Iranul a propus redeschiderea Strâmtorii Ormuz și încheierea războiului, amânând în același timp negocierile despre programul nuclear pentru o etapă ulterioară, susține Axios care citează mai multe surse.

Propunerea a fost transmisă SUA prin intermediul unor mediatori, inclusiv Pakistan. Sursele anunță că planul urmărește să ocolească dezacordurile privind programul de îmbogățire a uraniului și să obțină un acord rapid, axat pe ridicarea blocadei și restabilirea traficului maritim.

Conform propunerii, un armistițiu ar fi prelungit pentru o perioadă lungă de timp sau ar deveni permanent, în timp ce discuțiile nucleare ar putea începe numai după redeschiderea strâmtorii și ridicarea restricțiilor.

Un oficial american și câteva surse au declarat că oficialii de la Casa Albă au primit propunerea, dar nu se știe dacă o vor accepta.

Președintele SUA, Donald Trump, va organiza luni o întâlnire cu înalți oficiali ai securității naționale pentru a discuta despre impasul în negocieri și despre posibilele măsuri următoare.

Trump a declarat că preferă menținerea blocadei navale asupra porturilor iraniene pentru a crește presiunea asupra Teheranului.

Eforturile diplomatice s-au intensificat în weekend. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a purtat discuții la Islamabad, Pakistan, și Muscat, Oman. De asemenea, luni el a ajuns la Sankt Petersburg, Rusia, pentru a purta discuții cu președintele rus Vladimir Putin și cu alți înalți oficiali.

Președintele României, Nicușor Dan, are astăzi programată o întâlnire cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale.

Întâlnirea va avea loc la Palatul Cotroceni și este programată la ora 10:00, potrivit Administrației Prezidențiale.

Nicușor Dan a avut consultări cu partidele și în cursul săptămânii trecute, după retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan de către PSD.

La momentul respectiv, șeful statului a făcut apel la „dezescaladare” și a spus că toate formațiunile și-au exprimat disponibilitatea de cooperare pe proiectele esențiale pe care România le are în perioada imediat următoare.

„Fiecare din partidele care au venit azi și minoritățile naționale au afirmat expres că exclud o guvernare cu forțe anti-occidentale (…). Și fiecare dintre ele și-a exprimat disponibilitatea de cooperare în mod special, particular, pe proiectele esențiale pe care România le are în perioada imediat următoare, OECD, SAFE, PNRR. Deci, calm și vom trece prin asta”, a spus Nicușor Dan săptămâna trecută, după consultări.

Miniștrii PSD și-au depus demisiile

Tot săptămâna trecută, reprezentanții PSD din guvern și-au anunțat demisiile, aceștia având un vicepremier, Marian Neacșu, și șase miniștri: Alexandru Rogobete (Sănătate), Radu Marinescu (Justiție), Florin Barbu (Agricultură), Florin Manole (Muncă), Bogdan Ivan (Energie) și Ciprian Șerban (Transporturi).

Sâmbăta trecută, șeful statului a semnat demisiile miniștrilor PSD și propunerile de miniștri interimari.

În locul acestora, portofoliile au fost preluate interimar de ceilalți miniștri astfel:

• La Ministerul Muncii – Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene
• La Ministerul Sănătății – Cseke Attila, ministrul Dezvoltării (UDMR)
• La Ministerul Agriculturii – Tanczos Barna, vicepremier (UDMR)
• La Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne (PNL)
• La Ministerul Energiei – Ilie Bolojan (declarațiile făcute în acest sens, pe larg, AICI)
• La Ministerul Transporturilor – Radu Miruță, ministrul Apărării (USR)
• Atribuțiile vicepremierului Marian Neacșu vor fi preluate de Oana Gheorghiu

La aproximativ doi kilometri de centrala nucleară de la Cernobîl se află un pod feroviar devenit celebru după accidentul din 26 aprilie 1986. Legenda spune că, în noaptea exploziei reactorului 4, zeci de locuitori din orașul Pripyat s-ar fi adunat pe pod pentru a privi incendiul și lumina neobișnuită venită dinspre centrală, mai arată Il Post. Potrivit acestui mit, toți cei prezenți ar fi murit ulterior din cauza expunerii la radiații, de unde și denumirea de „podul morții”.

Ce s-a întâmplat, de fapt, în noaptea accidentului

Datele și mărturiile adunate ulterior contrazic însă această versiune. Explozia reactorului nu a fost suficient de puternică pentru a alerta imediat populația, iar majoritatea locuitorilor nu au realizat gravitatea situației în acea noapte. Mulți dintre cei care au observat fumul sau lumina au făcut-o de la distanță, inclusiv din apartamentele din Pripyat, fără a se deplasa spre pod. Cercetările ulterioare nu au identificat dovezi că zeci de persoane s-ar fi adunat pe pod sau că ar fi murit rapid după incident. Există mărturii despre câteva persoane care au trecut prin zonă, inclusiv un copil care a traversat podul cu bicicleta, dar acestea nu susțin scenariul unei expuneri fatale în masă. De asemenea, nivelul exact al radiațiilor în acel punct nu a fost măsurat la momentul respectiv, ceea ce face imposibilă confirmarea unor afirmații dramatice.

De unde a apărut legenda

Confuzia din primele zile după accident, lipsa informațiilor oficiale și relatările indirecte au contribuit la apariția poveștii. Ulterior, mitul a fost amplificat de cultura populară, inclusiv de serialul Chernobyl, care a prezentat o scenă dramatică pe pod, cu zeci de oameni expuși la „ploaia” radioactivă. Creatorii producției au recunoscut că scena a fost intensificată pentru efect dramatic, nu ca o reconstrucție exactă. Accidentul de la Cernobîl rămâne cel mai grav din istoria energiei nucleare. Explozia reactorului a eliberat materiale radioactive în atmosferă, afectând Ucraina, Uniunea Sovietică și o mare parte din Europa. Evacuarea orașului Pripyat a avut loc abia după aproximativ 36 de ore, ceea ce a crescut expunerea populației.

Bilanțul victimelor, încă incert

Există un consens relativ privind aproximativ 30 de decese imediate cauzate de explozie și sindromul acut de radiații. În deceniile următoare, alte zeci de persoane au murit din cauza bolilor asociate expunerii, însă estimările totale variază de la câteva mii la zeci de mii de victime. Deși „podul morții” a devenit un simbol puternic al dezastrului, dovezile sugerează că povestea sa a fost exagerată. În schimb, tragedia reală a Cernobîlului rămâne mult mai complexă, marcată de erori tehnice, lipsă de transparență și reacții întârziate. La 40 de ani distanță, mitul continuă să existe, dar este tot mai des pus în contextul faptelor documentate.

Cheltuielile militare globale au crescut la 2,89 trilioane de dolari în 2025, respectiv cu 2,9% față de 2024, în ciuda scăderii sprijinului SUA pentru Ucraina, potrivit unui raport publicat luni de think-tank-ul SIPRI, scrie Reuters.

Este al 11-lea an consecutiv de creștere, iar ponderea cheltuielilor în produsul intern brut (PIB) global a ajuns la 2,5%, cel mai ridicat nivel din 2009, relevă sursa citată.

„Având în vedere amploarea crizelor actuale, precum și obiectivele pe termen lung ale multor state în materie de cheltuieli militare, această creștere va continua probabil până în 2026 și dincolo de acest an”, a afirmat SIPRI în raport.

Țările cu cele mai mari cheltuieli militare

Potrivit sursei citate, primele trei țări cu cele mai mari cheltuieli militare sunt SUA, China și Rusia. Cele trei au înregistrat împreună 1,48 trilioane de dolari, adică 51% din cheltuielile globale.

Pe de altă parte, cheltuielile militare ale SUA au scăzut la 954 de miliarde de dolari în 2025, pe fondul faptului că nu a fost aprobat niciun pachet de sprijin financiar militar pentru Ucraina. În cei trei ani anteriori, finanțarea militară a SUA pentru Ucraina a totalizat 127 de miliarde de dolari, mai menționează raportul.

Cu toate acestea, „cheltuielile aprobate de Congresul SUA pentru 2026 au crescut la peste 1 trilion de dolari, o creștere substanțială față de 2025, și ar putea crește în continuare până la 1,5 trilioane de dolari în 2027”, se mai menționează în raport.

Germania, a patra țară ca mărime a cheltuielilor, și-a majorat cheltuielile cu 24% în 2025, ajungând la 114 miliarde de dolari.

Spania a înregistrat, de asemenea, o creștere de 50%, ajungând la 40,2 miliarde de dolari.

În 2025, România a cheltuit, potrivit raportului, 9,7 miliarde de dolari.

Cheltuielile militare în Europa au crescut cu 14%

SIPRI mai notează că principalul motor al creșterii la nivel mondial a fost Europa, unde cheltuielile au crescut cu 14%, ajungând la 864 de miliarde de dolari.

Pe fondul războiului, atât  Rusia, cât și Ucraina și-au majorat cheltuielile militare. Cheltuielile Rusiei au crescut cu 5,9%, ajungând la 190 de miliarde de dolari, echivalentul a 7,5% din PIB. Pe de altă parte, Ucraina și-a majorat cheltuielile cu 20%, ajungând la 84,1 miliarde de dolari, reprezentând 40% din PIB.

Un raport recent al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), agenție a Organizației Națiunilor Unite (ONU), arată că factori precum programul de lucru prelungit, insecuritatea locului de muncă, stresul profesional și hărțuirea contribuie anual la peste 840.000 de decese, scrie Euronews.

Specialiștii atrag atenția că efectele negative nu se limitează doar la sănătatea mintală, ci se extind și asupra bolilor cardiovasculare, considerate printre principalele cauze ale mortalității asociate mediului profesional.

Conform raportului, mediul psihosocial de muncă influențează în mod direct calitatea vieții angajaților. Atunci când volumul de muncă este excesiv, rolurile profesionale sunt neclare sau există percepția de nedreptate, apar efecte negative care afectează echilibrul emoțional și starea fizică.

Riscurile psihosociale la locul de muncă duc la pierderi economice uriașe

Raportul OIM evidențiază faptul că riscurile psihosociale la locul de muncă provoacă anual pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY). În plus, impactul economic este semnificativ, fiind estimat la aproximativ 1,37% din PIB-ul global.

În Europa, efectele sunt de asemenea alarmante. Datele arată că peste 112.000 de persoane își pierd viața anual din cauza riscurilor psihosociale la locul de muncă, iar milioane de ani de viață sănătoasă sunt afectați. Costurile economice sunt estimate la peste 1,4% din PIB-ul regiunii, ceea ce demonstrează că problema nu mai poate fi ignorată.

Experții spun că stresul profesional și presiunea constantă generează o scădere a productivității, creșterea absenteismului și o deteriorare a performanței organizaționale.

Riscurile psihosociale la locul de muncă favorizează bolile cardiovasculare

Programul de lucru prelungit este identificat drept unul dintre cei mai importanți factori de risc. Potrivit datelor analizate, aproximativ 35% dintre angajații din întreaga lume lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că persoanele care lucrează peste 55 de ore pe săptămână prezintă un risc cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și un risc cu 17% mai mare de deces din cauza bolilor cardiace ischemice.

Medicii avertizează că stresul constant afectează tensiunea arterială, ritmul cardiac și poate favoriza dezvoltarea hipertensiunii, obezității și a altor afecțiuni cronice. În multe cazuri, angajații adoptă comportamente nesănătoase, precum fumatul, consumul excesiv de alcool sau alimentația dezechilibrată, ceea ce agravează problemele medicale.

Riscurile psihosociale la locul de muncă sunt amplificate de hărțuire și intimidare

Hărțuirea psihologică și intimidarea sunt alte elemente importante care contribuie la degradarea sănătății angajaților. Raportul arată că aproximativ 23% dintre lucrătorii din întreaga lume au experimentat cel puțin o formă de violență sau hărțuire în mediul profesional.

Violența psihologică este cea mai frecventă, fiind raportată de aproximativ 18% dintre angajați. Aceste experiențe pot conduce la depresie, anxietate, tulburări de somn și sindrom de epuizare profesională, cunoscut drept burnout.

Specialiștii atrag atenția că lipsa sprijinului organizațional și teama de stigmatizare îi determină pe mulți angajați să evite solicitarea ajutorului, ceea ce agravează impactul asupra sănătății.

Se cer măsuri urgente de prevenție

Experții OIM susțin că organizațiile trebuie să implementeze măsuri concrete pentru reducerea riscurilor psihosociale la locul de muncă. Acestea includ gestionarea volumului de muncă, clarificarea responsabilităților, creșterea numărului de angajați acolo unde este necesar și asigurarea unui program echilibrat.

Digitalizarea, munca la distanță și utilizarea inteligenței artificiale schimbă modul în care angajații interacționează cu mediul profesional, ceea ce impune adaptarea politicilor de sănătate ocupațională.

Atunci când prevenția nu este suficientă, experții recomandă servicii de sprijin psihologic, ajustări temporare ale sarcinilor și procese echitabile de revenire la muncă. Obiectivul este reducerea impactului pe termen lung asupra sănătății și menținerea unui mediu profesional sigur și echilibrat.

După ce a fost evacuat de urgență dintr-un hotel din Washington în urma unui incident armat, Donald Trump a susținut că un astfel de eveniment nu ar fi avut loc dacă recepția ar fi fost organizată într-o sală de bal construită în incinta Casei Albe, transmite NBC News. Președintele a afirmat că proiectul, de aproximativ 90.000 de metri pătrați, este conceput împreună cu armata și Secret Service, fiind echipat cu toate măsurile de securitate necesare.

Proiect blocat și contestat în instanță

Construcția sălii de bal se confruntă însă cu obstacole legale. Un judecător federal a blocat în repetate rânduri proiectul, considerând că administrația a depășit atribuțiile fără aprobarea Congresului. Recent, o curte de apel a permis continuarea lucrărilor până la soluționarea definitivă a procesului. Între timp, Departamentul de Justiție a cerut organizațiilor care contestă proiectul să renunțe la acțiune, argumentând că acesta este necesar pentru siguranța președintelui.

President Trump says tonight’s shooting at the WHCD is a clear example of why we need a need a new ballroom for The White House pic.twitter.com/a6dzeH9nyB

— Acyn (@Acyn) April 26, 2026

Mai mulți aliați politici ai lui Trump susțin inițiativa și pregătesc demersuri legislative pentru aprobarea oficială și finanțarea proiectului. Senatorul Lindsey Graham a anunțat că va introduce un proiect de lege în acest sens, argumentând că sala de bal nu mai poate fi considerată un simplu proiect de imagine. Alți parlamentari republicani au exprimat opinii similare, invocând riscurile de securitate în spații publice.

Un argument construit „artificial”

Criticii contestă însă legătura dintre incident și necesitatea proiectului. Fostul oficial Ned Price a declarat că situația este folosită pentru a promova o inițiativă controversată, sugerând că argumentele sunt „forțate”. Organizații civice au calificat ideea drept excesivă, susținând că securitatea președintelui nu implică izolarea completă a acestuia în spații controlate.

Incidentul ridică probleme de securitate

Atacul de la dineu a readus în atenție vulnerabilitățile evenimentelor organizate în spații publice. Suspectul, identificat ca Cole Tomas Allen, ar fi trecut de un punct de control înainte de a deschide focul, fiind ulterior reținut de forțele de ordine. Autoritățile analizează măsuri suplimentare de securitate pentru viitoarele evenimente la care participă președintele. Incidentul a reaprins discuțiile despre echilibrul dintre securitate și accesibilitatea liderilor politici. Pe de o parte, riscurile cresc odată cu participarea la evenimente publice. Pe de altă parte, izolarea completă într-un spațiu securizat ridică întrebări legate de transparență și relația cu presa.

Odesa a fost ținta unui atac masiv al dronelor rusești, în noaptea de duminică spre luni, cu pagube raportate la clădiri rezidențiale, un hotel și mașini. Conform informațiilor, cel puțin nouă persoane au fost rănite, scrie Ukrinform.

„Conform informațiilor preliminare, o clădire rezidențială, un hotel și mașini private au fost avariate în urma atacului inamic asupra Odesei. Din păcate, există rapoarte despre victime”, se arată într-o postare pe Telegram a lui Oleh Kipper, șeful Administrației Militare Regionale Odesa.

De asemenea, în Odesa au fost găsite resturi de la drone rusești, în timp incendiile au acaparat în timp majoritatea orașului. Ulterior, Administrația Militară Regională a furnizat informații suplimentare.

„Din păcate, cel puțin nouă persoane au fost rănite în urma unui atac masiv cu drone de atac asupra Odesei. Au fost raportate pagube la infrastructura civilă în mai multe zone ale orașului, inclusiv două clădiri rezidențiale, un hotel, depozite și vehicule”, a relatat Oleh Kipper pe canalul său de Telegram.

Toate serviciile relevante lucrează la fața locului în această dimineață. Detaliile privind consecințele atacului sunt în curs de clarificare.

Înainte de atac, Forțele Aeriene au avertizat asupra unui grup de drone care se îndrepta spre Odesa. Totodată, în oraș a fost declarată o alertă de raid aerian.

De mai bine de două săptămâni, echipele lucrează la asamblarea unei scene monumentale pe nisipul celebrei plaje Copacabana, unde se așteaptă sâmbătă o mulțime imensă de vizitatori din Brazilia și din străinătate, potrivit Le Figaro.

Picioarele bărbatului care lucra ca tehnician, au fost zdrobite „într-un sistem de ridicare” și a fost scos din structură de către alte persoane prezente, potrivit pompierilor. El a fost dus la spital cu ambulanța, dar nu a supraviețuit. „Din păcate, tehnicianul a murit în spital”, a declarat Bonus Track, compania care a organizat concertul, într-un scurt comunicat.

Pe 13 aprilie, poliția a descoperit și a îndepărtat un „ dispozitiv exploziv ” pe promenada de pe plaja Copacabana, unde vedeta columbiană urma să cânte. Potrivit mai multor agenții media locale, era vorba de o grenadă asomare, un dispozitiv neletal conceput pentru a dezorienta temporar oamenii cu un fulger orbitor și o explozie de mare intensitate.

Concerte precum cel al Shakirei atrag, în general, mulțimi mari, mai ales că orașul se așteaptă ca 3,5 milioane de turiști să viziteze Rio în timpul toamnei din emisfera sudică, din martie până în iunie. Potrivit agenției municipale Riotur, 2,1 milioane de oameni au participat la concertul similar al lui Lady Gaga de anul trecut, iar 1,6 milioane sunt așteptate să participe la concertul Madonnei în 2024.

Lourens este un olandez cunoscut sub numele de @l.ourens pe Instagram unde are peste 15.000 de urmăritori. El realizează documentare despre „destinații mai puțin cunoscute din întreaga lume” și susține că a descoperit „cea mai ieftină țară din lume”, potrivit Express. Este vorba despre Uzbekistan din Asia.

„Am fost în cea mai ieftină țară din lume, unde poți bea o bere la o terasă pentru aproximativ 1 euro și poți sta într-un apartament local pentru aproximativ 15 euro pe noapte. Capitala sa este ca un mini Dubai, cu turnuri moderne de sticlă și un metrou impecabil. Totuși, acest oraș are și clădiri antice cu multă cultură și o bucătărie locală bogată. De exemplu, am fost la acest restaurant și am comandat un fel de mâncare local pentru aproximativ 3 euro de persoană”, a transmis Lourens.

Olandezul a mai relatat că turiștii pot lua un tren de lux de mare viteză plătind pentru un bilet aproximativ 15 euro. Acesta ajunge în mijlocul Samarkandului, unde olandezul spune că „a văzut una dintre cele mai frumoase clădiri de pe anticul Drum al Mătăsii”.

Lourens a subliniat că Uzbekistanul a fost „cea mai prietenoasă țară cu bugetul” pe care a experimentat-o după ce „a vizitat peste 60 de țări”.

Postarea a devenit extrem de populară, acumulând peste 70.000 de aprecieri.

Uzbekistanul este considerat o destinație sigură pentru turiști, mulți vizitatori descriindu-l ca fiind printre cele mai sigure țări pe care le-au vizitat vreodată.

Potrivit agenției oficiale KCNA, preluată de AP, ceremonia a avut loc duminică, la un an de la încheierea operațiunilor militare din regiunea rusă Kursk, unde forțe comune nord-coreene și ruse au respins o incursiune ucraineană.

La eveniment a participat liderul nord-coreean Kim Jong Un, alături de oficiali ruși de rang înalt, printre care Vyacheslav Volodin și ministrul Apărării Andrei Belousov.

Un gest simbolic, într-un context strategic

În timpul ceremoniei, Kim Jong Un a depus flori și a participat la un ritual simbolic în memoria soldaților căzuți.

Liderul de la Phenian a declarat că aceștia vor rămâne „un simbol al eroismului poporului nord-coreean” și a lăudat cooperarea militară cu Rusia, descriind conflictul ca pe o confruntare cu „un complot hegemonic occidental”.

Într-un mesaj transmis de Vladimir Putin și citit de Volodin, liderul de la Kremlin a afirmat că muzeul reprezintă „un simbol clar al prieteniei și solidarității” dintre cele două țări și a exprimat convingerea că parteneriatul strategic va continua să se consolideze.

Separat, în cadrul unei întâlniri cu ministrul rus al Apărării, Kim a reafirmat sprijinul total pentru politica de securitate a Moscovei, în timp ce partea rusă a anunțat disponibilitatea de a semna un plan de cooperare militară pentru perioada 2027–2031.

Mii de soldați trimiși pe front

Coreea de Nord și Rusia au confirmat în aprilie 2025 că militarii lor au luptat împreună în regiunea Kursk. Deși cifrele oficiale nu au fost făcute publice, serviciile de informații sud-coreene estimează că aproximativ 15.000 de soldați nord-coreeni au fost desfășurați, dintre care circa 2.000 ar fi fost uciși.

Experții militari susțin că trupele nord-coreene au suferit pierderi semnificative, mai ales din cauza lipsei de experiență pe câmpul de luptă și a expunerii la atacuri moderne, inclusiv drone și artilerie de precizie. Cu toate acestea, oficialii ucraineni consideră că prezența lor a contribuit la strategia Rusiei de a compensa pierderile prin trimiterea unui număr mare de combatanți.

Un parteneriat cu implicații globale

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Phenianul a devenit un aliat tot mai activ al Moscovei, furnizând nu doar armament convențional, ci și personal militar. În schimb, analiștii cred că Rusia oferă sprijin economic și tehnologic.

Această apropiere ridică îngrijorări în rândul South Korea, United States și al aliaților lor, care se tem că Moscova ar putea transfera tehnologii sensibile ce ar accelera programele nucleare și balistice ale Coreei de Nord.

Deschiderea muzeului nu este doar un act comemorativ, ci și unul politic: o reafirmare vizibilă a unei alianțe care, dincolo de simboluri, capătă o dimensiune militară tot mai concretă.