Potrivit sursei, o astfel de măsură se află printre pașii analizați în cadrul unei planificări etapizate aflate în desfășurare, menite să asigure securitatea statului cipriot turc separatist din nordul insulei, în contextul extinderii conflictelor din regiune, scrie Reuters.
Autoritățile turce evaluează în prezent mai multe opțiuni de securitate, iar decizia finală privind trimiterea aeronavelor nu a fost anunțată oficial.
Evenimentul a marcat lansarea unui nou spațiu de dialog strategic între stat și industrie, sub umbrela Defence Network România (DEFNET).
În cadrul discuțiilor au intervenit reprezentanți ai instituțiilor strategice ale statului, astfel:
Context strategic: securitatea devine infrastructură
În deschiderea conferinței, General-locotenent (r.) Corneliu Postu, Conference Chair și Membru de Onoare Defence Network România, a subliniat schimbarea majoră de paradigmă care are loc în Europa.
„Suntem situați la granița unui război care, deși ilegal, a intrat deja în al cincilea an de la declanșarea lui. În acest context, securitatea nu mai poate fi privită exclusiv prin prisma structurilor militare, ci trebuie abordată ca un efort comun al statului, industriei, tehnologiei și infrastructurilor critice care susțin funcționarea societății.”
La rândul său, Eduard Dumitrașcu, fondator Defence Network România, a explicat că inițiativa DEFNET își propune să conecteze ecosistemele care până acum au funcționat separat.
„România are companii tehnologice puternice, are industrie, are cercetare și are instituții solide. Problema nu este lipsa capacităților, ci lipsa unui spațiu comun în care aceste resurse să colaboreze strategic. Defence Network România își propune exact acest lucru: să creeze puntea dintre tehnologie civilă și securitate.”
Secretarul de stat Sorin-Dan Moldovan a subliniat că relansarea industriei de apărare presupune mai mult decât investiții.
„Reconstrucția și modernizarea industriei naționale de apărare reprezintă o prioritate strategică pentru România. Acest proces nu poate fi realizat fără parteneriate solide între stat, industrie, mediul de cercetare și companiile tehnologice care pot contribui la dezvoltarea capacităților necesare pentru securitatea națională și pentru proiectele europene de apărare.”
General-locotenent Dragoș-Dumitru Iacob a evidențiat rolul infrastructurilor critice și al tehnologiei în securitatea modernă.
„Războiul din Ucraina a demonstrat foarte clar că infrastructura civilă devine parte a arhitecturii de securitate și apărare. De aceea, reziliența infrastructurilor critice și cooperarea dintre instituțiile statului, industrie și mediul tehnologic sunt esențiale pentru capacitatea de apărare a unei țări.” Silviu Macovei, Secretar de Stat – Ministerul Afacerilor Interne:
„Securitatea internă și reziliența societății depind tot mai mult de capacitatea noastră de a proteja infrastructurile critice și sistemele digitale care susțin funcționarea statului. În acest context, colaborarea dintre instituțiile publice, industrie și mediul tehnologic devine esențială pentru prevenirea și gestionarea noilor tipuri de riscuri.”
Generalul Cătălin C. Mihalache a subliniat că România trebuie să își dezvolte propriul ecosistem industrial.
„Nu putem vorbi despre securitate fără capacitate industrială. Industria de apărare nu înseamnă doar producție militară, ci și cercetare, tehnologie și integrarea companiilor civile în proiecte strategice.”
Cum poate fi reconstruită industria națională de apărare
Primul panel al conferinței a abordat una dintre temele centrale ale securității naționale: relansarea industriei de apărare a României într-un context european marcat de investiții accelerate în securitate și capacități industriale. Discuțiile au evidențiat nevoia unei abordări integrate, în care statul, industria și mediul tehnologic să colaboreze pentru dezvoltarea unui ecosistem sustenabil.
General-maior Marius-Haientz Patriche, adjunct al directorului general al Direcției Generale de Protecție Internă, a vorbit despre importanța securității infrastructurilor critice și despre rolul cooperării dintre instituțiile statului și mediul industrial într-un context de securitate tot mai complex.
Liviu Codîrlă, Director al Departamentului Defence & Dual-Use din cadrul Defence Network România, a evidențiat rolul tehnologiilor dezvoltate în mediul civil în proiectele cu relevanță pentru securitate și infrastructuri critice, subliniind importanța conectării ecosistemului tehnologic cu proiectele strategice.
În cadrul discuției, Răzvan Pîrcălăbescu, Director General ROMARM, a abordat rolul companiilor din industria de apărare și necesitatea dezvoltării capacităților industriale, a investițiilor tehnologice și a parteneriatelor relevante pentru modernizarea sectorului.
Panelul a evidențiat că relansarea industriei naționale de apărare presupune o strategie coerentă care să includă cadrul legislativ, mecanismele de finanțare și colaborarea între instituții, industrie și mediul tehnologic.
Dual-Use: de la tehnologie civilă la proiecte strategice
Cel de-al doilea panel al conferinței a fost dedicat conceptului de dual-use technologies și modului în care tehnologiile dezvoltate în mediul civil pot deveni componente relevante pentru securitate, infrastructuri critice și reziliența societății. Discuțiile au evidențiat faptul că, în contextul actual, colaborarea dintre companii tehnologice, instituții și mediul de cercetare devine esențială pentru dezvoltarea proiectelor strategice.
General Brigadă (r.) dr. Cătălin C. Mihalache, Membru de Onoare Defence Network România, a subliniat rolul expertizei tehnice și al cooperării instituționale în dezvoltarea proiectelor cu relevanță pentru securitate, evidențiind importanța unei abordări integrate între mediul civil și structurile de securitate.
Victor Vevera, Director General al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, a vorbit despre rolul cercetării și al infrastructurilor digitale în dezvoltarea tehnologiilor strategice, subliniind importanța capacităților de inovare și a colaborării între instituțiile de cercetare, industrie și administrație.
În cadrul panelului, Sebastian Tudor, Director General TNT Productions România și organizator al BSDA, a evidențiat rolul industriei de profil și al evenimentelor internaționale dedicate tehnologiilor de apărare în consolidarea ecosistemului industrial și în facilitarea cooperării între companii, instituții și parteneri internaționali.
Din perspectiva mediului tehnologic, Alex Fenechiu, Chief Strategy Officer al companiei Urbio, a subliniat modul în care infrastructurile urbane inteligente și tehnologiile dezvoltate pentru orașe pot deveni componente relevante pentru securitate și reziliență, într-un context în care conceptul de Smart City evoluează către infrastructuri urbane pregătite pentru cerințele de securitate ale viitorului.
La rândul său, Radu Dragomir, CEO Urban Scope, a evidențiat rolul companiilor din domeniul infrastructurii și planificării urbane în dezvoltarea proiectelor strategice, subliniind că expertiza civilă în domenii precum infrastructura, digitalizarea și analiza datelor poate contribui la consolidarea capacității de reziliență a comunităților.
Panelul a evidențiat faptul că tehnologiile dual-use devin un element central în dezvoltarea infrastructurilor critice și în consolidarea securității, iar colaborarea dintre instituții, mediul de cercetare și companiile tehnologice reprezintă una dintre direcțiile esențiale pentru dezvoltarea ecosistemului strategic al României.
România și noul ecosistem european de securitate
Concluzia conferinței a fost clară: securitatea și tehnologia devin din ce în ce mai interconectate.
Într-un context geopolitic în schimbare, infrastructurile civile, companiile tehnologice și ecosistemele urbane devin componente ale rezilienței strategice.
Conferința DEFNET @ SCIA X a demonstrat că România are resursele și expertiza necesare pentru a construi un ecosistem modern de tehnologii dual-use și infrastructuri pregătite pentru cerințele de securitate ale viitorului.
Prin platforma Defence Network România, organizatorii își propun să transforme acest dialog într-un mecanism permanent de colaborare între instituții, industrie și mediul de inovare.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, are programată pentru vineri o vizită la baza aeriană Dover Air Force Base, unde va asista la ceremonia oficială de repatriere a rămășițelor a șase militari americani care au murit în Kuweit în primele zile ale conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran.
Evenimentul face parte din procedura militară numită „transfer demn”, prin care soldații căzuți în misiune se întorc în Statele Unite cu onoruri militare, scrie CNN.
Ceremonia va avea loc la baza aeriană din statul Delaware, unul dintre principalele puncte de primire pentru militarii americani repatriați din zone de conflict.
Înainte de acest moment, președintele american a transmis un nou avertisment la adresa Iranului, în contextul operațiunilor militare începute recent de Washington.
Donald Trump a declarat că „astăzi Iranul va fi lovit foarte puternic”, la aproximativ o săptămână după debutul campaniei militare împotriva Teheranului.
Agenda publică a președintelui include mai multe activități în cursul zilei. Programul începe la ora 07:00, ora Coastei de Est, cu perioada denumită oficial „timp executiv”, desfășurată în orașul Miami, din statul Florida.
La ora 10:00, președintele urmează să susțină un discurs în cadrul summitului numit „Summitul Scutul Americilor”, organizat în localitatea Doral. Evenimentul reunește lideri și oficiali din mai multe state din emisfera vestică.
Potrivit Biroului Purtătorului de Cuvânt al administrației americane, reuniunea are ca scop consolidarea cooperării între statele partenere.
Reprezentanții administrației au transmis că SUA „îi vor primi pe cei mai puternici aliați ai noștri cu aceleași idei din emisfera noastră pentru a promova libertatea, securitatea și prosperitatea în regiunea noastră”.
În a doua parte a zilei, la ora 13:30, Trump se va deplasa la baza aeriană din Dover pentru ceremonia militară dedicată celor șase soldați americani care și-au pierdut viața în Kuweit.
Prezența președintelui la astfel de ceremonii reprezintă un gest simbolic de respect pentru militarii căzuți și pentru familiile acestora.
Scopul acestor măsuri este de a reduce presiunea asupra industriilor europene afectate de costurile ridicate ale energiei.
Documentul pregătit pentru o reuniune a comisarilor din cadrul Comisiei Europene arată că Bruxellesul caută soluții rapide pentru sprijinirea companiilor, după ce numeroase firme au avertizat că întâmpină dificultăți în competiția cu rivali din China și SUA.
Situația s-a agravat după creșterea recentă a prețurilor la petrol și gaze, provocată de conflictul dintre Statele Unite și Israel cu Iranul.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis că va prezenta opțiuni concrete liderilor europeni în cadrul unui summit programat pentru 19 martie.
Potrivit documentului analizat, Comisia explorează măsuri pentru reducerea prețurilor la energie care ar putea fi aplicate pe termen scurt pentru sectoarele și regiunile cele mai afectate, fără a submina obiectivele climatice pe termen lung ale Uniunii Europene.
Strategia UE urmărește în continuare tranziția către un sistem energetic mai ieftin și cu emisii reduse de carbon, însă oficialii europeni recunosc că această transformare necesită timp.
Documentul subliniază că eventualele modificări legislative nu ar produce efecte imediate, motiv pentru care ar putea fi necesare soluții temporare pentru următorii doi până la cinci ani.
Printre opțiunile analizate în cadrul acestor măsuri pentru reducerea prețurilor la energie se numără ajustarea taxelor naționale, a contribuțiilor și a tarifelor de rețea.
Potrivit documentului, costurile de rețea reprezintă aproximativ 18% din facturile la energie electrică ale industriei europene. În același timp, costurile asociate emisiilor de carbon reprezintă aproximativ 11% din totalul facturilor.
Comisia Europeană consideră că unele guverne nu utilizează pe deplin instrumentele deja disponibile pentru reducerea facturilor la energie ale companiilor. Printre aceste instrumente se numără ajutoarele de stat pentru compensarea costurilor legate de carbon sau contractele pentru diferență, care pot garanta consumatorilor industriali un preț stabil la electricitate.
Documentul avertizează că, în cazul unor perturbări suplimentare ale aprovizionării cu energie, Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să introducă măsuri, inclusiv politici menite să încurajeze reducerea consumului.
Un astfel de mecanism a fost deja utilizat în 2022, atunci când Rusia a redus drastic livrările de gaze către Europa, declanșând o criză energetică majoră.
Deocamdată, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene nu a oferit un comentariu oficial cu privire la conținutul documentului.
Prim-ministrul Olandei, Rob Jetten, a declarat vineri că loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului nu respectă regulile dreptului internațional, relatează POLITICO.
În același timp, președintele olandez a recunoscut că acțiunile Iranului reprezintă o problemă pentru securitatea regională.
Declarația a avut loc în cadrul conferinței de presă săptămânale organizate la Haga. În fața jurnaliștilor, premierul olandez a criticat atacurile occidentale și reacțiile militare ale Iranului.
„Atât atacurile asupra Iranului de săptămâna trecută, cât și represaliile inacceptabile din partea Iranului asupra țărilor din regiune nu se încadrează în cadrul dreptului internațional”, a declarat Rob Jetten reporterilor la conferința sa de presă.
Poziția guvernului olandez pare mai apropiată de cea a altor state europene, printre care Spania și Franța, care au ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea operațiunilor militare din Iran.
Cu toate acestea, premierul olandez a precizat că executivul de la Haga înțelege motivele care au stat la baza primelor lovituri împotriva Iranului.
El a făcut referire la amenințările pe care autoritățile de la Teheran le reprezintă de mult timp pentru propria populație și pentru regiune.
Rob Jetten a precizat că este necesară respectarea regulilor internaționale și continuarea eforturilor diplomatice, chiar dacă astfel de negocieri sunt complicate. În opinia sa, rămâne neclar care este obiectivul final al campaniei militare desfășurate de Statele Unite și Israel.
„Principala întrebare rămâne: când vor fi considerate atacurile de succes?”, a declarat premierul, adăugând că, înainte de a judeca dacă guvernul său susține sau nu metodele alese de SUA și Israel în Iran, aceștia vor trebui să „înțeleagă care sunt intențiile și obiectivele acestor atacuri”.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis în ultimele zile mesaje diferite despre scopul operațiunilor militare. Vineri, liderul american a afirmat că obiectivul final al administrației sale este „capitarea necondiționată” a conducerii Republicii Islamice.
În paralel, Olanda analizează și o solicitare venită din partea Franței. Parisul a cerut sprijin pentru portavionul Charles de Gaulle, aflat în Marea Mediterană, pentru misiuni defensive. Guvernul olandez urmează să evalueze cererea în cursul weekendului.
Potrivit unui comunicat oficial, măsura a fost adoptată după atacurile în curs ale Iranului și după amenințările Teheranului privind siguranța transportului maritim prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute pentru exporturile globale de petrol, scrie Reuters.
Compania a precizat că reducerea producției de petrol în Kuwait face parte dintr-o strategie de gestionare a riscurilor și de asigurare a continuității operațiunilor, în contextul escaladării tensiunilor din regiune.
Reprezentanții Kuwait Petroleum Corporation au subliniat că reducerea producției de petrol în Kuwait este o măsură strict preventivă. Potrivit companiei, ajustarea temporară a volumelor de producție și rafinare are rolul de a proteja infrastructura energetică și de a limita eventualele riscuri generate de situația de securitate din regiune.
În comunicatul oficial, KPC a menționat că această decizie face parte din strategia sa de „management al riscurilor și continuitate a activității”, implementată pentru a menține stabilitatea sectorului petrolier național în perioade de incertitudine geopolitică.
Autoritățile kuweitiene au transmis că situația este monitorizată permanent și că nivelul producției va fi reevaluat pe măsură ce evoluțiile regionale devin mai clare.
Reducerea producției de petrol în Kuwait are loc pe fondul preocupărilor legate de securitatea transportului maritim prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzitează o parte semnificativă a exporturilor globale de petrol.
Amenințările lansate de Iran privind posibile perturbări ale traficului maritim au determinat mai multe state din regiune să analizeze măsuri de protecție pentru sectorul energetic și pentru infrastructura critică.
Oficialii Kuwait Petroleum Corporation au precizat că, deși producția a fost redusă temporar, compania este pregătită să revină rapid la nivelurile normale de producție și rafinare imediat ce condițiile de securitate vor permite acest lucru.
Polițiștii rutieri din Sibiu au intervenit la un accident de circulație, produs pe strada Siretului din municipiu.
Din primele verificări efectuate la fața locului a rezultat că, în timp ce conducea un autobuz pe strada Siretului către Calea Dumbrăvii, șoferul, un bărbat de 53 din Sibiu, a oprit într-o stație de autobuz, iar la momentul punerii în mișcare de pe loc, ușile vehiculului nu ar fi fost asigurate corespunzător, iar două pasagere, ambele în vârstă de 72 de ani, s-au dezechilibrat și au căzut pe partea carosabilă.
În urma evenimentului, cele două femei au fost rănite, fiind transportate la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale. Una dintre victime a suferit o fractură la mână, iar cealaltă s-a lovit la cap.
Polițiștii fac cercetări pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii accidentului rutier și luarea măsurilor legale.
În timpul recentelor săpături arheologice din orașul vechi al Regensburgului, arheologii germani au descoperit un templu dedicat zeului Mithras, potrivit Euronews.
Deoarece clădirea a fost construită inițial din lemn, au supraviețuit doar câteva rămășițe structurale. Descoperiri precum o piatră inscripționată și fragmente de plăci din metal indică însă în mod clar utilizarea sa ca loc de cult.
Alte dovezi ale cultului încă enigmatic al lui Mithras includ cioburi dintr-un vas ceramic decorat cu șerpi, potire pentru tămâie și ulcioare cu mâner. Experții presupun că banchetele rituale erau o parte integrantă a cultului lui Mithras.
Monedele, inclusiv exemplare din timpul domniei împăratului Hadrian (117-138 d.Hr.), permit datarea templului între 80 și 171 d.Hr. Acest lucru îl face cel mai vechi dintre cele nouă mithraeuri cunoscute până în prezent în provincia romană Raetia, în ceea ce este astăzi Bavaria.
Raetia, o provincie romană din Europa Centrală care a existat aproximativ din secolul I î.Hr. până în secolul V d.Hr., cuprindea părți din ceea ce este astăzi sudul Germaniei, Elveția, Austria și nordul Italiei.
Cultul lui Mithras, sau mitraismul, era o religie misterioasă. Era răspândit în special în centrele militare și comerciale, iar legionarii romani se numărau adesea printre adepții săi. Doar bărbații erau admiși. O comunitate locală era formată de obicei din aproximativ 15-40 de membri.
În Persia antică, Mithras era numit „Mitra” și era zeul legămintelor, loialității și dreptății. Romanii l-au transformat într-un zeu al soarelui. Cultul roman al lui Mithras a adoptat multe elemente din mitologia persană, dar a dezvoltat și propriile ritualuri și simboluri fundamentale. Motivul „tauroctoniei” (din latinescul taurus, taur) a devenit central: Mithras ucide taurul ca act de reînnoire cosmică.
Romanii aveau un sistem de inițiere pe niveluri, cu șapte niveluri cunoscute: Corax (corb), Nymphus (mire), Miles (soldat), Leo (leu), Perses (persan), Heliodromus (alergător al soarelui) și Pater (tată), fiecare cu propriile simboluri, ritualuri și, probabil, teste sau încercări.
Odată cu răspândirea creștinismului, cultul secret a dispărut.
Descoperirile au fost făcute în perioada premergătoare unui proiect de construcție. În orașe cu o istorie îndelungată, precum Regensburg, arheologii trebuie să fie chemați mai întâi înainte ca noile clădiri să poată fi ridicate. Specialiștii au făcut de fapt descoperirea încă din 2023, dar abia acum, după investigații intensive, semnificația sa completă a devenit clară.
La fel ca alte temple ale lui Mithras, această structură din lemn de aproximativ șapte metri lungime a fost proiectată ca o clădire alungită și parțial îngropată în pământ. Adepții cultului misterios coborau probabil pe o rampă în sanctuar.
În mijloc se afla o adâncitură asemănătoare unui șanț, iar pe laturi erau construite platforme ridicate pe care credincioșii puteau sta sau se puteau întinde. Templele lui Mithras erau modelate după peșteri, deoarece unul dintre motivele centrale ale mitologiei este uciderea unui taur de către Mithras într-o peșteră.
Templul era iluminat odinioară de lumânări și lămpi cu ulei. Vasele ceramice și ulcioarele cu mâner care au fost găsite sugerează că aici aveau loc festinuri rituale ample.
Analiza recipientelor pentru alimente este încă în curs de desfășurare. Pare deja cert că se consumau alimente de înaltă calitate.
Descoperirile din templu vor fi expuse la Muzeul de Istorie din Regensburg, care în prezent își redesenează galeriile romane. În noua expoziție, sanctuarul lui Mithras va juca un rol important.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Andrei Ţărnea, spune, sâmbătă, în acest moment sunt circa 14.000 de cetățeni în atenția serviciilor consulare ale României și a celulei de criză a Ministerului, fiind vorba de rezidenți sau turiști.
„Dintre cei care au fost inițial în atenția celulei de criză, fie că au anunțat prezența pe spațiu, fie că au și cerut asistență consulară pentru repatriere sau de altă natură, circa 1.500 – din datele noastre – au revenit în România, 1.000 și ceva cu mijloace facilitate puse la dispoziție de România, 500 și ceva prin mijloace proprii. Avem în continuare circa 400 de persoane prioritare numai în Emiratele Arabe Unite, deci numai în Dubai și mai puțin în Abu Dhabi, dar numai în acest stat avem 400 de cazuri prioritare”, spune Țărnea.
Potrivit acestuia, rămân cazuri prioritare și în Qatar și în alte țări din regiune, cu atât mai mult cu cât continuarea ostilităților, continuarea situației de acolo, determină și cetățenii români care locuiesc sau care muncesc în aceste țări să vină către ambasade și consulate cerând diverse forme de sprijin.
Cel puțin 10 nave și-au schimbat mesajele transponderului, aparent în încercarea de a evita să devină ținte, dezvăluie Financial Times.
Un grup de nave blocate în Golf au ajuns să adopte o strategie inedită pentru a evita atacul: schimbarea mesajelor transponderelor pentru a se declara chineze.
Cel puțin 10 nave și-au modificat în ultima săptămână semnalul de destinație și afișează: „Proprietar chinez”, „Tot echipajul chinez” sau „Echipaj chinez la bord”, conform datelor de la MarineTraffic analizate de FT.
Aproximativ 1.000 de nave sunt în prezent blocate în Golf și în imediata sa împrejurimi, cu o valoare cumulată de aproximativ 25 de miliarde de dolari, potrivit Lloyd’s Market Association.
Iranul continuă să tragă asupra navelor care încearcă să nu doar să traverseze îngustă strâmtoarea îngustă Ormuz la gura Golfului, ci chiar și în Kuweit, unde o cisternă goală de combustibil a fost lovită de o dronă miercuri.
Într-o altă tactică menită să evite să fie țintite, unele nave își manipulează semnalele GPS pentru a deturna armele ghidate.
Aceste nave apar pe platformele de date maritime ca fiind grupate una peste alta, a remarcat TankerTrackers.com , o agenție de cercetare.
Navele care își schimbă semnalele transponder variază ca tip, de la nave portcontainer la petroliere. Unele sunt încărcate, iar altele sunt goale.
Majoritatea rămân în Golf.
Însă o navă, Iron Maiden, a traversat în viteză Strâmtoarea Ormuz miercuri, schimbându-și pentru scurt timp semnalul în „China Owner/ Proprietar Chinez” până a ajuns în apele din largul coastei Omanului.
Un număr mai mic de nave au ales o identitate diferită.
Sâmbăta trecută, în prima zi a conflictului cu Iranul, un petrolier numit Bogazici a traversat strâmtoarea identificându-se drept „musulman / turc”, înainte de a reveni la numele său original odată ce a fost eliberată.
Căpitanul unei nave este responsabil pentru semnalul transponderului navei, care este folosit în principal pentru a comunica cu traficul din apropiere și pentru a preveni coliziunile. Însă câmpul de transmitere poate fi ușor modificat.
„Pot schimba orice, poți pune orice vrei acolo”, a spus Matthew Wright, analist la platforma de date privind transportul maritim Kpler.
„Există un element de subterfugiu, deoarece echipajele încearcă să-și mascheze legăturile cu anumite porturi, destinații sau naționalități.”
Wright a spus că practica a apărut pentru prima dată în Marea Roșie în 2023, când rebelii Houthi din Yemen au început să atace navele comerciale.
Deși rămâne neclar dacă forțele iraniene sau reprezentanții acestora tratează navele diferit dacă acestea pretind legături cu China, el a spus că echipajele par dispuse să încerce orice ar putea reduce riscul de a fi vizate.