Miruță respinge acuzațiile privind programul SAFE: Le-am apăsat exact buba unde ascundeau infecția

„Le-am apăsat exact buba unde ascundeau infecția, iar reacția a venit imediat: au scos răgușitele voci de serviciu”, a scris ministrul Radu Miruță pe pagina oficială de Facebook.

Reacția vine după ce managerul general al Romarm și președintele Organizației Patronale Industria de Apărare, Răzvan Pîrcălăbescu, l-a acuzat de „înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale”, într-o intervenție televizată.

Miruță a respins afirmațiile potrivit cărora Ministerul Apărării ar decide direct firmele sau locațiile de producție din programul SAFE.

„Ministerul Apărării nu decide nici firmele, nici locațiile proiectelor SAFE. Apărarea stabilește doar specificațiile tehnice. Apoi, alte instituții ale statului analizează unde pot fi produse echipamentele cu cerințele Armatei. Dar cei vizați de faptul că am făcut totul transparent și astfel nu mai au grade de libertate împing în față eșalonul doi și aruncă în spațiul public cuvinte mari, rostite fără acoperire, într-o ultimă încercare de a-și păstra controlul asupra banilor publici, așa cum au făcut zeci de ani”, a precizat el.

Ministrul mai susține că în jurul programului SAFE au apărut atacuri publice motivate de pierderea influenței asupra modului în care erau gestionate contractele din industria de apărare.

„Cei vizați de faptul că am făcut totul transparent și astfel nu mai au grade de libertate împing în față eșalonul doi și aruncă în spațiul public cuvinte mari, rostite fără acoperire”, a mai afirmat acesta.

Referindu-se direct la Răzvan Pîrcălăbescu, ministrul a făcut trimitere la perioada în care a condus Ministerul Economiei, afirmând că a sesizat nereguli privind conducerea Romarm.

„Când eram la Economie, l-am trimis la DNA pe directorul de la Romarm. Rapoartele arătau clar: ajunsese în funcție pe baza unor documente care nu ar fi trecut nici de verificarea formală a dosarului Mai mult, ocupa simultan poziții incompatibile – în industria de apărare și în structura responsabilă de comerț exterior”, a declarat Miruță.

Miruță vorbește despre existența unei rețele de influență în companiile de stat

„O rețea întreagă, legată în același punct de comandă, a orchestrat situații absurde: subalterni puși în comisii care își numeau apoi în funcția de deasupra proprii superiori. Așa a ajuns și Pîrcălăbescu, din șef de cabinet al ministrului PSD al Economiei, Radu Oprea, director la Romarm – în subordinea aceluiași ministru”, a afirmat ministrul, susținând că astfel de practici au dus la „bani în buzunarele unora și degradare în companiile statului”.

În opinia sa, reacțiile din prezent sunt consecința încercărilor de a reforma sistemul.

„Ca ministru al Economiei am început să destructurez această rețea care a blocat industria de apărare. De aici și reacțiile. Sunt zgomotoase, dar goale: în spatele acuzațiilor nu există argumente”, a mai spus Miruță.

„O schimbare majoră față de trecut”

El susține că programul SAFE schimbă radical modul de funcționare al industriei de apărare.

„Prin SAFE, 60% din ceea ce va primi Armata se va produce în România. Este o schimbare majoră față de trecut, când se cumpăra direct din afară. Acum, companii din Franța și Germania nu mai livrează doar produse – vin în România, construiesc capacități de producție, angajează oameni și plătesc taxe aici. Asta încă nu le vine să creadă celor care ‘orchestrau’ contractele înainte: că am impus un exemplu, pe care le va fi greu în viitor să îl ocolească – plătim dacă din acești bani se produce fizic în România. Ceea ce Romarm nu a reușit, deși are miliarde în conturi nefolosite pe care nu este în stare să le utilizeze pentru investiții, începe să se întâmple prin SAFE”, a transmis Miruță.

„Ce fac ei acum nu e nici despre prostie, nici despre faptul că se uită umiliți cum s-a reușit ceea ce ei n-au reușit. Este despre pierderea controlului asupra unui sistem opac pe care l-au tot crescut și stăpânit, în care incompetența era recompensată, iar banii publici erau direcționați”, a încheiat Miruță.

Programul SAFE (Security Action for Europe) este o inițiativă a Uniunii Europene estimată la aproximativ 150 de miliarde de euro, din care României îi revin circa 16,6 miliarde de euro. Prima etapă a proiectelor, de peste 8,3 miliarde de euro, a fost deja transmisă spre aprobare.

Incendiu de vegetație în Caraș-Severin. Elicopter Black Hawk, trimis să stingă focarele din Slatina-Timiș

Potrivit autorităților, incendiul se manifestă pe mai multe focare, cu degajări semnificative de fum, iar intervenția este îngreunată de terenul accidentat.

Incendiul a fost semnalat încă din cursul zilei de vineri, când pompierii din cadrul Detașamentului Caransebeș au intervenit pentru limitarea și stingerea focarelor. Odată cu lăsarea întunericului, forțele s-au retras în siguranță.

Sâmbătă dimineață, intervenția a fost reluată și suplimentată. La fața locului au fost mobilizați peste 45 de pompieri militari din subunitățile Caransebeș, Reșița și Oravița.

Pompierii acționează cu suflante, vermorele, pliciuri și drujbe, iar în sprijinul acestora intervin și câțiva localnici.

Pentru gestionarea situației, autoritățile au solicitat și un elicopter Black Hawk al Inspectoratului General de Aviație al MAI, echipat cu sistem Bambi Bucket pentru stingerea incendiilor.

Intervenția aeriană se desfășoară simultan cu acțiunile echipajelor terestre, care încearcă să limiteze extinderea focarelor și să lichideze incendiul.

Misiunea este în dinamică, iar autoritățile monitorizează permanent evoluția incendiului.

Cozi la Delfinariul din Mamaia în minivacanța de 1 Mai. Cât plătesc turiștii pentru un bilet

La ora prânzului, la casele de bilete se formase deja coadă, semn că atracția rămâne una dintre cele mai căutate destinații pentru familiile aflate pe litoral.

Vizitatorii au venit încă din prima parte a zilei pentru a prinde demonstrațiile cu delfini, considerate printre principalele puncte de interes pentru turiștii ajunși în stațiune.

Imaginile surprinse de reporterul Mediafax la fața locului arată grupuri de părinți și copii care așteaptă la intrare, în timp ce zona din jurul complexului este animată de turiști aflați la plimbare.

Cât costă un bilet la Delfinariul din Mamaia

Potrivit tarifelor afișate la casierie, un bilet întreg pentru demonstrațiile cu delfini costă 74,37 lei pentru adulți. Elevii și studenții plătesc 17,76 lei, iar copiii sub 7 ani au acces gratuit.

Programul demonstrațiilor diferă în funcție de zi. De luni până vineri are loc o demonstrație la ora 13:00, iar în weekend sunt programate trei reprezentații, la orele 11:00, 13:00 și 15:00.

În minivacanța de 1 Mai, litoralul a atras mii de turiști, iar atracțiile pentru familii au fost printre cele mai căutate activități de zi.

Lovitură pentru Real Madrid în lupta pentru titlu în Spania. Dani Carvajal s-a accidentat și va lipsi 2 săptămâni

„După investigațiile efectuate jucătorului nostru Dani Carvajal de către Serviciile Medicale ale Real Madrid, a fost diagnosticată o fisură a falangei distale a celui de-al cincilea deget al piciorului drept. Evoluția sa rămâne sub observație”, se arată în comunicatul clubului Real Madrid.

Înaintea meciului cu Espanyol, programat duminică, de la ora 22:00, Dani Carvajal s-a pregătit separat, după ce a primit o lovitură la piciorul drept.

Pentru Real Madrid reprezintă o lovitură în plan defensiv în lupta pentru titlul în La Liga, cu FC Barcelona.

Barcelona are 11 puncte avans cu șase etape rămase de disputat.

Fundașul ar putea reveni pentru ultimul meci de campionat al madrilenilor, contra Athletic Club, pe stadionul Santiago Bernabéu.

Partida cu Athletic ar putea reprezenta ultimul meci al căpitanului blanco în fața propriilor suporteri, contractul său urmând să expire în vară.

Avalanșă pe Valea Coștilei. Cel puțin o persoană, surprinsă sub zăpadă. Salvamontiștii intervin cu câini de căutare și elicopter

Potrivit primelor informații, mai multe persoane se aflau în zonă în momentul producerii avalanșei, iar salvatorii încearcă să stabilească exact câți turiști au fost implicați.

Salvamontiștii intervin în aceste momente pentru căutarea victimelor, inclusiv cu câini specializați, iar operațiunea este sprijinită de un elicopter folosit pentru transportul echipelor în teren.

Intervenția este în desfășurare, iar autoritățile încearcă să localizeze rapid persoanele surprinse de avalanșă.

Valea Coștilei este una dintre zonele frecventate de schiorii care practică off-piste, însă condițiile de zăpadă și riscul de avalanșă pot transforma traseele într-un pericol major.

Misiunea este în dinamică.

România obține o victorie clară cu Spania la Campionatul Mondial de hochei pe gheață Divizia I/B și se menține în lupta pentru revenirea în eșalonul secund valoric

România a deschis scorul rapid, prin Patrik Imre, în minutul 4. Însă, Spania a restabilit egalitatea în prima treime, prin Jaime Capillas, în minutul 17, în superioritate numerică.

Momentul decisiv a venit în treimea a doua.

România a revenit în avantaj în minutul 25, prin Tamas Reszegh (power-play), iar apoi a majorat diferența prin Richard Rokaly în minutul 26.

Hunor Csaszar a marcat pentru 4-1 în minutul 33, după o acțiune colectivă bine construită.

În treimea finală nu s-a mai înscris, iar România a controlat jocul până la final.

Echipa tricoloră a ajuns momentan pe primul loc al clasamentului, cu 7 puncte. A devansat astfel pe Coreea de Sud și Estonia, care au câte 6 puncte fiecare și un meci mai puțin disputat.

Cele două echipe urmează să se întâlnească în meci direct în etapa a 3-a, sâmbătă, de la ora 11:00.

România a retrogradat anul trecut din Divizia I/A.

Radu Oprea, despre cum s-au pierdut 200 de mil. euro din PNRR: „De ce vă trageți un glonț în picior?”

„Cum am pierdut 200 de milioane de euro din PNRR. Citesc o postare „triumfalistă”, a lui Dragoș Pîslaru, despre cum am recuperat 132 milioane de euro din cererea de plată 3, restanța jalonului AMEPIP. Vă aduc aminte că valoarea totală a jalonului era de 330 milioane euro și avea două componente: numirea președintelui și vicepreședintilor urmare procedurii de selecție și operaționalizarea AMEPIP. Procedura de selecție s-a desfășurat în conformitate cu legea, transparent, organizată profesionist de către colegii din SGG, în timpul mandatului meu. Astăzi AMEPIP are o conducere pe patru ani. Pentru a fi clar și explicit, în această procedură de selecție am interzis colegilor din comisie să interacționeze cu mine și cu oricare altă persoană din instituție sau din afara ei. De aceea, nu au apărut discuții ulterioare și Comisia a apreciat această parte a jalonului ca îndeplinită”, spune Oprea, pe Facebook.

Acesta afirmă că nu poate da detalii despre felul în care s-a negociat la Bruxelles închiderea jalonului și încasarea celor 330 de milioane, pentru că nu a participat, „în ciuda faptului că SGG era coordonatorul de reformă”.

„Cuplul teribil”

„Delegația a fost compusă din viceprim-ministru Oana Gheorghiu, ministrul Dragoș Pîslaru și președinta AMEPIP Anișoara Ulcelușe. Nu s-au cerut la SGG elemente de mandat pentru aceste negocieri, iar colegii care au reprezentat România până la apariția noului cuplu teribil Gheorghiu-Pîslaru au fost dați la o parte. Rezultatele negocierii se văd, am pierdut 200 de milioane de euro pentru că nu am putut susține operaționalizarea AMEPIP. Felicitari Oana Gheorghiu, felicitări Dragoș Pîslaru! Dar dacă vă întrebați de ce am ajuns aici, trebuie să vă povestesc ce mi-a spus un înalt reprezentant al Comisiei când discutam bilateral despre operaționalizarea AMEPIP la începuturile guvernului Bolojan. Trebuie să vă aduc aminte și de declarațiile la TV ale premierului care spunea că AMEPIP este nefuncțională. Iar înalul reprezentant mi-a spus: „nu înțeleg de ce vă trageți singuri un glonț în picior, ne-ați trimis numerose dovezi că AMEPIP este operațional, iar apoi vin aceste declarații de la cel mai înalt nivel care spun că nu este. Noi pe cine să credem?” Aceste declarații și alte stângăcii ne-au costat 200 milioane de euro”, acuză fostul SGG din partea PSD.

Descoperire promițătoare pentru tratamentul epilepsiei

Cercetarea, publicată în Nature Neuroscience, se concentrează pe așa-numitele spike-uri interictale, impulsuri electrice anormale care apar frecvent în creierul persoanelor cu epilepsie, chiar și în absența crizelor vizibile. Deși sunt scurte și adesea trec neobservate, acestea pot perturba atenția și memoria și sunt suspectate că contribuie la dificultăți cognitive pe termen lung.

Folosind sonde extrem de fine, capabile să înregistreze activitatea individuală a neuronilor, cercetătorii au analizat creierele unor pacienți cu epilepsie aflați în pregătire pentru intervenții chirurgicale. Rezultatele arată că aceste spike-uri urmează un tipar organizat, implicând grupuri distincte de neuroni care se activează succesiv înainte, în timpul și după descărcare.

Surprinzător, mulți dintre neuronii implicați sunt cei folosiți în mod normal pentru procese cognitive, inclusiv limbajul. În timpul unui spike, aceștia sunt practic „recrutați” pentru activitatea anormală, ceea ce ar putea explica de ce pacienții pot avea momente scurte de confuzie sau goluri de memorie.

Un alt rezultat important este că modificările în activitatea neuronală pot fi detectate cu aproximativ o secundă înainte de apariția spike-ului. Acest interval ar putea fi suficient pentru dezvoltarea unor tehnologii de stimulare cerebrală capabile să oprească fenomenul înainte ca acesta să afecteze funcționarea normală a creierului.

Cercetătorii spun că aceste rezultate ar putea sta la baza unor tratamente mai precise pentru epilepsie, care să nu se limiteze doar la controlul crizelor, ci și la reducerea acestor descărcări subtile, dar potențial dăunătoare.

Donald Trump îl critică pe Joe Biden pentru ajutorul dat Ucrainei: A părut un prost

„Președintele Trump: Biden a părut ca un prost și a dat mult din ce aveam noi Ucrainei. Și au cheltuit 350 de miliarde de dolari. Noi nu facem asta”, scrie Trump.

Președintele american estre de părere că „toată lumea trebuie să plătească”.

„Uniunea Europeană ne plătește, dar Biden nu a primit bani. Nu a primit nimic. Nu a primit nimic. Dar a dat mult din inventar”, mai spune DOnald Trump.