Procurorii americani au renunțat la ancheta penală privind președintele Rezervei Federale, Jay Powell, o dezvoltare care ar putea deschide calea pentru ca Senatul să-l confirme pe Kevin Warsh în funcția de principal bancher central al țării, anunță FT.

Jeanine Pirro, procurorul american pentru Districtul Columbia, a declarat vineri că i-a cerut biroului său să „închidă ancheta” privind depășirile de costuri într-un proiect de construcții al Fed și că a transmis ancheta inspectorului general al băncii centrale.

Această mișcare ar putea elimina obstacolele cu care se confruntă Warsh, în încercarea sa de a obține o confirmare prin majoritate în Senat.

Unii senatori republicani, în frunte cu Thom Tillis din Carolina de Nord, au refuzat să susțină nominalizarea lui Warsh din cauza anchetei penale. Descoperirea vine cu doar câteva săptămâni înainte ca mandatul lui Powell de președinte al Fed să se încheie pe 15 mai.

Președintele american Donald Trump l-a criticat în repetate rânduri pe Powell pentru că nu a redus ratele dobânzilor.

Ancheta Departamentului de Justiție s-a concentrat asupra faptului dacă Powell ar fi indus în eroare Congresul în legătură cu o renovare de 2,5 miliarde de dolari a sediului central al Rezervei Federale din Washington.

Președintele Rezervei Federale a negat acuzațiile și a declarat că ancheta a fost o încercare a Casei Albe de a face presiuni asupra oficialilor băncii centrale pentru a reduce costurile de împrumut.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat vineri, la finalul reuniunii informale a Consiliului European desfășurate în Nicosia, că „în situația ipotetică în care PNL sau PSD vor veni la mine și vor spune că vrem un guvern minoritar cu susținerea partidului AUR, eu nu voi fi de acord cu asta”.

Întrebat dacă premierul i-a transmis oficial demisiile miniștrilor PSD și propunerile de interimate, șeful statului a confirmat că documentele au sosit și au fost deja analizate de echipa sa.

„Da, aceste propuneri au venit după ce am vorbit cu dumneavoastră aseară, știți că m-ați întrebat și v-am spus că n-au venit, au venit după ce am vorbit noi aseară, și că peste zi colegii mei s-au uitat pe ele, au întocmit proiectele de decrete, de revocare, respectiv numire, și acum, în drum spre avion, o să mă uit și eu pe ce au lucrat, adică să fac o mică verificare și, dacă totul e în regulă, le voi semna. Înainte de a ajunge țara”, a declarat Nicușor Dan.

Discuția a continuat pe tema posibilelor efecte economice, inclusiv riscul unor creșteri de taxe sau al unei inflații ridicate la finalul anului.

Președintele României a declarat că, în prezent, cadrul bugetar pentru anul 2026 este stabil și nu există semnale privind modificarea acestuia.

„Pentru moment, și asta e o bila albă, că această criză a apărut după votul pe buget. Că putea apărea înainte și toată discuția pe buget să fie foarte populistă și să ne scoată din parcursul nostru fiscal pe care ni l-am asumat în relația cu Comisia. Deci, pentru 2026 noi avem un buget și nimeni nu a spus că vrea să schimbe această traiectorie pe 2026. Și sunt optimist că, cu colaborare, cât se poate, nu o să fim în situația, la sfârșitul lui 2026, să mergem în direcția de taxe”, a explicat acesta.

Întrebat și despre posibilitatea unui guvern minoritar, propus de PNL sau PSD, susținut de parlamentarii partidului AUR, președintele Nicușor Dan a respins în mod cert această variantă.

„AUR are multe defecte. Dar este totuși un partid. Nu-mi închipui că, într-o situație de vot în Parlament, parlamentarii Aur nu vor respecta consemnul partidului. La asta m-am referit. În situația în care voi fi, ca acum nu sunt, în situația ipotetică în care PNL sau PSD vor veni la mine și vor spune că vrem un guvern minoritar cu susținerea partidului AUR, eu nu voi fi de acord cu asta”, a spus Nicușor Dan.

Nicușor Dan a fost întrebat dacă are scenarii cu privire la ce se va întâmpla mai departe.

„În momentul de față, noi avem un guvern din care s-au retras niște miniștri și probabil că, la un moment dat, acest guvern se va duce în fața Parlamentului pentru a verifica dacă are o majoritate parlamentară. Pentru moment, acesta este scenariul în care operăm. Eu, ca președinte, nu pot decât să constat asta și, până în momentul eventual în care această situație se întreabă, nu pot decât să încerc să mediez sau să încerc să ajut pe anumite chestiuni care necesită cooperare”, a precizat Nicușor Dan, reiterând că rolul său este acela de mediator. 

Întrebat ce le-ar spune persoanelor care își doresc mai multă fermitate din partea președintelui, Nicușor Dan a răspuns cu un oarecare umor: „Pot să le răspund cu fermitate că sunt mediator. Altceva nu pot să le spun”, a declarat Nicușor Dan. 

Potrivit Articolului 80 din Constituție, președintele „exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”. El „veghează la buna funcționare a Constituției și buna funcționare a autorităților publice”.

Întrebat dacă relațiile cu Ilie Bolojan au devenit mai bune sau mai rele de la izbucnirea crizei politice, președintele Nicușor Dan a precizat că relațiile personale cu premierul Ilie Bolojan au fost „tot timpul cordiale”.

Reamintim că vineri, premierul Ilie Bolojan, aflat în direct la EuropaFM, i-a urat președintelui Nicușor Dan: „Drum bun la întoarcerea spre țară”. Reamintim că Nicușor Dan s-a aflat vineri, în Cipru, la reuniunea informală a Consiliului European desfășurată la Nicosia.

„UNIFIL regretă moartea de astăzi (vineri) a caporalului Rico Pramudia, care a fost grav rănit în urma exploziei unui proiectil la baza sa din Adchit Al Qusayr, în noaptea de 29 martie”, a declarat UNIFIL într-un comunicat, relatează Le Figaro.

Moartea sa ridică la șase numărul forțelor de menținere a păcii ONU ucise de la începutul războiului dintre Israel și Hezbollah-ul pro-iranian pe 2 martie, în care forța ONU este prinsă în foc încrucișat. Un armistițiu este în vigoare din 17 aprilie. Pe 29 martie, un militar al forței de menținere a păcii indoneziană a fost ucis, iar un al doile, grav rănit de un proiectil lansat asupra acestei poziții unde aveau loc ciocniri între Israel și Hezbollah.

A doua zi, alți doi soldați indonezieni din aceeași forță au fost uciși când vehiculul lor a fost distrus într-o explozie lângă Bani Hayyan, iar alți doi au fost răniți. Conform constatărilor unei anchete preliminare a ONU, un obuz de tanc israelian a fost responsabil pentru explozia fatală din 29 martie, iar un dispozitiv exploziv improvizat, probabil plasat de Hezbollah, a fost responsabil pentru explozia din Bani Hayyan. Pe 10 aprilie, Indonezia a îndemnat Consiliul de Securitate al ONU să efectueze o anchetă amănunțită cu privire la aceste evenimente.

Doi militari francezi UNIFIL, uciși într-o ambuscadă

Doi soldați francezi UNIFIL au fost uciși într-o ambuscadă pe 18 aprilie în regiunea Deir Kifa din sudul Libanului. Autoritățile franceze și ONU au atribuit atacul Hezbollah-ului, care a negat orice implicare. Forțele ONU au reiterat că „atacurile deliberate împotriva forțelor de menținere a păcii constituie încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și ale Rezoluției 1701 a Consiliului de Securitate și pot fi considerate crime de război”. UNIFIL a servit ca forță de menținere a păcii între Israel și Liban în sudul Libanului din 1978 și este formată din aproape 8.200 de soldați din 47 de țări.

Proiectul care stabilește noua lege privind salarizarea bugetarilor – aflat încă în lucru – vine cu o serie de modificări substanțiale, una dintre cele mai importante fiind că se limitează sporurile pentru bugetari, iar unele dintre ele vor dispărea de tot, cum ar fi indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare, conform documentelor obținute de Economedia.

Este important de precizat că documentul este un proiect de lucru, pregătit de fostul ministru PSD al Muncii Petre Florin Manole.

La acesta se aduc modificări în timp real ar putea fi chiar schimbat substanțial de către Guvern, după ce Dragoș Pîslaru a preluat interimar ministerul Muncii.

Economedia a obținut proiectul legii salarizării trimis spre consultare către partenerii sociali, în data de 21 aprilie.

Ministerul Muncii a transmis, vineri, că nu a făcut public niciun proiect de act normativ privind proiectul legii salarizării unitare.

Potrivit sursei citate, elaborarea proiectului este încă în curs, iar orice variantă finală va fi rezultatul unui acord la nivel politic.

„În momentul în care va exista o variantă agreată de toți decidenții politici, proiectul de lege va fi prezentat în mod transparent și supus procesului legal de consultare publică”, se mai arată în comunicat.

Cele mai importante prevederi din noua lege

Baza de calcul:

• Proiectul noii legi-cadru de salarizare pentru sectorul bugetar din România va intră în vigoare la 1 iulie 2027, cu o valoare de referință inițială de 4.325 lei.
• Raportul salarial va fi de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază/indemnizație din sectorul bugetar, față de 1 la 12 în prezent.
• Salariul de bază se calculează înmulțind coeficientul de salarizare (specific fiecărei funcții) cu valoarea de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat. Aceasta nu poate fi modificată dacă PIB-ul scade și nu trebuie să majoreze ponderea cheltuielilor de personal în PIB.

Sistem nou de ierarhizare a funcțiilor:

• Legea introduce o structură de 11 grade salariale (față de sistemul actual bazat pe familii ocupaționale și grile separate). Fiecărui grad îi corespunde un interval de coeficienți cuprins între 1,00 și 7,00.
• Ierarhizarea se face printr-o metodă analitică de evaluare a funcțiilor, pe baza a 7 criterii: cunoștințe și experiență, complexitate, judecată și impact al deciziilor, influență și coordonare, contacte și comunicare, condiții de muncă, incompatibilități și regimuri speciale.
• Ajustarea coeficienților se va face doar cu avizul Muncii și al Finanțelor. Astfel, se vor evita creșterile ad-hoc ale salariilor.
• Aceasta este o schimbare structurală majoră: funcțiile nu mai sunt salarizate pur și simplu după domeniu, ci după o evaluare standardizată a valorii muncii.

Gradații de vechime simplificate

• Se mențin 6 gradații, dar cu cote ușor modificate față de legislația anterioară: 7,5% la gradația 1 (3-5 ani), 5% la gradațiile 2 și 3, câte 2,5% la gradațiile 4 și 5. Important: se iau în calcul și perioadele lucrate în sectorul privat, nu doar în sectorul bugetar.

Sporuri:

• Va fi revizuit sistemul de acordare a sporurilor și va fi plafonată suma sporurilor la 20% din salariul de bază.
• Se va realiza o analiză a tuturor categoriilor de sporuri, cu menținerea numai a celor cu adevărat relevante.
• Vor exista următoarele sporuri specifice:
  • 10% pentru activitatea de control financiar preventiv
  • 40% pentru personalul ce implementează proiecte și gestionează fonduri europene nerambursabile şi/sau externe rambursabile
• Se elimină mai multe sporuri!
  • indemnizația de hrană
  • indemnizația pentru titlul de doctor. Acesta va fi luat în calcul la stabilirea coeficienților pentru personalul din învățământ, unde, prin natura funcțiilor, este necesară deținerea titlului de doctor.
  • sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, care, în prezent, este în cuantum de până la 300 lei brut.
• Sporul pentru persoanele cu handicap va fi acordat în cuantum de 15% din valoarea de referință.
• Sporul de noapte și sporul pentru munca suplimentară sunt exceptate de la limita de 20%.

Premii de performanță reglementate strict

• Sistemul de premiere este nou structurat: valoarea totală a premiilor nu poate depăși 5% din fondul de salarii de bază pe ordonator.
• Pot fi premiate cel mult 20% din funcțiile de execuție și 30% din funcțiile de conducere.
• Valoarea individuală a premiului este cuprinsă între 10% și 20% din salariul de bază pe perioadele de referință (trimestru, semestru sau an).

Transparență salarială obligatorie

• Toate instituțiile publice sunt obligate să publice de două ori pe an (30 aprilie și 31 octombrie) lista completă a funcțiilor cu toate drepturile salariale aferente. Nerespectarea se sancționează cu amendă între 20.000 și 30.000 lei.

Reguli tranzitorii

• Diferența salarială tranzitorie: Se introduce acest concept pentru a acoperi diferențele dintre salariile în vigoare în iunie 2027 și cele rezultate din noua lege, asigurând o trecere etapizată la noul sistem.
• Dacă prin aplicarea noii legi un angajat ar câștiga mai puțin decât în iunie 2027 (luna de referință), i se acordă o diferență tranzitorie care compensează diferența. Aceasta se acordă lunar, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2031, perioadă în care sistemul urmează să fie absorbit treptat.

Ce rămâne neschimbat

Structura generală a sistemului (salariu de bază + sporuri + premii), principiul că toate drepturile salariale se stabilesc exclusiv prin lege (contractele colective nu pot depăși plafoanele legale), regulile privind munca suplimentară și gestionarea operațională de către ordonatorii de credite.

Proiectul ar putea fi modificat

Premierul Ilie Bolojan are trei proiecte de reformă pe care vrea să le promoveze urgent în absența miniștrilor PSD, iar noua lege a salarizării bugetarilor este unul dintre acestea, conform G4Media.

Un draft al proiectul legii a fost elaborat de Ministerul Muncii, condus până acum de Florin Manole, dar, potrivit informațiilor G4Media, el ar fi adus o cheltuială suplimentară la bugetul statului de câteva miliarde de lei anual.

Miza este așezarea acestei salarizări pe baze corecte și sustenabile pentru buget, după cum arată PNRR asumat de România.

„Sunt bucuros să anunț un progres foarte important în evoluția proiectului Autostrăzii A8: desemnarea constructorilor pe toate cele patru tronsoane dintre Târgu Neamț și Ungheni. Practic, de astăzi, întreaga Autostradă a ,,Unirii” Târgu Mureș-Iași-Ungheni cu o lungime de peste 300 de kilometri este în șantier, în etapa de proiectare sau având contractele de lucrări atribuite”, se arată în mesajul publicat vineri de Ciprian Șerban pe Facebook. 

„O Asociere condusă de cel mai mare constructor român, SA&PE CONSTRUCT SRL (Lider)-TEHNOSTRADE S.R.L., SPEDITION UMB, Euro-Asfalt a fost desemnată câștigătoare a contractului pentru construirea tronsonului 1 Moțca-Târgu Frumos al Autostrăzii A8”, mai spune Șerban. 

Tronsonul are o lungime de 27 de kilometri și valoarea contractului se ridică la 4.87 miliarde de lei. Oficialul a precizat că finanțarea provine din programul european SAFE, subliniind: „Prioritatea este semnarea contractului și respectarea termenelor de realizare, conform condițiilor acestui instrument european care asigură fondurile necesare proiectului”. 

Șerban a spus că în cadrul proiectului va fi realizat și un segment de aproximativ 5 kilometri care, care să facă legătura cu Autostrăzii Moldovei cu DN2 și A7. 

„În cadrul acestui contract, va fi construit cu prioritate un segment de autostradă cu o lungime de aproximativ 5 kilometri pentru a asigura legătura între secțiunea Leghin-Moțca a A8 și DN2, respectiv A7-Autostrada Moldovei”, se arată în mesajul ministrului. 

Pe tronsonul respectiv urmează să se construiască 36 de poduri și pasaje cu o lungime totală de 8,5 kilometri, 4 tunele, lungime totală de 1,7 kilometri și 3 noduri rutiere (Moțca, Pașcani și Târgu Frumos), mai spune Șerban. 

Înaltul oficial de la Teheran urmează să călătorească însoțit de o delegație restrânsă, iar o echipă americană de logistică și securitate se află deja la Islamabad, a precizat sursa.

Aceasta a adăugat că guvernul pakistanez se așteaptă acum la o a doua rundă de negocieri de pace între Washington și Teheran.

Agențiile de știri Reuters și AP au relatat, de asemenea, despre această evoluție.

Araghchi a discutat astăzi cu omologul său pakistanez și cu șeful armatei.

Aceasta vine după ce eforturile de a organiza discuții directe între Washington și Teheran au eșuat la începutul săptămânii.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat vineri că a urmat în secret un tratament pentru cancer de prostată, după ce acesta a publicat rezultatele controlului său medical anual, scrie CNN.

Este prima dată când liderul israelian, aflat de cel mai mult timp în funcția statului, confirmă public că a fost diagnosticat cu cancer.

În vârstă de 76 de ani, Benjamin Netanyahu fusese operat în decembrie 2024 pentru o prostată mărită, iar intervenția a fost făcut publică la momentul respectiv. Ulterior, la un control medical, medicii au descoperit o tumoare malignă de mici dimensiuni, sub un centimetru.

Biroul prim-ministrului a publicat, de asemenea, două scrisori de la medicii săi pentru a însoți dezvăluirea pe rețelele de socializare.

„Aceasta este o detectare timpurie a unor leziuni foarte mici, fără metastaze, așa cum au confirmat toate celelalte teste fără nicio îndoială”, se arată într-una dintre ele.

El nu a dezvăluit când a avut loc ultimul control, dar o sursă israeliană apropiată a declarat pentru CNN că această formă de cancer a fost diagnosticată cu câteva luni în urmă.

Premierul Benjamin Netanyahu a început să urmeze radioterapie în urmă cu aproximativ două luni și jumătate, potrivit sursei, și a terminat recent tratamentul.

Acesta a spus că a luat decizia de a urma un tratament cu radioterapie țintită, iar rezultatul a fost că „pata a dispărut complet”.

„Slavă Domnului, sunt sănătos”, a spus Netanyahu pe rețelele de socializare.

„Am avut o problemă medicală minoră cu prostata, care a fost tratată complet.”

El a declarat că a amânat publicarea raportului său medical anual, care a dezvăluit că a fost diagnosticat cu cancer, cu două luni, pentru ca acesta să nu fie folosit ca propagandă de către Iran.

Cei doi cetățeni au fost transportați pe ruta Otopeni – Charleroi, oraș situat în regiunea Valonia din Belgia, potrivit comunicatului publicat, vineri, de Ministerul Apărării Naționale. 

Ulterior, aeronava a efectuat și zborul de retur, potrivit sursei citate,

Zborul a fost operat de personalul Bazei 90 Transport Aerian de la Otopeni. Cei doi pacineți au fost duși în Belgia cu o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale. Aeronava a decolat, vineri. 

 „Asistența și echipamentele medicale necesare pe timpul transportului sunt asigurate de o echipă medicală din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București – Floreasca și de personal medical din Ministerul Apărării Naționale”, transmite MApN.

Misiunea se execută în baza solicitării Departamentului pentru Situații de Urgență și a mecanismelor aflate în vigoare, potrivit sursei citate.

Un proiect de lege care permite adulților aflați în stadiu terminal să își pună capăt vieții va fi respins vineri, când timpul parlamentar va expira, la aproximativ un an de când parlamentarii au votat, inițial, în favoarea acestuia.

Deși proiectul a fost adoptat de Camera Comunelor în iunie anul trecut, acesta a stagnat în Camera Lorzilor, arată AP News.

Susținătorii sinuciderii asistate sperau că acesta va marca cea mai mare schimbare a politicii sociale din Regatul Unit, de la legalizarea parțială a avortului în 1967.

Însă oponenții din Camera Lorzilor au reușit să întârzie adoptarea proiectului de lege, depunând peste 1.200 de amendamente. Se crede că acesta este un număr record pentru un act legislativ depus de un parlamentar fără funcție guvernamentală. Astfel de inițiative pot fi dezbătute doar vinerea, ceea ce limitează timpul alocat discuțiilor.

Întrucât sesiunea actuală se încheie săptămâna viitoare, proiectul de lege va fi respins.

Inițiatorul proiectului, descurajat

Autorul proiectului de lege din Camera Lorzilor, Charlie Falconer, a declarat că se simte „descurajat” că o lege, pe care a spus-o „atât de importantă pentru atât de mulți, nu a eșuat pe fond, ci ca urmare a unor conflicte procedurale”, potrivit aceleiași surse.

El a adăugat că mulți oameni aflați în stadiu terminal și rudele lor „au dat dovadă de atâta curaj și răbdare” și au fost „absolut nedumeriți de modul în care ne-am comportat”.

Luna trecută, parlamentarii din Parlamentul Scoțian au respins legislația care ar fi făcut din Scoția prima parte a Regatului Unit care le permite adulților aflați în stadiu terminal să își pună capăt vieții. Scoția are un guvern semi-autonom care are autoritate asupra multor domenii de politică, inclusiv asupra sănătății.

Proiectul de lege, care a fost dezbătut în parlament în ultimele 18 luni, propunea să permită adulților din Anglia și Țara Galilor, cu mai puțin de șase luni de trăit, să solicite o moarte asistată, cu aprobarea a doi medici și a unui grup de experți.

Sinuciderea asistată, adoptată de mai multe țări

Sinuciderea asistată este legală în țări precum Australia, Belgia, Canada, Luxemburg, Olanda, Noua Zeelandă, Portugalia, Spania, Elveția și în anumite părți ale SUA, reglementările privind criteriile de calificare variind în funcție de jurisdicție.