Cel puțin 16 poziții militare americane au fost avariate în atacurile iraniene, acestea reprezentând majoritatea pozițiilor americane din Orientul Mijlociu, dezvăluie o investigație CNN. Pagubele includ ținte de mare importanță, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la amprenta Americii în regiune.

• Au fost lovite sisteme radar de înaltă valoare, terminale de comunicații prin satelit și sisteme de apărare aeriană (inclusiv componente THAAD).
• Unele facilități au fost descrise ca fiind „practic neutilizabile” sau „nelocuibile”. Costurile estimate pentru reparații variază între 5 miliarde și 25 de miliarde de dolari, deși unele surse sugerează că impactul economic total ar putea fi mult mai mare.
• Aproximativ 140-155 de militari americani au fost răniți, iar cel puțin 8 au fost uciși de la începutul conflictului pe 28 februarie 2026.

• Bahrain: Cartierul general al Flotei a V-a a SUA din Manama a suferit daune extinse, estimate la 200 de milioane de dolari.
• Kuwait: Baza aeriană Ali Al Salem și Camp Buehring au fost vizate, raportându-se daune la hangare și piste.
• Qatar: Baza aeriană Al Udeid (cea mai mare din regiune) și un radar de avertizare timpurie de 1,1 miliarde de dolari de lângă Umm Dahal au fost lovite.
• Arabia Saudită: Baza aeriană Prince Sultan a suferit distrugeri la nivelul infrastructurii de comunicații și a sistemelor radar.
• Emiratele Arabe Unite: Bazele Al Dhafra și Al Ruwais au fost printre țintele confirmate prin imagini satelitare.
• Iordania: Baza aeriană Muwaffaq Salti a fost atacată, fiind raportate avarii la sistemele de interceptare a rachetelor.

ISU Prahova a intervenit pe raza orașului Breaza, în zona Valea Târsei, după ce un ATV s-a răsturnat într-o zonă greu accesibilă.

A fost solicitat un elicopterul SMURD de la Brașov.

Potrivit primelor informații, în accident ar fi implicate trei persoane – doi adulți și un copil.

Unul dintre adulții implicați, un bărbat de 37 de ani, a fost găsit în stop cardio-respirator, însă nu a răspuns manevrelor de resuscitare, fiind declarat deceusl.

Copilul în vârstă 6 ani, rănit ușor în zona capului, a fost preluat împreună cu mama sa, care nu a suferit leziuni, de ambulanța SMURD TIM și sunt transportați către UPU Ploiești.

De asemenea, se va organiza sesiunea anuală a Asociației Exporatorilor Spațiului Cosmic, filiala Europa.

Cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu va susține o conferință de presă la ora 11, în sala Montreal a Hotelului Pullman din București.

Dumitru Dorin Prunariu, actualmente general-locotenent în retragere al Ministerului Apărării Naționale, este primul și singurul cosmonaut român, care în perioada 14–22 mai 1981 a efectuat un zbor cosmic.

Românul Dumitru-Dorin Prunariu, președintele Asociația Exporatorilor Spațiului Cosmic

Asociația Exporatorilor Spațiului Cosmic (ASE), este asociația profesională a astronauților și cosmonauților din 43 de state, numărând acum peste 400 de membri. Aceasta promovează perspectiva unică a membrilor ei pentru a promova beneficiile globale ale științelor spațiale, explorării și cooperării internaționale, pentru a educa și inspira generațiile viitoare, și pentru a încuraja o mai bună gestionare a planetei noastre.

Filiala europeană a ASE este una din cele patru filiale regionale, cuprinzând în principal astronauți din statele membre ale Agenției Spațiale Europene.

Dumitru-Dorin Prunariu a fost președintele ales pe parcursul a două mandate de la organizarea ei în anul 2010.

ASE Europa organizează o reuniune anuală într-o țară europeană, prin rotație, dezvoltând astfel, prin manifestări și evenimente, interesul pentru acest domeniu de activitate și prestigiul țării în cauză.

Vineri, de Ziua Muncii, activiștii din întreaga lume au organizat mitinguri și proteste, cerând pace, salarii mai mari și condiții de muncă mai bune. Protestele vin în contextul în care mulți lucrători se confruntă cu creșterea costurilor energiei și scăderea puterii de cumpărare, cauzate de războiul din Iran, informează AP News.

Protestele au avut loc în mai multe capitale și orașe europene, dar și în Statele Unite și capitale din est, precum Seul, Sydney și Jakarta.

Ziua Muncii, o zi a protestelor

De 1 Mai, sindicatele se adună, în mod regulat, pentru a protesta în privința salariilor, pensiilor, inegalității și a unor probleme politice mai largi.

„Muncitorii refuză să plătească prețul războiului lui Donald Trump în Orientul Mijlociu”, a declarat Confederația Europeană a Sindicatelor, care reprezintă 93 de organizații sindicale din 41 de țări europene. „Mitingurile de astăzi arată că muncitorii nu vor sta deoparte și nu vor vedea cum locurile lor de muncă și nivelul de trai sunt distruse”, potrivit aceleiași surse.

Autoritățile turce din Istanbul au reținut sute de manifestanți, pentru că au încercat să mărșăluiască în zone declarate interzise din motive de securitate, în special în Piața Taksim din centrul orașului, epicentrul protestelor din 2013. Manifestațiile de 1 Mai din Turcia sunt frecvent marcate de incidente cu autoritățile.

Manifestații în întreaga lume

În Franța, sindicatele au convocat demonstrații la Paris și în alte locuri sub sloganul „pâine, pace și libertate”, făcând legătura între preocupările zilnice ale muncitorilor și conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu.

În Portugalia, modificările legislative ale muncii propuse de guvernul de centru-dreapta au declanșat o grevă generală și proteste stradale anul trecut. Încă nu s-a ajuns la un acord după nouă luni de negocieri cu sindicatele și angajatorii. Sindicatele spun că propunerile ar slăbi drepturile lucrătorilor, inclusiv prin extinderea limitelor pentru orele suplimentare și reducerea unor beneficii.

În SUA, activiștii și-au exprimat opoziția puternică față de politicile lui Trump și au anunțat mii de acțiuni de 1 Mai în întreaga țară și solicită o întrerupere economică prin „fără școală, fără muncă, fără cumpărături”.

Mai multe mitinguri au avut loc în Africa de Sud, unde șeful Congresului Sindicatelor Sud-Africane, Zingiswa Losi, a declarat că muncitorii se „sufocă” din cauza creșterii costurilor alimentelor, electricității, transportului și asistenței medicale, într-o „criză a demnității clasei muncitoare”.

„Dacă autoritățile grecești ar fi conștiente de sau ar fi facilitat în vreun fel interceptarea Flotilei Global Sumud, aceasta ar constitui o evoluție profund tulburătoare care necesită clarificări și responsabilizare imediate”, a declarat Kostas Arvanitis pentru Anadolu într-o declarație scrisă.

El a spus că guvernul grec „nu poate permite ca acțiunile care afectează navele umanitare civile să aibă loc în zone aflate sub responsabilitatea sa fără o transparență deplină”.

El a adăugat că orice indicație de cooperare sau toleranță ar ridica îngrijorări serioase cu privire la respectarea dreptului internațional, protejarea vieții umane pe mare și credibilitatea instituțională a Greciei.

Arvanitis cere responsabilitate

Arvanitis a spus că incidentul a indicat ceea ce a descris ca un eșec mai amplu atât la nivel național, cât și european.

El a spus că o flotilă de ajutor umanitar care transporta medici, provizii esențiale și mesaje de solidaritate pentru palestinieni nu ar trebui interceptată pe mare.

„Faptul că cetățenii se simt obligați să acționeze în acest fel reflectă inacțiunea persistentă și, uneori, complicitatea politică a guvernelor europene în fața catastrofei umanitare în curs de desfășurare din Gaza”, a declarat Arvanitis.

El a cerut responsabilitate, subliniind că trebuie asigurată siguranța și eliberarea imediată a celor aflați la bord.

Orice intervenție ilegală asupra navelor civile ar trebui investigată

Arvanitis a mai spus că orice intervenție ilegală asupra navelor civile ar trebui investigată pe deplin.

El a îndemnat UE să ia măsuri concrete, inclusiv reevaluarea relațiilor sale cu Israelul, pentru a respecta dreptul internațional și a restabili credibilitatea.

Separat, membrul irlandez al Parlamentului European Barry Andrews a declarat pentru Anadolu că Israelul „comite acte ilegale în apele teritoriale ale UE”.

El a cerut ca activiștii să fie returnați familiilor lor „cât mai curând posibil”.

Flotila de ajutor umanitar Global Sumud a fost atacată joi în apropierea insulei grecești Creta, la aproximativ 600 de mile marine de destinația sa, enclava Gaza devastată de blocadă.

Primele nave ale flotilei, care transportau ajutoare umanitare, au plecat din Barcelona pe 12 aprilie, în timp ce flota principală a părăsit insula italiană Sicilia pe 26 aprilie, cu scopul de a contesta blocada de lungă durată impusă de Israel asupra Gazei.

Israelul a impus o blocadă asupra Fâșiei Gaza din 2007, ceea ce a lăsat cei 2,4 milioane de locuitori ai acesteia confruntați cu o lipsă severă de alimente și provizii esențiale.

Armata israeliană a lansat o ofensivă asupra Gazei în octombrie 2023, ucigând peste 72.000 de oameni, rănind peste 172.000 și provocând distrugeri pe scară largă în întreaga enclavă.

Televiziunea de stat siriană a transmis, vineri, că un lider religios șiit, de la templul Sayyeda Zeinab de lângă Damasc, a fost ucis într-o explozie cu bombă. Farhan Hassan al-Mansour, „a fost ucis într-o explozie cu bombă” în zona din jurul sanctuarului, a anunțat postul de televiziune, potrivit Le Figaro.

Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (SOHR) a considerat-o o „asasinare”, fără a specifica însă cine este responsabil, dar indicând că o „bombă fusese aruncată asupra mașinii” demnitarului.

Cea mai înaltă autoritate spirituală șiită din Siria a relatat, de asemenea, moartea clericului, declarând că acesta a fost ucis „într-o explozie cu o mașină-capcană”, potrivit aceleiași surse.

Al doilea atentat în mai puțin de un an

În iulie 2025, un alt atentat a fost produs asupra unui cleric șiit, care a fost împușcat mortal în regiunea Homs din centrul Siriei.

Președintele  Ahmad al-Sharaa  a promis că va proteja minoritatea șiită, estimată la aproximativ 300.000 de persoane.

ExxonMobil și Chevron au sfidat apelurile Casei Albe de a crește producția de petrol, rezistând presiunilor din partea unei administrații care se luptă să pună capăt celei mai mari crize energetice din ultimele decenii.

Directorul financiar al Exxon, Neil Hansen, a declarat pentru FT că „nu a existat nicio schimbare” în strategia companiei în bazinul Permian, regiunea dominantă din SUA pentru petrol și gaze, în timp ce directorul financiar al Chevron, Eimear Bonner, a declarat că „criza nu a determinat nicio modificare a niciunuia dintre planurile noastre”.

Războiul din Iran a redus drastic producția în Golf și a afectat operațiunile de rafinare din Orientul Mijlociu și dincolo de el, declanșând un șoc energetic care amenință să alimenteze inflația în întreaga lume .

Prețurile petrolului au crescut joi la 126 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel de la începutul războiului, în timp ce prețurile benzinei din SUA au crescut la peste 4 dolari pe galon, subminând promisiunea președintelui Donald Trump din campanie de a le reduce sub 2 dolari și de a face viața mai ieftină pentru americani.

Guvernul a eliberat petrol din rezerva strategică de petrol și a cerut mai multe foraje din partea industriei, dar cele două mari companii americane își mențin strategiile de dinainte de război. „Nu este nevoie să trecem la o viteză superioară, pentru că suntem deja în viteză maximă”, a spus Hansen.

„Asta nu înseamnă că nu analizăm potențialul de a extinde acest lucru, dar există limitări.” Bonner a spus: „Am putea crește în Permian, dar aceasta nu este strategia pe care o avem. Strategia noastră este să creștem fluxul de numerar disponibil, nu să creștem producția.” Ea a adăugat: „Nu te-ai aștepta să ne schimbăm semnificativ planurile după opt săptămâni de perturbări.”

Comentariile lor au venit vineri, în contextul în care grupurile și-au publicat rezultatele pe primul trimestru.

Exxon a raportat un profit net de 4,2 miliarde de dolari în cele trei luni încheiate la sfârșitul lunii martie, în scădere cu 46% față de aceeași perioadă a anului trecut, o scădere care a fost rezultatul în principal al unei pierderi de 3,9 miliarde de dolari din acoperirile de risc legate de mărfuri care nu au fost încă livrate.

Compania a declarat că se așteaptă ca discrepanța să se rezolve în lunile următoare, pe măsură ce contractele sunt finalizate. Grupul petrolier are cea mai mare expunere la criză în Orientul Mijlociu, operațiunile din Emiratele Arabe Unite și Qatar reprezentând 20% din producția sa de petrol de anul trecut.

Exxon a avertizat în aprilie că conflictul va cauza o pierdere de 6% din producția sa globală în primul trimestru. „Acest trimestru a demonstrat că ExxonMobil este o companie fundamental mai puternică decât era acum doar câțiva ani, construită pentru a performa în perioadele de disrupție și în cadrul ciclurilor de piață”, a declarat directorul executiv Darren Woods într-un comunicat.

Exxon a anunțat că va plăti un dividend de 1,03 dolari pe acțiune pentru al doilea trimestru.

Chevron , care este mai puțin expusă, a raportat un profit net de 2,2 miliarde de dolari în primul trimestru, o scădere de 37% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar a declarat că a avut pierderi de 2,9 miliarde de dolari din acțiunile bancare.

Producția companiei a crescut cu 500.000 de barili pe zi față de primul trimestru al anului 2025, ca urmare a integrării producătorului american de petrol și gaze Hess, a unei producții mai mari în „Golful Americii” și a creșterii în Bazinul Permian.

Acțiunile Chevron au scăzut cu 0,3% la începutul tranzacțiilor, în timp ce acțiunile Exxon au scăzut cu 0,7%.

Acțiunile ambelor companii au crescut cu aproape 30% în acest an. Atât Exxon, cât și Chevron, al căror director executiv Mike Wirth s-a numărat printre directorii care s-au întâlnit cu Trump săptămâna aceasta, au declarat că își exploatează rafinăriile la rate record, profitând de prețul ridicat al motorinei și al altor produse rafinate.

Joi noaptea, în jurul orei 23:25, un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit în Wimberley, un oraș situat la aproximativ 64 de kilometri sud-vest de Austin, Texas, a declarat judecătorul Ruben Becerra din comitatul Hays, potrivit AP News.

Administrația Federală a Aviației a declarat că Cessna 421C s-a prăbușit joi noaptea, având cinci persoane la bord, adăugând că vor investiga cauzele accidentului, alături de Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor.

Judecătorul a declarat că informațiile preliminare indică faptul că avionul se deplasa cu viteză mare în momentul prăbușirii. El nu a divulgat numele victimelor, în așteptarea înștiințării familiilor, adăugând că a doua aeronavă, care circula în zonă, a aterizat în siguranță lângă San Antonio.

Primarul orașului Wimberley, Jim Chiles, a declarat că nu deține nicio informație despre accident, potrivit aceleiași surse.

Wimberley, cu o populație de aproximativ 3.000 de locuitori, este o destinație turistică populară în Texas, lângă râul Blanco.

Meciul echipei naționale cu Georgia se va disputa marți, 2 iunie, de la ora 20:00, la Mikheil Meskhi Stadium din Tbilisi.

Tichetele rezervate fanilor români vor putea fi cumpărate prin intermediul site-ului partenerului federației georgiene, printr-un link special dedicat suporterilor oaspeți.

Prețul unui bilet este de aproximativ 66 de lei. Locurile alocate galeriei României sunt în sectoarele 29 și 30 ale stadionului.

În total, pentru fanii români sunt disponibile 1.326 de bilete.

Potrivit organizatorilor, la fiecare comandă vor putea fi achiziționate maximum patru bilete.

Tichetele vor fi personalizate cu nume, prenume, data nașterii, număr de telefon și adresă.

De asemenea, accesul pe stadion se va face doar pe baza unui bilet valid, indiferent de vârsta spectatorului.

Meciul cu Georgia va reprezenta debutul noului selecționer Gheorghe Hagi în al doilea său mandat pe banca tehnică a echipei naționale.

„Este un efort care a durat câteva luni de a construi atât cadrul normativ cât și pașii următori care țin de desecretizare și țin de efortul comun instituțional de a pune la dispoziția publicului larg. Noi credem că este extrem de important pentru România, pentru societate, să putem să ne uităm la lecțiile acestei tranziții”, a spus Țoiu despre inițiativa desecretizarii arhivei diplomatice din primii ani de tranziție. 

Efortul se concentrează pe documente care surprind felul în care au fost percepute evenimentele de la începutul anilor 90, spune ministrul.  

„Vorbim de telegramele din acea perioadă, felul în care a fost prezentată situația din România în presa internațională și răspunsul pe care România l-a dat prin diplomații săi. care a fost percepția acestor gesturi ale României în fața partenerilor noștri internațional, ce se discuta la nivel diplomatic, felul în care a fost acest lucru ilustrat în presa vremii în afară a României și, evident, din aceste lucruri, cercetătorii pot să construiască analize privind felul în care asta a afectat decizii care au privit România”, spune ministrul de Externe într-o intervenție la Digi24. 

Privind o posibilă reacție din partea politicienilor sau foștilor politicieni, șefa diplomației de la București a subliniat: „Nu văd de ce ar fi un subiect politic. Am văzut și eu multe dintre comentariile din spațiu online. Dar este dreptul poporului român la propria istorie și la propria memorie. Nu văd cui i-ar fi teamă de poporul român, decât dacă la momentul respectiv l-a trădat în vreun fel”. 

„Este necesar să fie adoptată hotărârea de guvern. Acum este în etapa obligatorie ca procedură legală de transparență. Preluăm în această perioadă comentarii, sugestii, avizele celorlalte instituții, dar noi nu suntem o echipă care să aștepte. Și atunci, oricum, Comisia de declasificare și începem munca”, a mai spus Țoiu.