Radu Miruță a fost întrebat, marți seara, la TVR, dacă mai atrage pe cineva să aibă o carieră militară în actualul context, în care se vorbește despre salarii, se vorbește foarte mult despre pensii și scăderea normei de hrană.

„Este un neadevăr să se vorbească despre scăderea salariilor. Am spus-o foarte ferm. Norma de hrană… s-a vorbit și ministrul au spus că nu să scadă și n-a scăzut”, a spus Miruță.

Miruță a spus că discuția în spațiul public privind pensiile militarilorn a fost la Finanțe, nu a venit din MApN.

„Eu n-o să dezvălui în spațiul public discuțiile dintr-o ședință de coaliție cu 7-8 oameni. Vă spun deschis că n-au pornit de la domnul Bolojan. Domnul Bolojan a luat act de propunere asta și începusem să facem analize, dar n-au pornit de la dumnealui. Eu cred că asta este datoria politicului care apără Ministerul. Să te duci să spui nu acum și nu asta, orice ar fi. S-a spus foarte ferm. I-am explicat și primului ministru cu date și să știți că e un om căruia dacă vii cu argumente și cu date indubitabile acceptă și asta e”, a spus Miruță.

Câți militari se vor pensiona acum?

Întrebat dacă îl sperie faptul că se discută acum despre pensiile de serviciu și despre o reformă în acest domeniu în cazul militarilor, iar astfel, ar putea să crească numărul celor care vor să iasă la pensie în perioada următoare, ministrul Apărării a spus că nu va fi o pensionare accelerată.

„M-am uitat foarte intens, pentru că îmi dau seama că e un cartof fierbinte și vreau să-i văd toate straturile, ca să-mi dau seama ce se întâmplă în perioada următoare. La MApN problema nu-i mare. Aproape aș zice că nu există. Nu știu cum e la celelalte ministere, la Ministerul de Interne, probabil că colegul meu, domnul vicepremier Predoiu știe foarte bine situația, dar eu m-am uitat pe segmentul meu. Avem o lege care spune că vârsta standard de pensionare va ajunge în 2035 la 60-65 de ani. Și până atunci crește progresiv. Astăzi este 58 de ani și 9 luni – 10 luni, pentru că crește în fiecare lună conform unei anexe dintr-un tabel la lege. Este o nedreptate care se spune despre pensionările din Armata Română, că se pensionează oamenii cu 13 ani mai devreme. Este luarea unei excepții și încercarea prin repetiție să o transformi în regulă. Oamenii în Ministerul Apărării trec de-a lungul carierei lor prin diverse segmente profesionale unde nimeresc o activitate mai grea care generează o reducere a vârstei de pensionare. Dar prin camera asta care îți adaugă ție reducerea vârstei de pensionare, nu treci 25 de ani. Adică beneficiază de reducerea mare a vârstei de pensionare parașutiștii, scafandrii, piloții de avioane de vânătoare, restul prin câte o bucată de 2-3-5 ani”, a explicat Radu Miruță.

Armata decontează chirie în București 500 de lei

Ministrul a mai spus că deși se spunea că în Ministerul Apărării se pensionează oamenii cu 13 ani mai devreme, el a luat luat media anului trecut, când limita inferioară era de 47 de ani și jumătate – 48 de ani. Media vârstei de pensionare în Ministerul Apărării a fost de 52 de ani.

„Din toți oamenii sunt 80-90.000, 89 de mii de salariati la Ministerul Apărării, unul singur s-a pensionat cu reducerea vârstei de 13 ani. Păi să mă ierte Dumnezeu, unul! Nu poți să povestești în jurul acelui unic caz, faptul că toți oamenii se pensionează cu 13 ani mai devreme, că nu e adevărat. Dacă discuți despre pensionarea acestor oameni mai devreme, ceea ce vă repet, nu este un astfel de adevăr, hai să ne uităm și din celelalte unghiuri. Sunt colegi în MApN, cărora le semnez în delegații. Au 23 de lei diurnă. Toți mergem pe stradă. Nu poți să pleci de acasă, să te întorci a doua, a treia zi și să primești 23 de lei de care să mănânci. Mulți dintre ei primesc, sau cei care primesc contravaloare locuinței, pentru că sunt plecați, primesc raportat la 2017. Sunt subofițeri care primesc vreo 500 de lei. Unde stai în București cu 500 de lei? Adică hai să ne uităm din toate unghiurile la acești oameni, că brusc au ajuns îmbuibații societății care se pensionează devreme și primesc pensii mari”, a mai spus Radu Miruță.

Pensia medie în Armată este de 5.008 lei.

Bayer Leverkusen a remizat acasă, 0-0, cu Olympiacos, rezultat suficient pentru calificare după 2-0 în prima manșă. Tot în play-off, Newcastle United a învins-o pe Qarabağ FK cu 3-2 și a închis dubla la un categoric 9-3 la general.

Inter – Bodø/Glimt 1-2 (1-3 în tur)

A fost final de drum european pentru Inter, finalistă în ediția precedentă a Ligii Campionilor. Pe stadionul Giuseppe Meazza din Milano, italienii au început curajos și au controlat prima parte, cu numeroase lovituri de colț și ocazii la poarta apărată de Nikita Haikin.

Momentul decisiv a venit în repriza secundă, când o eroare gravă comisă de Manuel Akanji în defensiva gazdelor a dus la deschiderea scorului pentru oaspeți. Jens Petter Hauge a profitat și a marcat, iar ulterior Hakon Evjen a făcut 2-0, ducând scorul cumulat la 5-1 și tranșând practic calificarea.

Inter a redus din diferență pe final, în urma unui corner. Reușita nu a schimbat însă soarta dublei, iar formația lui Chivu a părăsit competiția încă din play-off.

Bayer Leverkusen – Olympiacos 0-0 (2-0 în tur)

Germanii au gestionat avantajul obținut în Grecia și au obținut o remiză albă suficientă pentru calificare. Olympiacos a încercat să preseze încă din start, însă defensiva lui Leverkusen a rezistat, iar scorul din tur a fost decisiv.

Leverkusen merge astfel în optimile de finală.

Newcastle – Qarabag 3-2 (6-1 în tur)

După 6-1 în prima manșă, Newcastle a controlat și returul de pe teren propriu. Englezii au deschis rapid scorul și au mai punctat o dată în prima parte, iar dubla a fost practic închisă.

Qarabag a încercat să revină în repriza secundă, însă victoria cu 3-2 a gazdelor a confirmat diferența clară dintre cele două echipe. Newcastle ajunge în optimi cu 9-3 la general.

Tragerea la sorți pentru optimile Ligii Campionilor este programată vineri, 27 februarie, de la ora 14.00, ora României.

Întrebat despre modificările care vizează Jalonul 215 și aplicarea noii legi pentru aproximativ 15-20 de mii de militari și angajați pensionabili, premierul a spus că măsura urmărește sustenabilitatea sistemului.

„În ceea ce privește respectarea jaloanelor de către România prin toate acțiunile Guvernului, ținta noastră este să atingem jaloanele care sunt, în momentul de față, nerespectate, iar cele respectate să nu ducă la redeschiderea acestora. Intenția noastră este să facem absorția de fonduri europene, iar atingerea jaloanelor și respectarea lor este o țintă importantă”.

Premierul a explicat necesitatea creșterii vârstei de pensionare „pentru toate categoriile de angajați din România care beneficiază într-o formulă sau alta de pensionare anticipată”.

Ținta: Creșterea vârstei medii de pensionare

„Țara noastră nu își mai permite să pensioneze oameni la 48, 49, 51, 52 de ani. Acesta este adevărul. Este o problemă care ține de suportabilitatea economică, de sustenabilitatea sistemului de pensii în anii următori, de o minimă echitate socială. Deci, din toate aceste puncte de vedere, trebuie să creștem vârsta de pensionare. Acesta este fondul problemei. Ministerele care sunt responsabile vor veni cu propuneri în acest sens, iar așa cum s-a întâmplat și la magistrație, în aceste zone, pentru cei care astăzi îndeplinesc vârsta de pensionare, va fi o perioadă tranzitorie și ei vor putea să opteze pentru pensionarea după actuala lege, fără să fie afectați de noile prevederi. Pentru că, așa cum știți, prevederile noi au acțiune doar pentru viitor.

Deci nu este niciun fel de problemă de a părăsi sistemul, pentru că modificările îi vor afecta doar pe cei care pot să iasă la pensie. Dar e adevărat și nu trebuie să fugim de asta. Ținta noastră este ca, în următorii ani, în fiecare an, vârsta medie de pensionare în aceste sisteme, cu derogările de pensionare accelerată pentru zonele care într-adevăr sunt justificate, să crească, pentru că nu mai e cine să înlocuiască oamenii care ies la pensie din România”.

„Piramida este inversată în totalitate”

Bolojan a subliniat că obiectivul este adaptarea sistemului la realitatea demografică.

„Noile generații sunt de trei ori mai mici decât cele care ies la pensie și, practic, piramida este inversată în totalitate. Trebuie să luăm aceste măsuri atât din punct de vedere al corectitudinii, al sustenabilității, dar și pentru a avea niște sisteme eficiente”, a conchis premierul.

Rogobete spune că, așa cum a spus încă de la început, sistemul de sănătate are particularitățile lui, așa că o reducere „contabilă, liniară, de 10% a cheltuielilor de personal” nu ar fi ajutat dezvoltarea sistemului. Dimpotrivă, ar fi putut genera destabilizare și o criză serioasă într-un domeniu deja solicitat la maximum.

„Astăzi, prin Ordonanță de Urgență adoptată de Guvernul României, spitalele publice și serviciile de ambulanță sunt exceptate de la această tăiere de 10%. Este o decizie care protejează stabilitatea sistemului și, implicit, siguranța pacienților.
Această măsură nu înseamnă renunțarea la reformă. Dimpotrivă. Criteriile de performanță rămân o prioritate, iar actul normativ care le reglementează este într-un stadiu avansat de elaborare. Începând de săptămâna viitoare, vom avea întâlniri cu sindicatele, societățile profesionale și cu Colegiul Medicilor din România pentru definitivarea detaliilor înainte de aprobare”, a spus rogobete, după ședința de guvern.

Potrivit ministrului, la nivelul Ministerul Sănătății, s-a decis ca institutele de medicină legală, centrele de transfuzie și Agenția Națională de Transplant să fie, de asemenea, exceptate de la acest calcul.

„Reorganizarea ministerului și măsurile de eficientizare deja aplicate în 2025 ne permit să ne încadrăm în obiectivele de reducere fără a afecta aceste structuri esențiale. Este un moment important. Mulțumesc tuturor celor care au înțeles că sănătatea nu poate fi tratată strict contabil și au susținut argumentele noastre”, a mai spus Rogobete.

Instituțiile publice de cultură aflate sub autoritatea unităților administrativ-teritoriale ori a ministerului de resort nu intră sub incidența măsurilor de reducere a cheltuielilor ori a personalului, transmite, marți seara, MInisterul Culturii.

Conform acelorași reglementări, „comasarea compartimentelor-suport nu a fost, nu este și nu va fi o soluție aplicabilă în instituțiile publice de cultură”.

„Tot ca măsură de susținere a patrimoniului cultural național construit, Guvernul instituie Fondul de regenerare locală. Fondul poate fi constituit în cotă de până la 5% din veniturile proprii încasate în anul anterior și se află la dispoziția consiliilor locale, județene și a Consiliului General al Municipiului București. Sumele pot fi utilizate pentru prezervarea fondului imobiliar cu valoare culturală, istorică și arhitecturală. Pe parcursul anului, fondul poate fi majorat din credite bugetare disponibile până la sfârșitul exercițiului bugetar”, transmite Ministerul Culturii.

În aceste condiții, Ministerului Culturii îi revine obligația corelativă de a iniția măsuri pentru ca impactul legii salarizării unitare asupra bugetelor publice să poată fi diminuat.

„Reforma administrației nu se face prin slăbirea culturii, ci prin protejarea și consolidarea ei, chiar dacă astăzi o altă propunere derogatorie a Ministerului Culturii nu a întrunit susținerea necesară adoptării. Am considerat cǎ instituțiile de cultură din categoria muzeelor, colecțiilor publice sau a bibliotecilor, ar trebui sǎ poatǎ completa indemnizația angajaților pentru titlul științific de doctor peste cuantumul rezultat din noua plafonare, din veniturile proprii. Nu s-a putut. Deocamdată”, a precizat ministrul Culturii, Demeter András István.

Ministrul a spus că adoptarea pachetului legislativ reprezintă „o tranziție strategică de la o creștere bazată pe consum la o creștere bazată pe investiții productive, pe inovație și pe producție autohtonă”, în contextul în care modelul economic axat pe consum a generat dezechilibre bugetare în ultimii ani.

„Prin acest pachet de relansare economică marcăm exact acele zone strategice de care România are nevoie în viitor, în primul rând pentru a fi capabilă să atragă investiții strategice mari mult mai repede, competitiv și în ritmul în care aceste investiții pot fi atrase în acest moment, pentru că există o competiție la nivel regional, european și global pentru atragerea acestor investiții”, a afirmat Nazare.

El a precizat că România va avea un cadru mai solid pentru atragerea investițiilor și pentru consolidarea poziției economice în regiune, inclusiv prin sprijin acordat antreprenorilor români prin intermediul băncilor de investiții.

Ce introduce pachetul în zona fiscală

În zona fiscală, pachetul include bonificații fiscale, măsuri pentru creșterea lichidității firmelor, majorarea plafonului de TVA la încasare, introducerea amortizării super-accelerate și stimularea profitului reinvestit.

Cât despre schema de resurse minerale și de noi tehnologii, Nazare a transmis că aceasta va fi gestionată de Ministerul Economiei, care „va prelua în totalitate această schemă”.

„Pachetul de relansare nu este un pachet care să vizeze anul 2026. El, ca scheme de finanțare, vizează economia României până în 2032. Ca sume totale proiectate până în 2032 avem 5 miliarde de euro pentru toate schemele”, a declarat ministrul Finanțelor.

Impactul bugetar pentru 2026

Potrivit acestuia, impactul bugetar estimat pentru anul 2026 este de 2,2 miliarde de lei, iar criteriile pentru scheme vor fi stabilite în termen de 90 de zile de la adoptarea actelor normative și supuse consultării publice.

Nazare a anunțat și introducerea creditului fiscal pentru cercetare, dezvoltare și inovare, instrument care nu a existat până în prezent și care vizează susținerea ideilor de business din zona universitară către mediul economic.

Întrebat, marți seara, după ședința extraordinară de guvern, când va face nominalizarea pentru un nou ministru al Educației, premierul Ilie Bolojan a spus că „ministrul Educației va fi nominalizat în zilele următoare”, „după ce mă voi întoarce de la Bruxelles”.

Vineri, pe 27 februarie 2026, expiră interimatul de 45 de zile al lui Ilie Bolojan la Educație și nici până acum nu a fost rezolvată problema ministrului de la acest minister.

Oricine vine la Ministerul Educației are o misiune extrem de complicată: profesorii amenință cu greve și cer revenirea la situația de dinainte de măsurile lui Daniel David, Bolojan vrea tăieri masive de salarii și toată lumea așteaptă de la ministrul Educației să fie o figură academică puternică, intactă moral și capabilă să compromisuri imposibile.

Portofoliul de la Ministerul Educației e vacant din 22 decembrie, de când Daniel David și-a înaintat demisia, recunoscută oficial abia după 23 de zile de amânare.

Întrebat câte dintre cele 21 de programe vor fi integrate în România, Radu Miruță a precizat că 11 sunt achiziții unice, realizate doar de România, iar 10 sunt achiziții în comun cu alte state europene, precum programul pentru rachetele Mistral.

„11 sunt achiziții singulare. Achiziții singulare înseamnă că România e singură în achiziția respectivă și pentru toate astea trebuie să există un procent de localizare în România”, a spus ministrul Apărării, la TVR.

„Există o platformă centralizată, noi spunem care sunt achizițiile noastre unice, poate că sunt și alte țări care vor să se lipească de comanda României. Ăla e bonusul care vine suplimentar, nu știm dacă se va întâmpla sau nu se va întâmpla”, a explicat ministrul.

Miruță a precizat și motivele pentru care achizițiile nu pot fi făcute în comun cu alte state

„Noi nu putem să facem toate achizițiile în comun cu alții din două motive. Unul, vrem să folosim banii ăștia pentru a dezlega, a dezmorți fabrici din România. Al doilea lucru, armata română nu e tot timpul în pas ca necesitate cu armata altor țări. Poate că ce cumpărăm noi acum, Franța, Germania, a cumpărat deja. Și mă uit și eu la ce are nevoie armata țării mele. Și de asta avem 11 proiecte singulare”, a spus el.

El a subliniat că, deși doar 11 proiecte sunt unice, acestea reprezintă aproximativ 70% din valoarea totală a achizițiilor militare, procent calculat doar pentru partea de armament.

În plus, el a explicat importanța unui procent realist de localizare.

„Punerea unui procent agresiv crește prețul nerezonabil. Dacă vrei 100% producție în România, prețul ar putea fi aproape dublu. Trebuie să analizăm ce procent merită în funcție de cost și tehnologie”, a completat Miruță.

Radu Miruță a atras atenția asupra nevoii de a dezvolta industria navală.

„Vrem la Marea Neagră să avem un hub de securitate pe țărmul românesc. Avem acum contract pentru 900 de milioane pentru patru nave. Am pus bani în SAFE pentru încă patru. Este ceva ce n-am avut și acum avem. Mai există suportul pe care îl avem cu avioanele F-16, radarele suplimentare care supraveghează zona Mării Negre”, a mai spus Miruță.

Referitor la riscul de a pierde finanțarea, ministrul a fost tranșant: „Dacă nu vom reuși să producem până în 2030, nu înseamnă că pierdem toți banii. Vom pierde proporțional ce n-am produs. De exemplu, din 298 mașini de luptă ale infanteriei, dacă se vor produce 200, nu pierdem toți banii; alea-s finanțate, 98 pierdem, dar 200 vor fi produse în România”.

Radu Miruță a fost întrebat, marți seara, la TVR, ce se întâmplă dacă mâine tensiunea escaladează în Marea Neagră și care este rolul României în scenariile NATO.

„Noi vrem la Marea Neagră să avem un hub de securitate pe țărmul românesc. Al Uniunii Europene, dar cu cortul pus în România. Eu nu mă pot duce nici la NATO, nici la UE să folosesc cu foarte multe argumente astea dacă nu arăt că fac ceva pentru asta. Ce ține apa acum… avem patru contracte puse în SAFE pentru… avem două contracte pentru patru nave. Este ceva ce n-am avut”, spune Miruță.

De asemenea, mai există și suportul avioanelor F-16, radarele pe care le avem suplimentar și care, de pe pământ supraveghează zona Mării Negre.

„Avem ceva în plus. Nu e ca și cum situația e – cu excepția Turciei – restul țărilor riverane sunt numai îndreptățite să ceară asta. Suntem țară membră NATO. Ce se întâmplă la Marea Neagră influențează o bucată din Flancul Estic. Noi spunem, nu venim doar cu mâinile la spate și spunem, vrem noi hub de securitate la Marea Neagră. Uite, am cumpărat o corvetă, o corvetă ușoară, o navă de patrulare”, a spus Radu Miruță.

Întrebat ce lecții concrete a învățat România și ce s-a schimbat efectiv în propria apărare, cum era în 2022 și cum este acum, la 4 ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Radu Miruță a spus că acum România are o nouă lege a Apărării în dezbatere în Senat, inițiată acum trei ani.

„Și m-am uitat, sunt amendamente care actualizează propunerea din legea Apărării Naționale, raportată la ce se observă pe frontul din Ucraina. Se discută despre aeronave fără pilot, se discută despre atacuri hibride, vedem echipamente de luptă pe front care fac diferență doar două săptămâni, că după două săptămâni și partea adversă dezvoltă tehnologie de la dronele care inițial erau buriate până la dronele care zboară conectate cu fibra optică. Evident că oricât de mult ai pregăti și ai face strategie, atunci când livrezi produsele pe care le proiectezi pe front, se mai schimbă lucruri. Acolo este experiența celor care produc armament. Dar dincolo de tehnologiile astea care și-au dovedit diverse eficiențe, eu observ că s-a reușit ceva ce nu s-a imaginat, și anume unitatea țărilor membre ale Uniunii Europene. Din acea incursiune de o noapte în care nici n-a apucat să se facă prea multe burtiere, că Rusia invada definitiv zona respectivă din Ucraina, am ajuns în situația în care astăzi avem patru ani și n-au reușit să-și atingă scopul”, spune ministrul Apărării, la TVR.

Unitate pentru Ucraina

Miruță a vorbit despre curajul soldaților ucraineni și de sprijinul UE și SUA.

„Dincolo de soldații, de militari ucrainieni care luptă brav acolo, este un sprijin semnificativ din partea țărilor membri ale Uniunii Europene, ale Statelor Unite și cine mai considerat că este nevoie să ajute Ucraina. S-a creat o unitate. Adițional, dacă vreți, în al treilea rând, s-a conștientizat necesitatea de sporirea capacităților de producție pe teritoriul național al fiecarei țări”, mai spune ministrul.

Astfel, potrivit ministrului Apărării, România are astăzi, spre diferență de ce n-avea doar anul trecut, 21 de proiecte de înzestrare prin acest mecanism SAFE de finanțare.

„Să derulezi 21 de proiecte (…) din care, până în 2013, adică în patru ani, trei ani și jumătate, patru ani, să ai pentru unele dintre ele fabrici în România, care acum nu sunt construite, finalizate și produse livrate este ceva complicat și pentru o firmă privată, unde managementul funcționează foarte eficient”, a spus Miruță.

Copaci în loc de producție

Întrebat care din aceste proiecte de pe SAFe crede că se vor face în România, date fiind problemele offset-ului în contractele de apărare, Radu Miruță a spus că „n-a fost o problemă offset-ul”.

„A fost o problemă închiderea ochilor politici care trebuiau să bifeze un offset care nu era bifat, ca să fim foarte deschiși. Povestea nu este că scrie acolo ceva, ci este să accepți neîndeplinirea unor lucruri. Din cele 21 de proiecte, sunt trei categorii: este o categorie care se va face, probabil, în totalitate în România. Este o categorie care se va face parțial în România. Și este o categorie care se va cumpăra de pe raft. Pentru că nu transferă nimeni licență pentru 5, 6, 7 produse, licența fiind foarte scumpă. Cele mai multe dintre ele sunt cu localizare în România. Asta înseamnă că nu vom cumpăra vechituri de la francezi, de la nemți, cum am tot auzit, că folosiți banii din save să veniți cu rablele lor în România. Este fix invers. Și este narativul celor care se bucură că Rusia încă rezistă în Ucraina și ea. În România, deschis vorbind, avem o industrie națională de armament, de producere a armamentului, foarte învechită”, explică Miruță.

El a mai spus că atunci când a afirmat că la Ministerul Economiei „sunt copaci care cresc în hale în care se făcea producție”, n-a făcut nicio metaforă.

„Așa este. În același timp, la Armata Română, avem militari care vor înzestreare cu tehnologie de ultimă generație. La o adică ei se duc cu pieptul înaintare și este legitim să vrea tehnologie de ultimă generație. Și la mijloc este o dorință ca tehnologiea asta de ultimă generație să fie produsă în fabricile care de 30 de ani nu au mai primit deloc, nimic, investiții și unde acum cresc copaci. Și am gândit acest mecanism SAFE ca un jeton prin care să dezmorțim acele fabrici. Și asta se poate și se va întâmpla la modul realist. Pentru că noi spunem în felul următor: Armata Română dă comanda. România are bani. România n-are tehnologie pentru toate produsele astea. Și mergem la firme care au tehnologie. Și le spunem, vreți, nu știu, 3 miliarde de euro pentru mașina de luptă a infanteriei? Nu o să vedeți niciun producător că spune nu, că e o sumă imensă. Și eu zic, bine, am stat la masă, spui că vrei, continuăm. Eu vreau ca asta să se facă în România, nu știu, 60-70-80% decât o spune Ministerul Economiei. Și ei încep să spună că nu pot 70, că pot 50, că noi spunem să poartă o negociere. Asta înseamnă că acolo unde acum este copac crescut, care nu se poate rupe cu mâna că nu e o buruiană, cu drujba de tăiat, vine un brat robotizat care va aduce tehnologia a firmei care va face, împreună cu angajații din România, într-un joint venture între industria națională și această companie care are tehnologia, acest produs aici”, a spus Miruță.