Într-un schimb tensionat cu presa, Grindeanu a fost întrebat dacă apropierea politică dintre PSD și AUR reprezintă o legitimare a extremismului, în condițiile în care social-democrații au catalogat în repetate rânduri AUR drept un partid radical și au exclus public orice alianță.

Jurnaliștii au readus în discuție și angajamentul exprimat anterior de liderul PSD, potrivit căruia ar urma să renunțe la funcția de președinte al Camerei Deputaților dacă actuala coaliție nu mai există.

„Ați promis asta public într-o conferință de presă”, i s-a transmis lui Grindeanu, în timp ce reporterii au insistat asupra faptului că declarația fusese formulată fără echivoc.

În răspunsul său, liderul PSD a invocat protocolul politic convenit între partidele aflate la guvernare.

„Nu dau înapoi la nimic, atât timp cât exista un protocol în care se spunea că premierul își dă demisia, că Senatul și Camera Deputaților sunt parte a acelui protocol. Lucrurile trebuie discutate în același mod”, a declarat Grindeanu.

Discuția s-a mutat apoi asupra unei declarații făcute de Grindeanu la Bruxelles, în 26 martie, în fața socialiștilor europeni, când ar fi garantat că nu va exista nicio colaborare politică între PSD și AUR.

Reporterii au invocat inclusiv o postare publică în care liderul PSD afirma că partidul nu va construi alianțe cu formațiunea condusă de AUR.

„Ați mințit atunci?”, a fost întrebarea adresată lui Grindeanu.

Acesta a evitat un răspuns direct și a făcut trimitere la discuțiile purtate cu liderii grupurilor politice europene.

În ultimii ani, PSD a susținut constant că nu va colabora politic cu AUR, pe care l-a descris drept partid extremist.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat marți că România nu se confruntă cu o criză de motorină, însă pot apărea probleme locale din cauza unor disfuncționalități de distribuție.

Ministrul a explicat, într-o conferință de presă susținută, că responsabilitatea pentru aprovizionarea stațiilor de carburant revine furnizorilor, care trebuie să asigure transportul și livrarea la timp.

„Suntem înconjurați practic de această criză. Vedem ce se întâmplă și la stațiile de alimentare. Ieri am avut mai multe discuții cu furnizorii de motorină, făcând un apel la ei să asigure logistică și furnizare, livrare de motorină la stații pentru a nu rămâne în situația în care fermierul nu are unde să alimenteze. Din păcate, ieri, alaltăieri, au fost situații când pe o rază de 50 km nu se găsea motorină. Aceste probleme trebuie evitate și este, practic, responsabilitatea acelor companii care trebuie să asigure logistica. Înțeleg că prețurile care variază pot genera anumite comportamente ieșite din comun din partea consumatorilor, adică cineva să vină să alimenteze mult mai mult când vede că prețul este un pic mai mic. Sau dacă este diferență de preț între stații să apară un astfel de comportament al consumatorului”, a spus Tanczos.

Totodată, Barna a declarat că lipsa temporară de carburant în anumite zone nu indică o criză generală, ci mai degrabă probleme punctuale legate de livrare.

„Încă o dată am primit asigurări că nu există criză de motorină în România. Singura problemă este o disfuncționalitate de logistică, de livrare la timp, a combustibilului la acele stații unde apare câteodată o presiune din partea consumatorilor”, a punctat ministrul interimar al Agriculturii.

The new stations are directly connected to the airports’ drinking water network and are equipped with both devices for filling reusable bottles and taps for direct consumption. According to CNAB, the installations are already functional and located at key points in the terminals.

CNAB General Director, Bogdan Mîndrescu, stated that the project was implemented in a short time, after completing the technical interventions necessary for the certification of drinking water from the airport’s internal network.

„We managed to quickly carry out all the necessary technical interventions, so that, since February, the tap water at Henri Coandă Airport has been drinkable and microbiologically pure, and since April, the water stations from which passengers can fill their bottles have been operational,” he said.

The airport’s water supply is provided through its own deep-sea drilling, and distribution is ensured through a network of approximately 23 kilometers of pipes, which serves the terminals and operational spaces.

The water stations were located both in public areas and in those with restricted access, including near the boarding gates in the Departures area and in the spaces dedicated to Arrivals. A station for passengers was installed at Băneasa Airport.

Company representatives say that the project will continue, and the number of stations will be expanded depending on the degree of use. Each device is equipped with counters that monitor the number of bottles filled, the data being used to identify areas with heavy traffic and increased need.

According to CNAB management, the investment is part of a broader plan to modernize airport services and align with international standards regarding passenger comfort and accessibility.

Regiunea Trentino din nordul Italiei le oferă străinilor 100.000 de euro pentru a se muta acolo, potrivit Express. Zona este cunoscută pentru peisajele sale, dar și pentru scenele cu urmărire cu mașini ale lui Daniel Craig în partea de deschidere a filmului Quantum of Solace din seria James Bond. De asemenea, zona este foarte aproape de Lacul Garda, un important punct turistic.

Zonele rurale frumoase sunt pline de case abandonate, iar italienii le propun străinilor să le renoveze. În prezent numărul caselor abandonate este mai mare decât al celor folosite în cele 33 de localități propuse pentru a fi incluse în programul italian.

Ce condiții pun italienii

Cei care se înscriu în program primesc 20.000 de euro pentru achiziționarea unei proprietăți goale și o subvenție de 80.000 de euro pentru efectuarea renovărilor.

O condiție este ca persoanele să locuiască în proprietate sau să o închirieze timp de 10 ani. Chiriile trebuie să aibă o rată „moderată”, mai solicită italienii.

Costurile de renovare nu trebuie să depășească 200.000 de euro ceea ce înseamnă că noii proprietari nu pot cheltui mai mult de 120.000 de euro din banii proprii pentru modernizarea unei proprietăți. O singură persoană poate solicita maximum trei proprietăți în fiecare localitate din program, iar cei care au sub 45 de ani și locuiesc deja în regiune sunt excluși.

Cei care nu respectă condițiile vor fi obligați să restituie subvenția. Programul își propune să lupte cu depopularea din zonele rurale. Autoritățile nu au stabilit încă lista localităților incluse în program. Programul are un buget de 10 milioane de euro pentru o perioadă de doi ani.

Regiunea Trentino are peisaje rare, inclusiv Munții Dolomiți și numeroase situri istorice. Aflată în nord-estul Italiei, între Lacul Garda și Munții Alpi, regiunea beneficiază și de legături excelente de transport către orașele importante. Milano se află la trei ore distanță cu trenul, Veneția la puțin peste două ore și Verona la o oră.

În timpul iernii, regiunea oferă peste 800 de kilometri de pârtii de schi.

Potrivit anchetei realizate de INS în luna aprilie, managerii din industria prelucrătoare estimează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producției.

În ceea ce privește numărul de salariați, se estimeazӑ o scădere moderată, iar prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, tendință indicată printr-un sold conjunctural de 39%.

Conform estimărilor, se prognozează tendință de creștere a volumului producției din sectorul construcții și o relativă stabilitate a numărului de salariați. Managerii se așteaptӑ ca prețurile lucrărilor de construcții să înregistreze dinamică accentuată, reflectată printr-un sold
conjunctural de 51%.

Managerii din sectorul comerț cu amănuntul estimează pentru următoarele trei luni o scădere moderată a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind -7%. În ceea ce privește forța de muncă, angajatorii anticipează o tendință de relativă stabilitate a numărului de salariați. De asemenea, majorӑri de preţuri sunt estimate de 55% dintre respondenți, iar scăderi de doar 6%, soldul conjunctural de 49% indicând creștere accentuată.

În domeniul serviciilor, managerii estimează o relativă stabilitate a cererii de servicii pentru următoarele trei luni. Se estimează o relativă stabilitate a numărului de salariați și se anticipeazӑ cӑ prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor urma să crească, tendință reflectată printr-un sold conjunctural de 30%.

O analiză realizată de Confederația Patronală Concordia evidențiază faptul că instabilitatea de pe scena politică din România generează deja costuri suplimentare pentru economie, reflectate în creșterea dobânzilor la care se împrumută statul, evoluția cursului valutar și presiuni asupra ratelor la credite.

„România plătește deja o penalizare zilnică pentru instabilitatea și suprapunerea de crize pe care le parcurge. Dobânzile la care se împrumută statul au crescut brusc, cu aproape un punct procentual față de nivelul din februarie, de la 6,4%, la 7,31%. Dacă instabilitatea persistă, aceste creșteri se pot adânci și mai mult, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru companii și rate lunare mai ridicate pentru populație”, se arată în comunicatul de presă.

Confederația Patronală Concordia atrage atenția asupra faptului că ratele la credite ar putea crește cu 7,5-10%, reducând veniturile disponibile ale populației și afectând consumul, iar cursul euro ar putea ajunge spre 5,20 lei, de la 5,09 lei, cu impact rapid în inflație.

Pe termen mediu și lung, Concordia avertizează că deteriorarea situației fiscale ar putea duce la pierderea ratingului de țară „investment grade”.

„Dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade. Ungaria a trecut prin acest scenariu și a plătit cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare. Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani”, se mai arată în analiză.

Riscuri privind implementarea PNRR

În ceea ce privește fondurile europene, analiza realizată de Confederația Patronală Concordia indică riscuri semnificative privind implementarea PNRR. În scenariul optimist, România ar putea pierde cel puțin 30% din sumele aferente anului 2026, aproximativ 3,5 miliarde euro.

„În această situație, există două variante posibile. Dacă proiectele se opresc, creșterea economică scade cu 0,2-0,3 puncte procentuale, statul pierde 600-700 de milioane de euro din taxe nerealizate, iar deficitul bugetar ajunge la 6,43% din PIB, însoțit de șomaj mai mare și firme în faliment. Dacă, în schimb, statul acoperă diferența din bugetul propriu pentru a continua investițiile, deficitul urcă la 6,9% din PIB, un nivel greu de finanțat în contextul costurilor de împrumut în creștere”, se mai menționează în analiza Concordia.

În scenariul negativ însă, pierderile ar fi și mai mari și ar putea ajunge la 50%, respectiv circa 5,7 miliarde euro.

„Fără compensare bugetară, creșterea economică scade cu 0,35-0,40 puncte procentuale, statul pierde 1,4-1,5 miliarde euro din încasări fiscale, iar deficitul crește la 6,61% din PIB. Cu compensare din bani publici, deficitul depășește 7,2%, un nivel care pune în pericol direct ratingul de țară”, arată analiză.

În scenariul critic la 70%, echivalentul pierderilor este de aproximativ 8 miliarde euro, majoritatea reformelor asumate prin PNRR fiind ratate.

„Fără compensare, PIB-ul scade cu 0,6-0,7 puncte procentuale, pierderile fiscale ating 1,9-2,0 miliarde euro, iar deficitul urcă la 6,75%. Cu acoperire din fonduri naționale, deficitul ajunge la 7,8% din PIB, cu probabilitate ridicată de retrogradare la statutul de junk”, mai notează Concordia în analiză.

Reprezentanții organizației subliniază că efectele instabilității politice sunt suportate atât de companii, cât și de cetățeni și fac apel la decidenții politici să restabilească rapid încrederea investitorilor și predictibilitatea politicilor economice.

Ministrul mediului din Liban, Tamara El Zein, a calificat impactul acestor acțiuni drept „ecocid”, într-un document care analizează perioada octombrie 2023 – decembrie 2024. Raportul, realizat de National Council for Scientific Research Lebanon și citat de The Guardian, arată că intervențiile militare au „remodelat peisajul fizic și ecologic” al sudului țării, afectând păduri, terenuri agricole, resurse de apă și ecosisteme marine.

„Amploarea și caracterul intenționat al acestor distrugeri constituie un act de ecocid”, a afirmat oficialul libanez, subliniind că efectele depășesc sfera mediului și afectează direct securitatea alimentară și sănătatea publică.

„Ecocid”: Păduri distruse și agricultură afectată

Potrivit datelor incluse în raport, aproximativ 5.000 de hectare de pădure au fost distruse, inclusiv zone importante pentru biodiversitate. Alte peste 2.100 de hectare de livezi – printre care plantații de măslini și citrice – au fost afectate. Sectorul agricol a suferit pierderi semnificative, estimate la sute de milioane de dolari, atât prin distrugerea infrastructurii, cât și prin scăderea producției. De asemenea, solul a fost contaminat în anumite zone, iar episoadele de poluare a aerului au fost raportate pe arii extinse, dincolo de zonele direct lovite. Raportul evaluează impactul total la aproximativ 25 de miliarde de dolari, incluzând pagube materiale, pierderi economice și costuri de reconstrucție. Autoritățile libaneze cer sprijin internațional pentru refacerea mediului, argumentând că amploarea distrugerilor depășește capacitatea țării de a interveni singură.

Reacția Israelului și impactul pe termen lung

Un purtător de cuvânt al Israel Defense Forces a declarat că armata este conștientă de potențialul impact asupra mediului și că acționează pentru a minimiza efectele asupra civililor și mediului. În paralel, organizații independente atrag atenția că unele concluzii ale raportului ar putea fi deja depășite, având în vedere continuarea confruntărilor și noile distrugeri din regiune. Experții în mediu avertizează că efectele conflictelor armate asupra naturii pot persista ani sau chiar decenii. În cazul Libanului, degradarea ecosistemelor ar putea afecta nu doar biodiversitatea, ci și stabilitatea economică și socială a regiunii. Raportul readuce în atenție o dimensiune mai puțin expusă sau discutată a războaielor: costul ecologic, care se resimte mult timp după încetarea luptelor.

Concluziile apar într-un raport publicat de ISW, citat de publicația Kyiv Post.

Potrivit analiștilor, sistemele de apărare aeriană ale Rusiei sunt „suprasolicitate”, ceea ce face dificilă protejarea simultană a tuturor obiectivelor strategice. În aceste condiții, forțele ucrainene reușesc să desfășoare atacuri tot mai adânci în interiorul Rusiei, vizând rafinării, baze militare și infrastructură energetică.

În noaptea de 25 spre 26 aprilie, Ucraina a lansat un atac asupra unei rafinării de petrol, una dintre cele mai importante facilități de procesare a combustibilului din Rusia.

Potrivit informațiilor disponibile, atacul a provocat un incendiu în interiorul instalației. Rafinăria are o capacitate anuală estimată la aproximativ 15 milioane de tone și produce benzină, motorină și combustibil pentru avioane.

Imagini geolocalizate publicate online au confirmat incendiile izbucnite în zona industrială, iar analiști independenți susțin că ar fi fost afectată o unitate-cheie de procesare.

Ținte militare lovite în Crimeea

Pe lângă infrastructura energetică, Ucraina a continuat atacurile și asupra obiectivelor militare din Crimeea. Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei, atacurile desfășurate în zona Sevastopol au provocat avarii asupra unor nave ale flotei ruse, unei nave de recunoaștere, sistemelor radar și infrastructurii de pe aerodromul Belbek.

Autoritățile instalate de Rusia în Crimeea au confirmat amploarea operațiunii, precizând că zeci de drone au fost lansate într-o singură noapte.

Experții susțin că aceste atacuri fac parte dintr-o strategie prin care Ucraina încearcă să reducă capacitățile logistice și militare ale Rusiei.

Presiune tot mai mare asupra apărării ruse

Analiștii ISW afirmă că, începând din luna martie, Ucraina a intensificat campania de lovituri cu rază lungă. În ultimele săptămâni, au fost raportate cel puțin 10 atacuri asupra infrastructurii petroliere și de gaze a Rusiei.

Unele dintre operațiuni au ajuns la distanțe considerabile de granița ucraineană. Un atac recent a vizat regiunea Celiabinsk, situată la peste 1.800 de kilometri de Ucraina.

Institutul pentru Studiul Războiului consideră că dimensiunea teritoriului rus și numărul în creștere al dronelor ucrainene pun o presiune majoră asupra sistemelor de apărare.

Pe măsură ce Ucraina își dezvoltă producția internă de drone, experții estimează că atacurile vor deveni mai frecvente și mai complexe, vizând infrastructura economică și militară a Rusiei.

Procesul unui tânăr austriac acuzat că a pus la cale un atac terorist asupra unui concert al superstarului pop Taylor Swift începe marți, într-un caz care readuce în prim-plan vulnerabilitatea marilor evenimente culturale în fața extremismului violent.

Inculpatul, un cetățean austriac în vârstă de 21 de ani, identificat ca Beran A., este judecat la Wiener Neustadt, în apropiere de Viena.

Acesta se confruntă cu acuzații grave, inclusiv terorism și apartenență la organizația extremistă Stat Islamic, riscând până la 20 de ani de închisoare.

Un atac dejucat în ultimul moment

Potrivit procurorilor, Beran A. ar fi plănuit să atace mulțimea adunată în afara stadionului Ernst Happel Stadium, unde urmau să aibă loc concertele artistei, în august 2024.

Aproximativ 30.000 de persoane erau așteptate zilnic în exteriorul arenei, pe lângă alte 65.000 în interior.

Planul ar fi implicat utilizarea de cuțite și explozibili artizanali, cu scopul declarat de a provoca un număr cât mai mare de victime.

„Swifties” și brățările prieteniei

Autoritățile austriece au intervenit înainte de punerea în aplicare a atacului, în urma unor informații furnizate inclusiv de serviciile americane.

În urma amenințării, cele trei concerte programate au fost anulate, o decizie care a stârnit emoții puternice în rândul fanilor artistei.

Comunitatea „Swifties” s-a mobilizat însă spontan, transformând orașul într-un spațiu simbolic al solidarității, cu schimburi de brățări ale prieteniei și momente muzicale colective.

Rețea extinsă și planuri internaționale

Beran A. nu este singurul inculpat.

El este judecat alături de Arda K., un alt suspect implicat într-un complot mai amplu care viza atacuri simultane în Arabia Saudită, Turcia și Emiratele Arabe Unite, în timpul Ramadanului din 2024.

Un al treilea suspect, Hasan E., ar fi trecut la acțiune, înjunghiind un agent de securitate la Marea Moschee din Mecca pe 11 martie 2024. Acesta se află în continuare în arest preventiv în Arabia Saudită.

Procurorii susțin că inculpații au discutat despre achiziția de arme și fabricarea de bombe și că Beran A. ar fi încercat efectiv să procure ilegal armament înainte de concert. În urma unei percheziții efectuate pe 7 august 2024, autoritățile au descoperit materiale pentru dispozitive explozive în locuința acestuia.

O amenințare care amintește de tragedii recente

Cazul a fost comparat cu atentatul din 2017 de la concertul Arianei Grande din Manchester — un atac sinucigaș soldat cu 22 de morți, care a șocat Europa și a ridicat semne de întrebare privind securitatea evenimentelor publice.

Într-un mesaj publicat după anularea concertelor din Viena, Taylor Swift a descris situația drept „devastatoare”, mărturisind că motivul anulării i-a provocat „un nou sentiment de frică și o vinovăție imensă”.

Urmează audieri decisive

Avocata lui Beran A. a declarat că acesta intenționează să pledeze vinovat pentru majoritatea acuzațiilor, fără a preciza exact care.

Procesul este programat să continue pe 12 mai și ar putea aduce clarificări importante privind amploarea rețelei și nivelul de radicalizare al inculpaților.

Cazul subliniază, încă o dată, tensiunea dintre libertatea culturală și nevoia de securitate într-o Europă în care amenințarea teroristă rămâne prezentă.

„Trei civili au fost uciși în urma atacurilor cu drone ale forțelor armate ucrainene”, a scris guvernatorul pe Telegram, adăugând că alte trei persoane au fost rănite, relatează Le Figaro.

Dronele au vizat o mașină în orașul Voznessenovka, ucigând un bărbat, și un vehicul în orașul Bobrava, unde un bărbat și o femeie au fost uciși, potrivit aceleiași surse. De la începutul ofensivei sale în Ucraina în februarie 2022, Rusia a bombardat în mod regulat întregul teritoriu ucrainean, în special infrastructura sa critică.

Ca răspuns, Kievul atacă ținte în Rusia, susținând că vizează situri militare și energetice pentru a reduce capacitatea Moscovei de a-și finanța efortul de război. Un incendiu a izbucnit marți la o rafinărie de petrol din Tuapse, sudul Rusiei, după ce resturi de la o dronă ucraineană care vizase instalația au căzut peste aceasta, potrivit autorităților locale.