„Este un efort care a durat câteva luni de a construi atât cadrul normativ cât și pașii următori care țin de desecretizare și țin de efortul comun instituțional de a pune la dispoziția publicului larg. Noi credem că este extrem de important pentru România, pentru societate, să putem să ne uităm la lecțiile acestei tranziții”, a spus Țoiu despre inițiativa desecretizarii arhivei diplomatice din primii ani de tranziție. 

Efortul se concentrează pe documente care surprind felul în care au fost percepute evenimentele de la începutul anilor 90, spune ministrul.  

„Vorbim de telegramele din acea perioadă, felul în care a fost prezentată situația din România în presa internațională și răspunsul pe care România l-a dat prin diplomații săi. care a fost percepția acestor gesturi ale României în fața partenerilor noștri internațional, ce se discuta la nivel diplomatic, felul în care a fost acest lucru ilustrat în presa vremii în afară a României și, evident, din aceste lucruri, cercetătorii pot să construiască analize privind felul în care asta a afectat decizii care au privit România”, spune ministrul de Externe într-o intervenție la Digi24. 

Privind o posibilă reacție din partea politicienilor sau foștilor politicieni, șefa diplomației de la București a subliniat: „Nu văd de ce ar fi un subiect politic. Am văzut și eu multe dintre comentariile din spațiu online. Dar este dreptul poporului român la propria istorie și la propria memorie. Nu văd cui i-ar fi teamă de poporul român, decât dacă la momentul respectiv l-a trădat în vreun fel”. 

„Este necesar să fie adoptată hotărârea de guvern. Acum este în etapa obligatorie ca procedură legală de transparență. Preluăm în această perioadă comentarii, sugestii, avizele celorlalte instituții, dar noi nu suntem o echipă care să aștepte. Și atunci, oricum, Comisia de declasificare și începem munca”, a mai spus Țoiu. 

Tehnicianul spaniol a precizat, într-o conferință de presă, că prioritatea imediată a echipei sale este confruntarea din Premier League programată sâmbătă.

„Este ceva la care ne vom gândi luni. Deocamdată, ceea ce contează este meciul cu Fulham”, a afirmat Arteta, întrebat despre o posibilă plângere după meciul din manșa tur din semifinalele Champions League, de miercuri.

Oficialii lui Arsenal și-au exprimat nemulțumirea față de arbitrajul brigăzii conduse de arbitrul neerlandez Danny Makkelie în duelul cu Atlético Madrid. Aceștia au contestat în special penaltiul acordat adversarilor și o decizie a sistemului VAR de anulare a unei lovituri de pedeapsă în favoarea londonezilor.

Întrebat dacă episodul de la Madrid poate reprezenta o sursă suplimentară de motivație pentru finalul sezonului, Arteta a subliniat că echipa sa rămâne concentrată pe obiectivul intern.

„Poate, dar cred că avem suficient combustibil în rezervor. Vrem să câștigăm Premier League și suntem exact unde ne doream. Mai sunt patru meciuri și vom lupta până la capăt”, a spus antrenorul lui Arsenal.

Arsenal se află pe primul loc, având un avantaj de 3 puncte față de Manchester City, care are un meci mai puțin disputat.

Tehnicianul a confirmat că Kai Havertz și Jurrien Timber vor lipsi la meciul cu Fulham. Totodată, a afirmat că situația căpitanului Martin Odegaard va fi evaluată înaintea jocului.

Arteta a subliniat că nu resimte presiunea finalului de sezon, considerând tensiunea parte firească a meseriei de antrenor.

„Face parte din munca mea, pentru că știu ce încercăm să realizăm. Important este să oferim jucătorilor cadrul potrivit pentru a lua deciziile corecte. Avem fotbaliști de mare calitate și, de cele mai multe ori, vor alege soluția bună”, a spus el.

De asemenea, Arteta a vorbit și despre impactul mijlocașului Declan Rice în cadrul echipei.

„Fotbalul modern merge în direcția jucătorilor compleți. Când ești mijlocaș, nu mai ești doar un număr șase, opt sau zece. Ai nevoie de fotbaliști capabili să joace oriunde pe teren și să domine fiecare fază. Declan evoluează exact în această direcție”, a afirmat managerul lui Arsenal.

Arteta a susținut că Rice merită luat în calcul pentru distincția de jucătorul sezonului, evidențiind constanța acestuia.

„Ceea ce face Declan este incredibil. Numărul de meciuri și minute jucate la acest nivel de calitate este extrem de greu de susținut. A demonstrat aceeași consistență și în ultimele sezoane”, a precizat el.

Brutăriile franceze au fost deschise, vineri, cu sprijinul guvernului, sfidând sindicatele care susțineau că 1 Mai ar trebui să rămână o zi sacră de odihnă obligatorie, relatează France 24.

Prim-ministrul Sébastien Lecornu a comandat mai multe baghete în fața camerelor de filmat, în satul Saint-Julien-Chapteuil din centrul Franței.

„Hai să avem mai multe… cel puțin patru”, a spus el, în timp ce încerca să promoveze un nou proiect de lege care să scutească în mod clar magazinele independente de pâine și florării de odihna obligatorie de Ziua Muncii, potrivit aceleiași surse.

Angajații ce lucrează de 1 Mai, plătiți dublu

Conform legislației franceze, „1 mai este zi de sărbătoare legală și nelucrătoare”. Însă, serviciile esențiale, precum spitalele și hotelurile, pot rămâne deschise doar dacă își plătesc personalul dublu.

A existat, însă, o confuzie cu privire la faptul dacă brutăriile se pot deschide.

Inspectorii muncii au raportat autorităților, în ziua de 1 Mai 2024, cinci brutari pentru activitate profesională, ceea ce a dus la aducerea lor în fața instanței. Aceștia au fost achitați cu toții anul trecut, dar situația lor dificilă a stârnit dezbateri în toată Franța.

Brutarii, necesari și de Ziua Muncii

Guvernul a încurajat brutarii la începutul acestei săptămâni să lucreze pe 1 mai, spunând că aceștia sunt „indispensabili pentru continuitatea vieții sociale”.

De asemenea, a spus că florăriile ar trebui să se deschidă pentru a vinde lăcrămioare parfumate, care se vând în mod tradițional de Ziua Muncii în Franța.

Miercuri, cabinetul a înaintat un proiect de lege, care nu a fost încă supus votului în parlament, ce permite atât brutăriilor, cât și florăriilor să se deschidă începând cu prima zi a lunii mai, atâta timp cât angajații se oferă, în scris, voluntari să lucreze și sunt plătiți cu salarii duble.

Principalele sindicate din țară susțin că niciun angajat nu este cu adevărat liber să se ofere voluntar atunci când dorește să își păstreze un contract de muncă și se tem că, în curând, toți lucrătorii francezi vor fi obligați să lucreze în ziua de sărbătoare.

Conform calendarului zilelor libere legale, minivacanța de 1 Mai 2026 începe vineri, 1 mai, și se încheie duminică, 3 mai. În acest sens, angajații și elevii beneficiază de trei zile consecutive libere, fără program de lucru sau ore de curs.

Vestea bună este că românii vor avea parte de un nou weekend prelungit curând.

Este vorba despre minivacanța de Rusalii. La ortodocși și greco-catolici, Rusaliile sunt sărbătorite în data de 31 mai 2026, iar a doua zi de Rusalii pică luni, pe 1 iunie 2026, zi care coincide cu Ziua Copilului. Astfel, angajații vor avea din nou trei zile consecutive, de sâmbătă, 30 mai, până luni inclusiv, 1 iunie.

Pentru elevi, veștile sunt și mai bune: în prima săptămână din iunie, ei vor merge la școală doar trei zile, întrucât vineri, pe 5 iunie, au din nou liber de Ziua Învățătorului.

Zile libere legale rămase în 2026:

• 1 iunie Ziua Copilului și a doua zi de Rusalii
• 15 august (sâmbătă) – Adormirea Maicii Domnului
• 30 noiembrie (luni) – Sfântul Andrei (weekend prelungit)
• 1 decembrie (marți) – Ziua Națională a României
• 25 decembrie (vineri) și 26 decembrie (sâmbătă) – Crăciunul

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a anunțat joi seara, în cadrul unei conferințe care a avut loc în Elveţia, că Uniunea Europeană a îngheţat fondurile destinate Serbiei din Planul de creştere.

Anunțul vine după ce recent, parlamentul sârb a adoptat reforme judiciare fără a consulta în prealabil procurorii, judecătorii, UE sau alte organisme de specialitate, scrie Kyiv Post, citând AFP.

„Serbia este astăzi o țară foarte polarizată, deși este candidată la aderarea la UE de mai bine de 10 ani. Din păcate, observăm un regres, în special în ceea ce privește valorile despre care vorbeam mai devreme: statul de drept, democrația, libertatea de exprimare și, mai ales, libertatea presei. Serbia are un viitor în Uniunea Europeană, dar cursul trebuie inversat sau exprimat cu tărie, inclusiv prin acțiunile politicienilor săi”, a spus Marta Kos în cadrul conferinței de presă.

„Pentru moment, am suspendat toate plăţile în cadrul Planului de creştere, deoarece a existat un regres în domeniul justiţiei. Până când acest lucru nu va fi remediat, nu vor putea beneficia de sprijin financiar european”, a declarat Kos ca răspuns la o întrebare despre situația din Serbia.

Potrivit Kyiv Post, Planul de creştere vizează şase ţări din Balcanii de Vest, printre care și Serbia, iar bugetul alocat se ridică la 6 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Acesta este destinat stimulării economiilor şi accelerării integrării cu UE.

Aceste fonduri sunt condiţionate de reforme, mai ales cele referitoare la garantarea independenţei sistemului judiciar şi combaterea corupţiei.

Piața muncii după aerarea României la UE

Raluca Turcan a punctat efectele pozitive ale aderării României la UE, privind piața muncii.

„După aderarea la UE, piața muncii din România a avut cea mai rapidă dezvoltare din întreaga regiune. Câștigul salarial mediu net a ajuns la peste 5.500 lei în anul 2026 (de la aproximativ 866 lei la momentul aderării la UE, la 1 ianuarie 2007), iar România a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri ale venitului real pe cap de locuitor. Aderarea la UE a deschis mii de oportunități, atât în țară, cât și în spațiul comunitar, iar dezvoltarea internetului a flexibilizat piața muncii și a deschis perspective noi pentru angajați și angajatori”, se arată în mesajul publicat vineri de Turcan pe Facebook.

Productivitate scăzută și povara fiscală

Deputatul PNL a atras atenția asupra unor probleme persistente, precum productivitatea scăzută comparativ cu media europeană și nivelul ridicat al sărăciei în rândul angajaților, invocând presiunea fiscală cu care se confruntă. 

„Productivitatea muncii în România rămâne semnificativ sub media UE în termeni nominali (aprox. 18-20 euro/oră față de ~45–48 euro/oră la nivel european). În același timp, sărăcia în muncă este ridicată: aproximativ 14–15% dintre angajați sunt în risc de sărăcie, comparativ cu ~9–10% media UE. În plus, povara fiscală pe muncă este în continuare foarte ridicată. Un angajat primește în mână aproximativ 58–59% din salariul brut”, se arată în postare. 

Soluțiile propuse

Turcan a pledat pentru reforme precum reducerea taxării muncii și flexibilizarea pieței. 

„De aceea cred că formele noi de lucru pe care le-am propus sunt mai actuale ca oricând. Primul: eliminarea supraimpozitării contractelor part-time. După introducerea acestei măsuri, costurile pentru angajatori au crescut, iar zeci de mii de contracte part-time au dispărut din piață. Celelalte două: contractul la cerere și contractul cu mai mulți angajatori sunt instrumente moderne pentru o piață a muncii flexibilă. Contractul la cerere răspunde nevoii de activități intermitente, iar contractul cu mai mulți angajatori reduce birocrația și crește mobilitatea. Ambele pot combate munca la negru și pot aduce în piața muncii categorii care au nevoie de program flexibil”, mai transmite deputatul. 

Grupul PACE a reacționat, sâmbătă, la mail-urile trimise parlamentarilor de vicepremierul Oana Gheorghiu, în încercarea de a-i convinge pe aceștia să nu voteze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului.

Într-un comunicat de presă emis, grupul susține că Oana Gheorghiu „nu a știut că există parlamentari” până în pragul moțiunii de cenzură și nu i-a consultat până acum.

„Mesajul vicepremierului Oana Gheorghiu este un motiv în plus să votăm la vedere moţiunea de cenzură. De la sfârşitul lunii octombrie 2025, când a fost numită vicepremier în Guvernul Bolojan, Oana Gheorghiu nu a ştiut că există parlamentari”, se arată în comunicatul de presă emis.

Aceștia susțin că vicepremierul „încearcă să mimeze democrația printr-un email, după ce Departamentul pentru Relația cu Parlamentul a solicitat, ieri, adresele de email ale tuturor parlamentarilor opoziției. Așa de bine a comunicat Guvernul cu parlamentarii că nici măcar nu avea adresele de email ale deputaților și senatorilor!”, mai transmit reprezentanții grupului PACE.

Aceștia au mai menționat că vor vota la vedere moțiunea de cenzură împotriva Guvernului, marți, deși votul este unul secret, cu bile.

Demersul Oanei Gheorghiu, criticat și de PSD și AUR

Anterior în cursul zilei, și nume din PSD și din AUR au reacționat la demersul Oanei Gheorghiu.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus că „Guvernul Bolojan se dovedește a fi doar un paravan susținut de către un imens aparat de propagandă”. În plus, deputatul PSD Adrian Câciu susține că „„adevărul” Oanei Gheorghiu este o minciună în spatele căreia se ascund interese de miliarde de euro. (…) Pa, Oana! Ia-l și pe Ilie”.

Reacțiile vin după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a transmis vineri seara, de la cabinetul său din Guvern, un email tuturor parlamentarilor, încercând să îi convingă să nu voteze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.

Într-o postare pe Facebook, ea și-a justificat și demersul.

„Am transmis în această seară un mesaj personal fiecărui deputat și senator al României. Le-am adresat un apel la înțelepciune și curaj. Am atașat acestui mesaj raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat – documentul original, exact așa cum a fost prezentat în ședința de Guvern din 16 aprilie și publicat imediat pe site-ul oficial al Guvernului. Am făcut acest demers pentru că fiecare parlamentar are dreptul să își exprime votul la moțiunea de cenzură având la dispoziție toate informațiile corecte, nu versiunea lor denaturată”, a explicat Oana Gheorghiu.

Războiul președintelui Donald Trump din Iran este la fel de nepopular în rândul americanilor ca războiul din Irak din anul cu cele mai mari violențe, 2006, și războiul din Vietnam de la începutul anilor 1970, potrivit unui sondaj Washington Post-ABC News-Ipsos , pe fondul dificultăților economice crescânde și al temerilor de terorism ca urmare a campaniei militare, relatează astăzi Washington Post.

61% dintre americani spun că folosirea forței militare împotriva Iranului a fost o greșeală, mai puțin de 2 din 10 americani considerând că acțiunile SUA în Iran au avut succes. Aproximativ 4 din 10 spun că a fost un eșec, în timp ce alți 4 din 10 spun că este „prea devreme pentru a spune”. Cifrele sondajelor indică un efort de război în general nepopular și o cădere economică tot mai mare, într-un moment în care Casa Albă a încercat să-i convingă pe americani că o duc mai bine sub Trump decât sub democrați.