltarea unei conexiuni prin Polonia, care este interconectată cu statele baltice și Germania. O astfel de rută ar reduce riscul ca țările din sud-estul Europei să rămână cu prețuri mai mari decât restul Uniunii. De altfel, Comisia Europeană pregătește un nou pachet legislativ privind reglementarea interconectărilor între state („European Grids Package”), prin care va consolida mecanismul de monitorizare a investițiilor și va asigura o parte din finanțare pentru unele proiecte.

Totodată, soluționarea diferențelor de preț nu depinde doar de ACER. Este nevoie de implicarea fiecărui stat membru, inclusiv prin investiții în noi capacități de interconectare și infrastructură de transport al energiei electrice.

Reporter: ACER a publicat recent un set de reguli/procedură privind investigațiile transfrontaliere în baza Regulamentului UE privind integritatea și transparența pieței angro de energie (REMIT) privind abuzurile pe piața energiei, care ar urma ca intre în implementare începând din a doua jumătate a anului. Sunt indicii/ar putea România să fie vizată de a o astfel de acțiune?

Bogdan Chiriţoiu: În baza noilor competențe conferite prin REMIT II, ACER va putea desfășura investigații privind abuzurile transfrontaliere pe piața energiei. Este important de subliniat că aceste investigații sunt diferite de cele realizate de o autoritate națională de concurență și nu vizează abuzul de poziție dominantă în sensul legislației din domeniul concurenței.

ACER va investiga încălcări posibile încălcări precum tranzacționarea pe baza informațiilor privilegiate, manipularea pieței, nepublicarea informațiilor relevante sau neraportarea datelor obligatorii, atunci când acestea afectează două sau mai multe state membre.

În ceea ce privește existența unor indicii privind astfel de practici în România, este prematur să facem comentarii. Orice analiză sau investigație se desfășoară pe baza unor elemente concrete, iar concluziile sunt comunicate în conformitate cu procedurile legale și principiile de transparență.

„Am avut o discuție aplicatǎ cu premierul Ilie Bolojan înaintea vizitei sale la Bruxelles. Joi, la Bruxelles, se va semna Declarația privind lansarea mecanismului EastInvest. Acest nou instrument european pune circa 20 de miliarde de euro la dispoziția a nouă state membre aflate la granița cu Rusia, Belarus și Ucraina, pentru a contracara efectele economice și de securitate cauzate de război”, susține Nicușor Dan într-o postare pe Facebook.

El arată că România este printre țările care vor putea accesa aceste finanțări, astfel încât să fie încurajate investiții în zona de sud-est a țării – Moldova, regiunea Dunării și a Mării Negre.

„Am discutat de asemenea cu premierul Bolojan despre implementarea PNRR. România are nevoie de aceste resurse europene pentru a depăși cu bine actuala perioadă complicată și pentru a genera creștere economică pe baze solide”, a adăugat Nicușor Dan.

Guvernul a analizat stadiul reformelor și investițiilor din PNRR și a cerut accelerarea implementării până în august 2026. Premierul a avertizat că întârzierile pot duce la sancțiuni politice și administrative, inclusiv revocări din funcție, dacă România pierde fonduri europene.

Se încearcă identificarea cauzelor prioritare ce vor fi avute în vedere în cadrul mecanismului elaborat.

„Continuând demersurile realizate pentru adoptarea de măsuri concrete, la data de 3 martie 2026 va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Barourilor din România pentru consultarea corpului profesional al avocaţilor”, transmite, marți, CSM.

Volumul de activitatea înregistrat până la acest moment este mai mare decât în anul 2025 la aceeaşi dată, respectiv cu peste 16.600 de cauze în plus în stadiu fond faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă – 246.521 de cauze în anul 2026 până la această dată faţă de 229.903 cauze în anul 2025 în aceeaşi perioadă, iar deficitul naţional este de 810 judecători.

Potrivit CSM, instanţele judecătoreşti se confruntă cu un volum de activitate disproporţionat faţă de resursele umane existente, ceea ce poate conduce la blocarea activităţii de judecată.

„Judecătorii fac un efort foarte mare pentru a asigura o justiţie funcţională zi de zi în România, la standardele statului de drept, efort care nu mai poate fi susţinut fără măsuri concrete de normare a activităţii”, transmite CSM.

Mănăstirea Ghighiu a inițiat un proiect major ce vizează construirea Centrului Cultural-Social „Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu”, ca răspuns la numeroasele solicitări primite din partea credincioșilor și pelerinilor care trec pragul așezământului monahal.

Noul centru va dispune de 90 de locuri de cazare, o sală de mese, o sală de conferințe, o sală de expoziții și un mic paraclis, urmând să devină un spațiu dedicat atât reculegerii spirituale, cât și activităților culturale și sociale. Proiectul este realizat de specialiști în arhitectură, construcții și monumente istorice, fiind unul amplu și costisitor.

Reprezentanții mănăstirii fac apel la sprijinul credincioșilor pentru a contribui la realizarea investiției, prin donații care pot fi depuse în contul așezământului, cu mențiunea: „Centrul Cultural-Social Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu”. Potrivit anunțului, numele donatorilor vor fi pomenite în cadrul slujbelor oficiate la mănăstire.

Donațiile pot fi făcute în contul:
IBAN: RO37 RNCB 00690 44876 940001
CUI: 9944240

„Vă mulțumim pentru ajutorul acordat! Maica Domnului să vă înmulțească darurile însutit și să vă împlinească rugăciunile!”, se arată în mesajul transmis de stareța Stavrofora Epiharia Lungu, care își exprimă prețuirea și recunoștința față de toți cei care vor susține acest demers.

Îndeplinindu-și angajamentul asumat în cadrul reuniunii ministeriale din 7 ianuarie, Comisia Europeană a propus suspendarea, pentru o perioadă de un an, a taxelor vamale aferente clauzei națiunii celei mai favorizate pentru importurile mai multor îngrășăminte azotate importante și ale factorilor de producție esențiali pentru fabricarea acestora, precum amoniacul și ureea.

Suspendarea tarifară se aplică tuturor țărilor, cu excepția Rusiei și a Belarusului, prin intermediul unor contingente tarifare scutite de taxe vamale.

Măsura va consolida sectorul agroalimentar

Potrivit Comisiei Europene, măsura va consolida sectorul agroalimentar din UE și va reduce costurile pentru fermieri și pentru industria îngrășămintelor, prin economii estimate la 60 de milioane de euro din taxe la import. De asemenea, va facilita reducerea dependenței de Rusia și Belarus și va sprijini diversificarea aprovizionării în situațiile în care importurile rămân necesare pentru sectorul agricol și pentru industria îngrășămintelor. Executivul european susține că inițiativa va contribui la securitatea și suveranitatea alimentară a Uniunii într-un context internațional instabil.

Prin eliminarea taxelor CNF și prin deschiderea de noi oportunități prin acorduri comerciale, obiectivul Comisiei este sprijinirea sectorului agroalimentar și a industriei îngrășămintelor din UE, precum și consolidarea competitivității acestora, în paralel cu identificarea unor furnizori fiabili.

Măsura este calibrată în funcție de nevoile pieței europene, prin instituirea unui sistem de contingente tarifare. Importurile care depășesc aceste contingente vor fi supuse taxelor vamale standard.

Asigurarea suveranității alimentare

Inițiativa face parte din angajamentul Comisiei de a aborda creșterea costurilor cu care se confruntă fermierii din UE și reprezintă o componentă a eforturilor mai ample pentru asigurarea suveranității alimentare și a securității economice într-un peisaj global incert.

În decembrie 2025, Comisia a propus o acțiune la nivelul UE axată pe îngrășăminte, respectiv o excepție de la normele standard de calcul pentru a reduce impactul mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră asupra îngrășămintelor. În contextul implementării acestui mecanism, Comisia anunță că monitorizează în continuare evoluția pieței.

CSM București, campioana națională și deținătoarea trofeului în Cupa României, a controlat jocul, evoluând în mare parte cu jucătoare române.

Formația pregătită de Bojana Popovic a avut o eficiență ofensivă de 73%. A marcat 35 de goluri din 48 de aruncări, dominând la toate capitolele.

Valeriia Maslova a fost principala marcatoare, cu 9 goluri din 11 aruncări, în doar 30 de minute jucate.

Maslova a fost urmată de Mihaela Mihai și Merel Freriks, fiecare cu câte 6 reușite.

Alexandra Szoke Dindiligan a încheiat partida cu procentaj maxim, 5 goluri din 5 aruncări.

De la CSM Iași, Anamaria Grigore a marcat de 6 ori, iar Ioana Hrenaru și Lavinia Florea au încheiat cu câte 3 goluri fiecare.

CSM Iași a avut un procentaj de 53% la finalizare (24/45) și a întâmpinat dificultăți în fața defensivei bucureștene și a portarului Daciana Hosu, care a contabilizat 10 intervenții.

CSM București a impresionat și pe faza de contraatac, cu 6 goluri din 6 aruncări, și a gestionat eficient momentele de superioritate numerică.

În sferturile de finală, CSM București va întâlni pe SCM Râmnicu Vâlcea.

Un scandal de proporții a izbucnit în cartierul Villaggio dei Fiori din Spinea, în provincia Veneția, după ce o locuință a fost ocupată abuziv la scurt timp de la decesul proprietarei.

Cazul a stârnit indignare în comunitate și readuce în atenție un fenomen tot mai prezent în orașele italiene, relatează stiridiaspora.ro.

Potrivit martorilor, persoane necunoscute au pătruns în apartament imediat după moartea femeii, într-o acțiune descrisă drept rapidă și coordonată.

Rețele organizate care monitorizează proprietățile rămase goale

Presa italiană scrie că există suspiciuni serioase privind existența unor rețele organizate care monitorizează proprietățile rămase goale.

Rudele defunctei nu au mai putut intra în locuință pentru a recupera obiecte de familie sau pentru a pregăti apartamentul, fiind puse în fața unei situații de blocaj total.

Autoritățile locale nu au oferit încă informații despre identitatea ocupanților, iar cazul a declanșat un val puternic de revoltă în comunitate.

Fenomenul e în creștere. Guvernul vrea schimbarea legii

Incidentul din Spinea reflectă o realitate tot mai îngrijorătoare în Italia, unde ocuparea abuzivă a locuințelor devine o problemă socială în creștere. În fața multiplicării acestor cazuri, guvernul de la Roma a accelerat demersurile pentru înăsprirea legislației.

Noua propunere legislativă urmărește transformarea ocupării abuzive într-o infracțiune sancționată sever, cu pedepse care pot ajunge până la șapte ani de închisoare.

Printre obiectivele principale se numără reducerea timpului de intervenție al forțelor de ordine și simplificarea procedurilor de evacuare, care în prezent pot dura luni de zile și îi lasă pe proprietarii de drept într-o situație de neputință.

Modelul spaniol „okupas”, o avertizare pentru Italia

Situația din Italia este tot mai des comparată cu fenomenul „okupas” din Spania, unde ocuparea ilegală a locuințelor a devenit o criză majoră în ultimul deceniu.

Datele oficiale pentru 2024 indică peste 16.400 de cazuri, cu Barcelona și regiunea Catalonia în epicentrul incidentelor.

Dacă inițial erau vizate locuințe abandonate sau proprietăți ale băncilor, în 2025 rețelele de ocupanți au început să țintească și vile de lux sau case de vacanță.

Profitând de lacune legislative, ocupanții pot transforma evacuarea într-un proces civil care durează ani întregi, mai ales dacă nu sunt îndepărtați în primele 48 de ore.

Breșe legislative exploatate de rețele de infractori

Cazul din Spinea reflectă temerile tot mai mari ale proprietarilor și ale comunităților locale, care se tem că fenomenul ar putea escalada. Rapiditatea ocupării locuinței și suspiciunile privind rețele organizate au amplificat sentimentul de insecuritate.

În timp ce autoritățile pregătesc măsuri mai dure, incidentul din Villaggio dei Fiori devine un simbol al unei probleme europene în creștere: criza locuințelor, vulnerabilitățile legislative și apariția unor rețele care exploatează aceste breșe.