Evaluarea a fost prezentată în cadrul unei reuniuni cu membri ai Parlamentul European, unde oficialii au analizat progresele țărilor candidate și potențiale la aderare, scrie Kyiv Independent.

Kos a subliniat că Ucraina a atins o rată de implementare a reformelor de aproximativ 87%, situându-se astfel printre cele mai avansate state candidate. Aceasta este depășită doar de Republica Moldova, care înregistrează un procent de 93%, în timp ce Serbia rămâne în urmă, cu doar 30%.

Reformele Ucrainei pentru aderarea la UE, între progres și provocări

În ultimele luni, parlamentul de la Kiev a adoptat mai multe acte normative esențiale pentru alinierea la standardele europene. Totuși, procesul nu este lipsit de obstacole, în special în domenii precum statul de drept și reformele economice, unde au existat întârzieri și dificultăți legislative.

Potrivit comisarului european, progresele realizate sunt remarcabile având în vedere situația de securitate.

„Acest progres are loc în ciuda bombelor care cad asupra țării și a faptului că Ucraina luptă pentru supraviețuire”, a declarat Kos.

În același timp, oficialul european a cerut garanții suplimentare pentru a preveni eventuale regresii după aderare.

Termenul de aderare

Referitor la obiectivul stabilit de președintele Volodimir Zelenski privind aderarea până în 2027, Kos a considerat acest termen drept „imposibil”. Cu toate acestea, ea a subliniat necesitatea oferirii unor perspective clare Ucrainei, astfel încât autoritățile de la Kiev să aibă certitudinea că eforturile depuse vor duce la integrarea în Uniunea Europeană.

Discuțiile din cadrul Comisiei pentru afaceri externe au evidențiat și nevoia de reformare a procesului de extindere al UE. Oficialii europeni consideră că actualul mecanism este prea lent și trebuie adaptat pentru o Uniune extinsă, care ar putea depăși 30 de state membre.

Fotografiile oferă o imagine clară a distrugerilor produse într-una dintre cele mai sensibile zone din punct de vedere ecologic, cu potențiale efecte grave asupra biodiversității fragile a Golfului Persic, dar și asupra comunităților de coastă care depind de resursele marine pentru hrană și venituri.

Una dintre imaginile realizată în ultimele săptămâni arată o pată de petrol de peste opt kilometri lungime în Strâmtoarea Ormuz, în apropiere de insula iraniană Qeshm. Potrivit Ninei Noelle, purtătoare de cuvânt a Greenpeace Germania, petrolul ar proveni de la nava iraniană Shahid Bagheri, avariată în aceeași zonă după un atac al forțelor americane din 28 februarie.

Alte imagini din satelit indică prezența petrolului în jurul insulei Lavan, după ceea ce presa de stat iraniană a descris drept un atac „al inamicilor” asupra unei instalații petroliere din apropierea coastei, pe 7 aprilie. Înregistrări video distribuite pe rețelele sociale și geolocalizate de CNN arată și un incendiu puternic izbucnit la rafinăria iraniană din zonă.

Wim Zwijnenburg, coordonator de proiect în cadrul organizației olandeze pentru pace PAX, care monitorizează efectele atacurilor din regiune, a descris situația de la Lavan drept „o urgență majoră de mediu”. El a precizat că cel puțin cinci locații de pe insulă au fost afectate, iar scurgerile ulterioare au ajuns în mare și se extind spre insula Shidvar, o arie protejată.

Shidvar, o insulă coraligenă nelocuită situată la aproximativ 1,6 kilometri est de Lavan, găzduiește numeroase specii protejate, inclusiv țestoase marine și păsări de mare. Specialiștii avertizează că extinderea petelor de petrol în această zonă ar putea avea efecte devastatoare asupra ecosistemului local.

Imagini suplimentare realizate pe 6 aprilie arată deversări și în largul coastelor Kuweitului. În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a anunțat că a vizat facilități de combustibil și petrochimie din statele din Golf, inclusiv din Kuweit, ca reacție la un atac asupra unui complex petrochimic din sud-vestul Iranului.

Foto: Agenția spațială europeană

Efecte grave

Experții avertizează că, în cel mai grav scenariu, deversările ar putea afecta mii de oameni, în special populațiile de pe litoralul iranian, prin contaminarea peștelui care reprezintă o sursă importantă de hrană și venit. În plus, petrolul amenință și alte forme de viață marină, precum țestoasele, delfinii și balenele, care pot ingera substanțele toxice sau pot rămâne captive în petele de țiței.

Un alt risc major vizează instalațiile de desalinizare, esențiale pentru alimentarea cu apă potabilă a aproape 100 de milioane de oameni din regiune. Petrolul ar putea compromite sistemele de filtrare ale acestor unități, amplificând impactul umanitar al crizei.

Deși amploarea exactă a pagubelor nu poate fi încă evaluată, temerile privind o catastrofă ecologică se intensifică, mai ales în perspectiva unor noi atacuri asupra navelor. Potrivit datelor Greenpeace Germania, în Golf se află aproximativ 75 de petroliere mari, care transportă în total aproape 19 miliarde de litri de țiței.

Întrebat cum s-ar putea realiza în mod practic condițiile puse de PSD pentru continuarea guvernării, Grindeanu a răspuns că acest lucru nu depinde doar de partid. „Depinde și de bunăvoința celorlalți parteneri din această fostă coaliție de guvernare – PNL, USR și UDMR”, a spus liderul PSD.

„Votul nostru a fost clar, fără dubii”

Referitor la decizia luată în ședința de luni, Grindeanu a fost categoric. „Votul nostru de ieri a fost unul clar, unul fără dubii”, a afirmat acesta.

PSD nu îl mai susține pe Bolojan ca premier. Aceasta este condiția pentru continuarea guvernării alături de partide pro-europene.

„Sunt multe motive, dacă vreți să detaliem”, a spus Grindeanu.

Condiția PSD și scenariul opoziției

Întrebat ce înseamnă concret că PSD nu va susține un guvern minoritar, Grindeanu a explicat mecanismul constituțional.

Dacă după consultările de la Cotroceni nu se găsește o soluție acceptată de toate partidele, PSD își va retrage miniștrii din guvern. Executivul ar urma să funcționeze cu miniștri interimari, fără majoritate parlamentară.

„În 45 de zile, premierul Bolojan fie găsește o majoritate, fie demisionează”, a spus Grindeanu.

„PSD decide pentru el”

Referitor la acuzația că PSD ar dicta PNL cine să fie premier, Grindeanu a respins interpretarea.

„Noi decidem pentru noi și pentru cei care în decembrie 2024 au spus că PSD este cel care a câștigat alegerile”, a afirmat liderul social-democrat.

El a subliniat că PSD are aproximativ 27-28% din numărul de parlamentari și că există majorități în Parlament și fără social-democrați.

„Dacă ne doresc în coaliție, avem această condiție. Dacă nu, sunt liberi să-și facă alte majorități”, a concluzionat Grindeanu.

Inițiativa este susținută de nume cunoscute precum Massive Attack, Kneecap, Sigur Rós și Brian Eno, alături de alte trupe și artiști din Europa și nu numai. Documentul, citat de Euronews și promovat de organizațiile „No Music For Genocide” și „Palestinian Campaign for the Academic & Cultural Boycott of Israel”, solicită European Broadcasting Union (EBU) să excludă postul public israelian KAN din competiție. Semnatarii acuză o dublă măsură, amintind că Rusia a fost exclusă din concurs după invazia Ucrainei. Ei arată că Israelul continuă să participe, în pofida acuzațiilor legate de conflictul din Gaza. „Nu putem rămâne tăcuți”, se arată în scrisoare, care susține că evenimentul riscă să devină un instrument politic într-un cadru internațional plin de tensiuni.

Organizatorii Eurovision mențin decizia

EBU a apărat în mod repetat participarea Israelului, argumentând că Eurovision este un eveniment apolitic. Cu toate acestea, presiunea publică și din partea artiștilor continuă să crească. În paralel, mai multe țări și artiști au anunțat poziții critice sau chiar retrageri din competițiile naționale de selecție, alimentând dezbaterea privind rolul culturii în contexte geopolitice sensibile. Ediția din 2026, organizată la Viena, marchează cea de-a 70-a aniversare a competiției și este programată să se încheie pe 16 mai. Eurovision rămâne unul dintre cele mai urmărite evenimente muzicale din lume, cu peste 160 de milioane de telespectatori anual. Controversa actuală ridică întrebări mai largi despre limitele neutralității în evenimentele culturale internaționale și despre presiunea tot mai mare exercitată de artiști asupra organizatorilor.

Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții Primăriei București, programările se fac telefonic, iar detaliile privind intervalul orar și datele de contact sunt disponibile pe pagina oficială a instituției.

Intervențiile sunt realizate zilnic într-o clinică veterinară din Capitală. De asemenea, la finalul lunii aprilie, autoritățile bucureștene vor organiza acțiuni cu o clinică veterinară mobilă, în mai multe puncte din oraș.

Condiții pentru intervenție

Reprezentanții municipalității atrag atenția că animalele nu trebuie hrănite cu aproximativ 12 ore înainte de operație și că vârsta minimă pentru intervenție este de 6 luni la femele și 8 luni la masculi.

De asemenea, autoritățile au informat că „recuperarea durează între 7 și 10 zile, iar respectarea indicațiilor medicului veterinar este esențială pentru o recuperare rapidă și fără probleme”.

Obligații și amenzi

Autoritățile reamintesc că toți proprietarii de câini sunt obligați să îi microcipeze și să îi înregistreze în Registrul de Evidență a Câinilor cu Stăpân.

Pentru câinii de rasă comună, sterilizarea este obligatorie, iar nerespectarea legii poate fi sancționată cu amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

De ce e importantă sterilizarea

„Sterilizarea reduce riscul unor boli, precum cancerul mamar și uterin la femele sau cancerul testicular la masculi, și poate diminua comportamentele nedorite asociate instinctului de reproducere”, au transmis reprezentanții primăriei.

Prim-ministrul Sánchez l-a acuzat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu că a incendiat Orientul Mijlociu și a continuat criticile la adresa războiului din Iran și a conflictului Israel-Hezbollah din Liban, potrivit euronews.

Mai multe luni la rând, țări precum Spania, Irlanda și Slovenia au cerut o revizuire urgentă a acordului UE-Israel. Propria revizuire internă a Uniunii Europene a constatat că Israelul încalcă acordul, invocând încălcări grave ale dreptului internațional în Gaza și evacuări violente ale coloniștilor în Cisiordania.

O Inițiativă Cetățenească Europeană, intitulată „Dreptate pentru Palestina”, ce a strâns peste 1 milion de semnături, impune includerea acestei probleme în ordinea de zi.

Suspendarea acordului nu ar însemna o interdicție comercială totală. Aproximativ 60% din exporturile israeliene către UE beneficiază, deja, de tarife zero, în conformitate cu normele standard ale Organizației Mondiale a Comerțului. Însă, restul de 37% se bazează pe un tratament special, scutit de taxe vamale, ce este oferit exclusiv prin acest acord. Suspendarea acestuia ar impune tarife vamale bruște asupra utilajelor, dispozitivelor medicale și produselor farmaceutice israeliene.

Comisia Europeană estimează că acest lucru ar impune taxe suplimentare cu 227 de milioane de euro pe an asupra exporturilor israeliene și ar îngheța milioane de euro din finanțarea bilaterală a UE pentru proiecte de cooperare în curs. La momentul actual, UE este cel mai mare partener comercial al Israelului, cu o relație de peste 45 de miliarde de euro pe an.

Pentru anularea completă a acordului, UE are nevoie de aprobarea tuturor. Însă, suspendarea doar a privilegiilor comerciale necesită doar un vot cu majoritate calificată.

Deși Israelul a pierdut unul dintre cei mai fideli aliați ai săi, Ungaria condusă de Viktor Orban și având în vedere că Italia a adoptat o atitudine mai dură în contextul atacurilor asupra Papei, propunerea se confruntă încă cu o luptă dificilă.

“From April 22 through May 3, 2026, these exceptional, recovered artifacts will be on display for the general public at the National Museum of Romanian History during visiting hours, Wednesday through Sunday, from 10:00 a.m. to 6:00 p.m.,” the museum announced.

The artifacts will first be presented to the press on Tuesday evening at the National Museum of Romanian History, marking their first public display since their return to the country.

The Coţofeneşti helmet and three Dacian bracelets were stolen in January 2025 from the Drents Museum in Assen, where they were on display as part of the exhibition “Dacia – The Kingdom of Gold and Silver.” The thieves used explosives to force their way into the museum, then smashed the display cases and stole the objects. The helmet and two of the bracelets were recovered in early April 2026, more than a year after the theft.

The helmet from Coţofeneşti is considered one of the most spectacular artifacts in Romania’s archaeological heritage, a piece of “exceptional archaeological, historical, and artistic value,” according to the museum.

Made of gold and dated to the 4th century B.C., the helmet is decorated with intricate motifs, including a pair of apotropaic eyes on the front and scenes of sacrifice on the cheek guards, the sides of the helmet that cover the cheeks. Experts consider it a unique artifact associated with the Getic elite and a testament to the cultural ties between the Carpathian-Danube region and the Greek or Scythian world.

Discovered in the 1920s in Prahova County, the helmet has become one of the most representative pieces of Romania’s historical treasure.

În formula ideală a etapei, Gutiérrez Bermejo a fost nominalizată pe postul de extremă stânga, iar Omoregie a fost inclusă ca inter stânga.

Handbalista spaniolă a Bistriței, Jennifer Gutiérrez Bermejo, a avut o contribuție importantă în partida pierdută la limită de Gloria, scor 35-36, pe teren propriu, contra formației Brest Bretagne.

Aceasta a marcat 6 goluri din 8 aruncări (eficiență de 75%), dintre care 4 din 4 de la linia de 7 metri și 2 din acțiune, fiind una dintre cele mai productive jucătoare ale echipei. De asemenea, a oferit și o pasă decisivă, într-un meci în care Gloria a avut un procentaj de 78% la aruncări.

La rândul său, Elizabeth Omoregie a fost cea mai eficientă jucătoare a echipei CSM București în duelul cu Esbjerg, pierdut cu 25-26 în deplasare.

Interul stânga sloven a înscris 7 goluri din 9 aruncări (78%), având un procentaj perfect de la 7 metri (5/5) și adăugând 4 pase decisive. Evoluția sa a fost esențială într-un meci echilibrat, în care CSM a avut o eficiență ofensivă de 66%.

Echipa ideală a turului sferturilor de finală este completată de următoarele jucătoare: portarul Blanka Böde-Bíró (FTC-Rail Cargo Hungaria), centrul Henny Reistad (Team Esbjerg), interul dreapta Dione Housheer (Györi Audi ETO KC, desemnată MVP), extrema dreapta Pauline Coatanea (Brest Bretagne Handball), pivotul Sarah Bouktit (Metz Handball) și apărătoarea Kelly Dulfer (Györi Audi ETO KC).

Atleta, care a fost diagnosticată cu cancer în 2013, a murit duminică (19 aprilie). Moartea ei a fost anunțată de pagina oficială de socializare a emisiunii, cu mesajul: „Suntem profund întristați să auzim de trecerea în neființă a fetei de aur a serialului Gladiatorii”

Van der Walt a fost aleasă dintre mii de candidați pentru a deveni una dintre noii Gladiatori ai emisiunii în 1997, iar un omagiu a spus că „și-a lăsat rapid amprenta”, în ciuda faptului că aparițiile sale au fost întrerupte din cauza unei accidentări.

„A dat dovadă de o rezistență incredibilă și, atunci când a concurat, a dovedit că tot ce strălucește era cu adevărat aur”, se arată în declarație, citată de publicația Independent.

Van der Walt, născută în Africa de Sud și crescută în Elveția, a primit o medalie de aur la proba de 400 m în 1987, când avea 21 de ani. Era, de asemenea, o aventurieră pasionată. A escaladat Muntele Table din Cape Town înainte de a se muta în Marea Britanie în anii 1990. În timp ce se afla acolo, a lucrat ca antrenor personal și, observând aptitudinile ei pentru fitness, prietenii lui van der Walt au îndemnat-o să răspundă la o cerere de angajare pentru noi membri ai distribuției Gladiatorilor.

Noua vedetă a serialului și-a făcut debutul în al șaselea sezon și a apărut în nouă episoade. Muzica ei de intrare a fost „Gold” de Spandau Ballet.

După ce a părăsit serialul, van der Walt s-a mutat înapoi în Africa de Sud, unde a urmat o carieră de succes ca artistă și s-a format și ca antrenor psihosocial.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Gladiators (@gladiatorstv)

Cercetarea, prezentată la congresul ESCMID Global Congress 2026 de la München, indică faptul că îmbunătățirea igienei orale în rândul pacienților poate scădea riscul de pneumonie cu până la 60%, scrie Euronews. Pneumonia asociată spitalizării apare, de regulă, la cel puțin 48 de ore după internare și este considerată mai severă decât alte infecții pulmonare. Pacienții internați au adesea un sistem imunitar slăbit, iar bacteriile din mediul spitalicesc sunt mai rezistente. Studiul s-a concentrat pe o formă frecventă, dar mai puțin discutată: pneumonia care apare la pacienții care nu sunt conectați la ventilatoare. Aceasta este adesea cauzată de pătrunderea bacteriilor din cavitatea bucală sau gât în plămâni.

Cercetarea, coordonată de profesorul Brett Mitchell de la Avondale University, a inclus peste 8.000 de pacienți din spitale australiene. Participanții au primit kituri de igienă orală – periuță, pastă de dinți și materiale educaționale – iar personalul medical a fost instruit să acorde mai multă atenție îngrijirii orale. Rezultatele au fost clare: proporția pacienților care beneficiau de igienă orală regulată a crescut de la 15,9% la 61,5%. În același timp, incidența pneumoniei a scăzut semnificativ, de la un caz la 100 de zile de spitalizare la doar 0,41 cazuri.

De ce funcționează igiena orală

Potrivit cercetătorilor, multe dintre aceste infecții nu sunt transmise între pacienți, ci provin din propria floră bacteriană a organismului. O igienă orală mai bună reduce numărul bacteriilor din cavitatea bucală, limitând astfel riscul ca acestea să ajungă în plămâni. „Îmbunătățirea igienei orale ajută la reducerea agenților patogeni și poate scădea riscul de infecție ulterioară”, a explicat Mitchell.

Rezultatele vin în contextul în care alte studii au arătat că sănătatea dentară a pacienților se deteriorează pe durata spitalizării, mai ales în cazul internărilor prelungite. Cercetătorii consideră că introducerea unor programe standardizate de igienă orală în spitale ar putea deveni o măsură eficientă și relativ ieftină pentru prevenirea infecțiilor. Următorul pas, spun autorii studiului, este implementarea pe scară largă a acestor practici și integrarea lor în rutina zilnică a îngrijirii pacienților.