Un apel la 112, sâmbătă seara, în jurul orei 19:15, a semnalat prezența unui miros de fum pe casa scării unui bloc de locuințe din municipiul Piatra-Neamț. La fața locului au intervenit echipaje ale Detașamentului de pompieri Piatra-Neamț și ale IPJ.

Potrivit autorităților, „ajunși la locul indicat, pompierii au constatat că se degajă fum dintr-un apartament situat la parterul blocului”.

Incendiul se manifesta „cu flacără deschisă și degajări de fum în zona aragazului, unde o oală fusese lăsată nesupravegheată, fiind afectate și materiale combustibile aflate în apropiere”.

Pompierii au intervenit atât pentru stingerea incendiului, cât și pentru evacuarea fumului din locuință și de pe casa scării.

În paralel, două persoane aflate în apartamentul în care a izbucnit incendiul au fost evacuate, fără a necesita îngrijiri medicale.

Cauza probabilă a incendiului a fost stabilită ca fiind nesupravegherea sistemului de gătit aflat în funcţiune.

Autoritățile au mai menționat că nu a fost necesară evacuarea locatarilor din întregul imobil.

Imaginile surprinse de reporterul MEDIAFAX aflat pe Autostrada A2 arată un trafic fluent pe sensul de mers către București, fără aglomerație și fără coloane de mașini.

În mod obișnuit, la finalul weekendurilor prelungite sau al minivacanțelor petrecute la mare, Autostrada Soarelui devine una dintre cele mai aglomerate rute din țară, însă de această dată circulația se desfășoară în condiții normale.

Șoferii care părăsesc litoralul nu întâmpină timpi mari de așteptare, iar traficul se menține constant pe principalele tronsoane ale autostrăzii.

Autoritățile recomandă conducătorilor auto să respecte limitele de viteză și să păstreze distanța de siguranță, chiar dacă traficul este redus.

„Oare nu-ți ajunge că, cu fiecare oră pe care o mai petreci la Palatul Victoria, scufunzi țara asta și mai mult? Acum vrei, cu orice preț, să-i dai foc. Asta ți-ar mai potoli setea de putere? Români încaierați cu români – asta e „soluția” ta?”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Fifor. 

„Oprește-te! Nu te mai juca cu focul lângă butelie”, mai spune președintele PSD Arad. 

Deputatul a criticat dur măsurile luate de Guvern, evidențiind scăderea nivelului de trai, creșterea șomajului și recesiunea economică. 

„Ai reușit, în numai 10 luni, să nenorocești o țară. Doar un IRESPONSABIL ar face ceea ce ai făcut și ceea ce continui să faci: să sărăcești românii cu bună știință, să duci economia în recesiune sub lozinca „reformei”, să lovești în capitalul românesc, să arunci șomajul în aer. Ce om lovește în veterani, în mamele aflate în îngrijirea copilului, în persoanele cu handicap, în bolnavii cronici? ”, spune Fifor. 

Liderul PSD îl acuză pe premier și de influențarea presei și de protejarea „găștii sale”. „Cât de Ilie Bolojan să fii ca să arunci o țară în aer doar pentru că tu și gașca ta, mufată la banii statului, nu vă dați duși? De zile întregi cheltui banii românilor ca să intoxici ecranele televizoarelor cu retorica ta mincinoasă, cu ura ta față de români, pe care nici măcar nu mai încerci să o disimulezi. O „haiducie” de rit nou, în care iei de la românii onești ca să dai celor conectați la banul public”, se mai arată în mesaj. 

„Dar poate cel mai grav lucru este altul: disperarea cu care te ții de scaun. Disperarea celui care știe că vine nota de plată. Știi vorba aia, Ilie… de ce ți-e frică nu scapi. Du-te. Lasă țara asta în pace”, conchide Fifor. 

Moțiunea, inițiată de PSD, AUR și membrii grupului PACE – Întâi România, a fost depusă și citită în Parlament, în cursul acestei săptămâni, urmând ca marți să fie votată de plenul reunit. 

NATO încearcă să „înțeleagă detaliile” anunțului făcut de SUA de a retrage aproximativ 5.000 de soldați din Germania. Decizia a fost luată de președintele american Donald Trump, în contextul unui schimb de replici mai acid între acesta și cancelarul german Friedrich Merz.

Purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart, a declarat sâmbătă că alianța „colaborează cu SUA pentru a înțelege detaliile deciziei lor privind prezența militară în Germania”, lăsând de înțeles faptul că anunțul retragerii a fost un act unilateral, fără o coordonare semnificativă sau chiar deloc cu aliații europeni ai Washingtonului.

„Această ajustare subliniază necesitatea ca Europa să continue să investească mai mult în apărare și să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea noastră comună”, a declarat Hart pe rețelele de socializare, relatează The Guardian.

De unde a pornit totul

La începutul săptămânii, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Washingtonul este „umilit” de iranieni în contextul negocierilor de pace. Remarcile lui Merz nu au rămas fără răspuns. Trump l-a criticat pe cancelarul german, spunând că acesta „nu știe despre ce vorbește”, iar la scurt timp a avansat scenariul retragerii trupelor americane.

Guvernul german a încercat să minimizeze gravitatea deciziei lui Trump, descriind-o ca fiind „prevăzută” și o reamintire a necesității ca Europa să investească în propria apărare.

Pentagonul a afirmat că retragerea soldaților americani din Germania va avea loc în următoarele 6-12 luni.

Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania a declarat că retragerea planificată a SUA din bazele din Germania demonstrează că „trebuie să consolidăm pilonul european din cadrul NATO”.

„Se anticipa că SUA ar putea retrage trupe din Europa, inclusiv din Germania”, a spus purtătorul de cuvânt, potrivit The Guardian.

În prezent, efectivul actual al trupelor americane din Germania este estimat la 40.000 de soldați.

Raluca Turcan, fost ministru al Culturii și al Muncii, vicepremier al României și în prezent deputat, membru în Comisia pentru învățământ, în Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă și în Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, vorbește despre cum se construiește azi încrederea în politică și despre distanța tot mai mare dintre critică și soluții reale în spațiul public. Ea aduce în discuție și felul în care tinerii se raportează la decizie și importanța surselor de informare credibile, într-un context marcat de neîncredere și tensiuni publice. În același timp, Ilie Bolojan este menționat ca exemplu de lider în care are încredere.

INTERVIU

Reporter: Numele complet?
Raluca Turcan: Raluca Turcan.

Reporter: Studii și funcția actuală?
Raluca Turcan: Economist, absolvent de Academia de Studii Economice, facultatea de Relații Economice Internaționale, deputat.

Despre încrederea în politica actuală, Ilie Bolojan, Theodor Stolojan și Traian Băsescu

Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați.
Raluca Turcan: Ilie Bolojan, pentru că într-un context dificil a stabilizat România și cred că poate să ne conducă pe un drum în care țara noastră să înceapă să crească din nou și economic, și din perspectiva atractivității pentru oameni. Theodor Stolojan, un om care în doi ani de zile a dublat scorul Partidului Național Liberal și și-a menținut o cotă de credibilitate ani la rând după ce a deținut funcția de prim-ministru. Traian Băsescu, un om care a riscat suspendarea din funcția de președinte atunci când a considerat că țara trebuie să meargă pe un anumit drum.

Reporter: Un mit despre politicieni care vă deranjează?
Raluca Turcan: Că toți fură, nu toți politicienii fură.

Politicienii care jignesc și refuză alternative

Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată.
Raluca Turcan: Nu pot să spun a priori că n-aș vota anumiți oameni politici, însă pot să vă spun ce mă îndepărtează de oamenii politici de multe ori: când jignesc, când critică și nu oferă alternativă, când încearcă să acopere cu cuvinte lipsa ideilor.

Reporter: Ce vă enervează cel mai tare în sistemul cultural românesc?
Raluca Turcan: Mă deranjează enorm de tare faptul că mulți oameni grei, cu decizie importantă, consideră cultura un domeniu nesemnificativ.

De ce indiferența nu e o opțiune

Reporter: De ce ar trebui un tânăr să nu dea scroll când aude de politică?
Raluca Turcan: Tinerii trebuie să înțeleagă că, oricât de mult le-ar displăcea politica, politica înseamnă decizie. Dacă politica este proastă, decizia este proastă. Dacă ei dau scroll și nu se informează bine, riscă să aibă opțiuni greșite care duc la decizii greșite.

Reporter: Care e diferența dintre un ministru bun și unul excelent?
Raluca Turcan: Cred că un ministru bun e cel care își îndeplinește mandatul cu un confort de resurse, un ministru excelent este acela care se străduiește, de multe ori cu resurse puține, să facă lucruri și să le termine.

România reală vs percepția publică

Reporter: Ce funcționează în România mai bine decât cred majoritatea oamenilor?
Raluca Turcan: Cred că în fiecare domeniu există lucruri care funcționează mai bine decât oamenii vor să creadă, de exemplu în educație sunt profesori excepționali, dar sunt tentați să arunce în derizoriu întregul sistem de educație românesc. În sănătate, sunt oameni care performează, care salvează vieți, dar de multe ori se preferă să fie scoase în evidență disfuncționalități ale sistemului de sănătate.

Reporter: Cum i-ați schimba părerea unui tânăr care crede că „toți politicienii sunt la fel” în 20 de secunde?
Raluca Turcan: Asta da o provocare! Surse de informare credibile. Asta este sfatul pe care i-l dau și copilului meu, care este în formare, în clasa a XI-a, și îi spun: dacă vrei să ai o opțiune corectă și o opinie clară, bine fundamentată, încearcă să ai mai multe surse de informare și acelea să fie credibile.

Discurs agresiv, fără rezultate

Reporter: Cum separați critica onestă de atacul gratuit?
Raluca Turcan: Critica onestă întotdeauna ar trebui să comporte și e utilă atunci când comportă și alternativă, adică nu doar să critici, ci să ai întotdeauna și ceva de pus în loc. Uitați-vă la ce se întâmplă astăzi, distrug o guvernare, dar nu au o soluție despre ce se întâmplă după acest moment al dărâmării unui guvern. Critica gratuită este aceea superficială și care de multe ori ascunde lipsa de performanță. Sunt foarte mulți oameni politici care au în spate zero realizări, dar care au un discurs foarte bun și, de multe ori, decât să ți-i pui în cap, mai bine îi ignori și încerci să treci pe lângă ei, pentru că sunt foarte agresivi.

Respectul față de omul simplu

Reporter: Ce lucru/gest mic spune cel mai mult despre un lider?
Raluca Turcan: Mic nu e, dar nu se vorbește. Integritatea. Integritatea face un lider lipsit de vulnerabilități. Și aș mai spune ceva: dai omului o funcție, ca să vezi ce caracter are, știți, e o vorbă veche. Merită să urmărești omul, mai ales cel cu funcții importante, cum se raportează la omul simplu.

Reporter: Alături de ce politician din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul?
Raluca Turcan: Aș spune Margaret Thatcher.

Reporter: Cu ce emoji ați caracteriza contextul politic actual?
Raluca Turcan: E unul în care sunt niște steluțe, pentru că, realmente, România este aruncată într-o criză extrem de periculoasă și nu este clar un plan de parcurs pentru viitor, deci cine a făcut lucrul acesta nu cred că a gândit foarte mult.

Întoarcerea acasă între dorință și realitate

Reporter: De ce ar trebui ca românii din diaspora să revină acasă?
Raluca Turcan: Evit să spun că ar trebui să se întoarcă în țară, mi-ar plăcea să fie convinși să se întoarcă în țară, pentru că și în România pot să găsească o calitate a vieții comparativă cu țările în care au ales să meargă să muncească, însă calitatea vieții în România, modul în care ești tratat de instituțiile statului, infrastructura pe care o ai la dispoziție, calitatea serviciilor publice, de multe ori îi face pe români să prefere să rămână în străinătate.

Reporter: Dacă politica românească ar fi un restaurant, ce fel de mâncare ar servi cel mai des?
Raluca Turcan: Tocăniță cu de toate, pentru că poți să găsești orice în politica românească: și oameni needucați, și oameni extrem de educați, cu foarte multe studii, și oameni fără caracter, și oameni cu caracter.

Cum rămâi în ochii oamenilor

Reporter: Ce vreți ca oamenii să spună despre dvs. atunci când nu sunteți în cameră?
Raluca Turcan: M-am străduit, și cred că în toată activitatea mea politică m-am străduit foarte mult să livrez rezultate și cred că e important pentru oricine, iar eu am ținut cont de asta, ca fiecare zi în care ești în serviciu public, pentru că asta înseamnă mandat politic, să fie o zi câștigată pentru oamenii pentru care lucrezi, nu o zi câștigată pentru tine.

Într-un mesaj video, liderul de la Kiev a spus că forțele ucrainene monitorizează atent situația și documentează toate mișcările din zonă, scrie Kyiv Post.

„Ucraina este pregătită să reacționeze la orice încercare de a implica forțe vecine în acțiuni agresive împotriva suveranității noastre”, a transmis Zelenski.

Președintele ucrainean a anunțat și pregătirea unor noi pachete de sancțiuni, care urmează să fie aplicate în perioada imediat următoare.

Totodată, Zelenski a precizat că Ucraina poartă negocieri cu parteneri din Europa, Orientul Mijlociu și statele din Golf pentru consolidarea apărării antiaeriene și susținerea economiei.

Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni crescute legate de Belarus, după ce autoritățile de la Minsk au fost acuzate că înăspresc controlul asupra internetului, după modelul politicilor aplicate în Rusia.

În trecut, Belarus a fost folosit ca punct de lansare pentru ofensiva rusă asupra Ucrainei din nord, în primele faze ale invaziei din 2022.

Cum va fi vara acestui an. Prognoza meteo pentru vara 2026

Vara 2026 se conturează ca una mai caldă decât normalul în mare parte din Europa, inclusiv cu un risc crescut de episoade de caniculă și perioade secetoase în unele regiuni. Pentru România, semnalul principal indică temperaturi peste mediile climatologice în special în vest, sud-vest și centru la începutul sezonului, în timp ce precipitațiile ar putea rămâne neuniforme.

Vara acestui an ar putea fi influențată de o schimbare importantă la nivel global: trecerea de la La Niña către El Niño. Potrivit NOAA, în aprilie 2026 condițiile ENSO erau neutre, însă apariția El Niño este probabilă în intervalul mai-iulie, cu o probabilitate de 61%, iar fenomenul ar putea persista până la finalul anului. NOAA menționează și posibilitatea unui El Niño foarte puternic, însă subliniază că acest scenariu depinde de menținerea anomaliilor de vânt din Pacific în lunile de vară.

Pentru Europa, cele mai recente prognoze sezoniere Copernicus indică un semnal clar de temperaturi peste medie în perioada iunie-august. Zonele centrale ale continentului au șanse ridicate să depășească pragul superior al climatologiei, în timp ce în Peninsula Iberică, Scandinavia, Regatul Unit și Irlanda semnalul de căldură rămâne prezent, dar ceva mai slab.

România ar putea avea un început de vară cald

În acest context, România se află într-o zonă în care probabilitatea unei veri mai calde decât normalul este ridicată, mai ales dacă circulația atmosferică va favoriza advecții de aer cald din sud și sud-vest. Cele mai expuse ar putea fi Câmpia de Vest, sud-vestul țării, sudul României și zonele joase din centru, unde episoadele de caniculă pot deveni mai frecvente în iulie și august.

Datele publicate de Administrația Națională de Meteorologie pentru perioada 4 mai – 1 iunie arată deja un început de sezon cu valori termice ușor mai ridicate decât normalul în vest, nord-vest și centru în prima săptămână, apoi în vest, sud-vest și local în centru în săptămâna 11–18 mai.

Va ploua?

La capitolul precipitații, tabloul este mai complicat. Pentru Europa, prognozele sezoniere indică semnale regionale diferite: unele zone ar putea avea ploi sub medie, în special în nord-estul continentului, în timp ce alte regiuni pot fi afectate de episoade de instabilitate. În România, începutul lunii mai este estimat de ANM cu deficit de precipitații în cea mai mare parte a țării, urmat de o perioadă cu ploi apropiate de normal și, local, excedentare în nord-vest.

Asta înseamnă că vara 2026 nu trebuie privită doar ca o vară „caldă”, ci și ca una cu contraste. Perioadele lungi fără ploi pot alterna cu furtuni puternice, ploi torențiale, grindină și vijelii, mai ales în a doua parte a zilei, pe fondul încălzirii accentuate. Astfel de fenomene sunt greu de anticipat cu multe săptămâni înainte și nu sunt surprinse exact de prognozele sezoniere, care indică mai ales tendințe generale.

Pentru agricultură, cel mai important risc rămâne combinația dintre temperaturile ridicate și distribuția neuniformă a precipitațiilor. Chiar dacă unele regiuni pot primi episoade de ploi abundente, perioadele secetoase dintre acestea pot accentua stresul hidric, în special în sudul, sud-estul și vestul țării.

Meteorologii atrag atenția că prognozele sezoniere nu arată vremea de la o zi la alta, ci probabilitatea ca o lună sau un sezon să fie mai cald, mai rece, mai ploios sau mai secetos decât media. ECMWF explică faptul că aceste prognoze sunt produse lunar și exprimă anomalii și probabilități față de o climatologie de referință, nu valori exacte pentru fiecare localitate.

Războiul lansat de SUA împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie este la fel de nepopular în rândul americanilor precum Războiul din Irak în anul 2006, când violențele au fost cele mai mari, potrivit datelor unui sondaj realizat de Washington Post, ABC News și Ipsos.

Concret, 61% dintre americanii care au participat la sondaj consideră că folosirea forței militare împotriva Iranului a fost o greșeală. Pe de altă parte, mai puțin de 20% din respondenți cred că acțiunile SUA în Iran au avut succes.

Potrivit The Washington Post, aproximativ 4 din 10 americani spun că războiul lansat împotriva Iranului nu a avut succes, în timp ce alți 4 din 10 spun că este „prea devreme” pentru a oferi un răspuns concret.

În rândul americanilor care se identifică drept republicani, sprijinul pentru război rămâne totuși unul ridicat: 79% spun că a fost decizia corectă.

SUA ar trebui sau nu să încheie un acord cu Iranul? Ce spun americanii

Datele sondajului mai arată faptul că opiniile în rândul americanilor privind acceptarea sau nu a unui acord de pace în acest moment sunt împărțite. 48% dintre respondenți au declarat că preferă să „încheie un acord de pace cu Iranul, chiar dacă acesta ar fi mai dezavantajos pentru SUA”, iar 46% doresc să „preseze Iranul pentru un acord mai bun, chiar dacă asta ar însemna reluarea acțiunilor militare ale SUA împotriva Iranului”.

Liderul de la Casa Albă a declarat miercuri faptul că intenționează să-i facă pe liderii iranieni să „cedeze” și că „nu va exista niciodată un acord dacă nu vor accepta renunțarea la armele nucleare”.

Războiul cu Iranul are un impact și asupra buzunarelor americanilor

Deși nu sunt semne că situația din Orientul Mijlociu s-ar îmbunătăți curând, consecințele economice ale războiului au impact negativ asupra traiului americanilor.

6 din 10 americani afirmă că acțiunea militară a SUA a crescut riscul ca economia să intre în recesiune. Pe de altă parte, peste 40% dintre americani au declarat că prețurile la benzină îi determină să conducă mai puțin și să reducă cheltuielile gospodărești. Peste 30% dintre participanții la sondaj au spus că și-au schimbat inclusiv planurile de călătorie sau de vacanță.

Din februarie, procentul persoanelor care spun că „rămân în urmă din punct de vedere financiar” a crescut de la 17% la 23%, iar procentul celor care spun că „nu o duc la fel de bine” ca atunci când Trump a preluat funcția a sărit de la 33% la 40%.

Sondajul, realizat în perioada 24-28 aprilie pe un eșantion de 2.560 de americani, a fost publicat după ce în această săptămână, Trump a sugerat că actualul impas cu Iranul ar putea dura o perioadă îndelungată.

Deficitul comercial arată amploarea dezechilibrului

Datele comerciale arată dimensiunea dezechilibrului. În 2025, UE a exportat bunuri de 199,6 miliarde de euro către China și a importat de 559,4 miliarde de euro, ceea ce a dus la un deficit comercial de 359,8 miliarde de euro. Față de 2024, exporturile europene către China au scăzut cu 6,5%, în timp ce importurile au crescut cu 6,4%.

Acesta este fundalul a ceea ce tot mai mulți economiști numesc „al doilea șoc chinezesc”. Primul, de la începutul anilor 2000, a fost asociat mai ales cu mutarea producției de bunuri de larg consum în China. Al doilea este mai periculos pentru Europa, fiindcă lovește exact în sectoarele cu valoare adăugată ridicată.

Industriile verzi, noul teren de confruntare

În economia tranziției verzi, China nu mai este doar furnizorul ieftin al lumii, ci actorul dominant. Beijingul controlează o parte uriașă din capacitatea globală de producție pentru panouri solare, baterii, componente eoliene și vehicule electrice. Acestea sunt tocmai sectoarele pe care Europa le consideră esențiale pentru viitorul său industrial și pentru atingerea obiectivelor climatice.

În acest context, riscul pentru UE este dublu. Pe de o parte, poate deveni dependentă de tehnologiile chinezești pentru propria tranziție verde. Pe de altă parte, poate pierde locuri de muncă și capacități industriale chiar în domeniile în care spera să câștige competitivitate.

Mașina electrică, simbolul presiunii chineze

Industria auto este simbolul acestei schimbări. Constructorii europeni nu mai vând în China așa cum vindeau odinioară, iar rivalii chinezi intră tot mai agresiv pe piața europeană. Producători precum BYD, Geely sau SAIC au reușit să combine prețuri competitive, tehnologii avansate și sprijin public masiv, punând presiune directă pe mărcile europene.

Pentru Germania, Franța, Italia sau Spania, această evoluție nu este doar o problemă comercială. Este o amenințare la adresa unui întreg ecosistem industrial: uzine, furnizori, centre de cercetare, rețele de distribuție și sute de mii de locuri de muncă.

Bruxellesul răspunde cu tarife, dar nu schimbă încă jocul

Uniunea Europeană a început să reacționeze. În 2024, Comisia Europeană a impus taxe compensatorii pe vehiculele electrice chinezești, după ce a concluzionat că acestea beneficiază de subvenții neloiale. Măsura a transmis un semnal politic important: Bruxellesul nu mai este dispus să accepte concurența subvenționată fără reacție.

Totuși, tarifele nu rezolvă problema de fond. Producătorii chinezi pot absorbi o parte din costuri, pot muta producția în Europa sau pot vinde alte categorii de vehicule, cum ar fi hibridele. În plus, tarifele aplicate unui sector nu pot compensa lipsa unei strategii industriale comune.

Comerțul online, un alt front al concurenței neloiale

Un alt front este comerțul online. Platforme precum Shein și Temu au profitat de regulile favorabile pentru coletele mici, trimițând milioane de produse direct către consumatorii europeni. Pentru magazinele locale și producătorii europeni, concurența este dificilă: prețuri foarte mici, costuri reduse, controale limitate și standarde adesea greu de verificat.

UE a decis să introducă o taxă vamală fixă pentru coletele mici provenite din afara Uniunii, dar și această măsură este mai degrabă defensivă. Ea poate încetini fenomenul, însă nu răspunde la întrebarea centrală: cum poate Europa să producă competitiv într-o economie globală în care China folosește simultan subvenții, scară industrială și control asupra lanțurilor de aprovizionare?

România, prinsă între importuri ieftine și vulnerabilitatea industriei auto

Pentru România, presiunea chineză nu este o temă abstractă de politică europeană. Ea se vede direct în balanța comercială. În prima jumătate a anului 2025, România a importat mărfuri de aproximativ 4,3 miliarde de euro din China, cu peste 26% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. China a urcat astfel pe locul patru în clasamentul celor mai mari furnizori de mărfuri pentru România, depășind Polonia și Turcia. În același timp, exporturile României către China au fost de numai 331,9 milioane de euro, în scădere cu 12,1%, ceea ce a dus la un deficit bilateral de aproape 4 miliarde de euro, adică aproximativ 24% din întregul deficit comercial al țării.

Dezechilibrul este și mai vizibil dacă ne uităm la datele pentru întregul an 2025. Potrivit datelor UN Comtrade agregate de Trading Economics, România a importat din China bunuri de 10,26 miliarde de dolari, în timp ce exporturile românești către China au fost de doar 806 milioane de dolari. Cu alte cuvinte, România a cumpărat din China de aproape 13 ori mai mult decât a vândut acolo. Importurile sunt dominate de echipamente electrice și electronice, de 3,05 miliarde de dolari, și de mașini, reactoare, boilere și echipamente industriale, de 2,34 miliarde de dolari.

Un alt canal prin care China apasă asupra economiei românești este comerțul online. Platformele de tip Shein, Temu sau AliExpress au schimbat comportamentul de consum, dar au pus presiune pe comercianții locali, care trebuie să respecte fiscalitate, costuri salariale, chirii și reguli europene de conformitate. România a introdus de la 1 ianuarie 2026 o taxă logistică de 25 de lei pe colet pentru expedierile sub 150 de euro provenite din afara UE, iar ANAF a stabilit obligații pentru curieri și furnizorii de servicii poștale. La nivel european, din iulie 2026, UE va aplica și o taxă vamală de 3 euro pentru coletele mici, după ce numărul coletelor cu valoare redusă intrate în blocul comunitar s-a dublat în 2024, până la 4,6 miliarde, peste 90% provenind din China.

Pentru România, problema nu este doar că importă tot mai mult din China, ci și că o parte dintre produsele care s-au fabricat aici — sau care ar fi putut fi fabricate aici cu valoare adăugată mai mare — sunt împinse treptat spre Asia. România nu mai concurează doar la textile, încălțăminte sau produse simple de consum, ci și la componente electrice, echipamente industriale, piese auto, electronice, baterii, panouri fotovoltaice și alte produse legate de tranziția verde.

Germania, prima victimă a reculului industrial european

Cazul Germaniei arată costul întârzierii. Modelul economic german s-a bazat decenii întregi pe exporturi industriale, energie relativ ieftină și acces la piața chineză. Toate aceste avantaje s-au erodat. Energia s-a scumpit după invadarea Ucrainei de către Rusia, cererea chineză pentru produse europene a slăbit, iar firmele chinezești au devenit concurenți direcți în sectoarele de vârf.

Industria germană pierde teren, iar semnalele se văd în producție, exporturi și ocuparea forței de muncă. Pentru restul Europei, dificultățile Germaniei sunt un avertisment: dacă principala putere industrială a continentului este vulnerabilă, nici celelalte economii nu sunt protejate.

UE își construiește arsenalul defensiv

În ultimii ani, UE și-a construit un set tot mai amplu de instrumente: anchete anti-subvenții, reguli privind subvențiile străine, mecanisme de control al investițiilor, instrumente de reciprocitate în achiziții publice și politici de securitate economică. Acestea marchează o schimbare majoră față de perioada în care piața deschisă era aproape singurul reflex european.

Bruxellesul încearcă acum să apere piața internă fără să abandoneze complet principiile comerțului liber. Este însă un echilibru greu de menținut. Dacă reacționează prea slab, Europa își pierde industria. Dacă reacționează prea dur, riscă represalii comerciale și costuri mai mari pentru consumatori și companii.

„Made in EU”, începutul unei politici industriale mai ferme

Un pas important este orientarea către criterii „Made in EU” în anumite sectoare strategice. Prin noile inițiative industriale, Comisia Europeană încearcă să încurajeze producția locală, să reducă dependențele critice și să accelereze proiectele din domenii precum bateriile, componentele pentru vehicule electrice și tehnologiile curate.

Această direcție arată că UE începe să înțeleagă miza. Nu este suficient să cumperi tehnologie verde la cel mai mic preț. Contează și cine o produce, unde sunt locurile de muncă, cine controlează brevetele, cine deține lanțurile de aprovizionare și cine poate rezista în cazul unei crize geopolitice.

Divergențele dintre statele membre frânează reacția europeană

Marea problemă este că statele membre nu au aceeași viziune. Franța susține o politică industrială mai fermă și o preferință europeană mai clară. Germania, dependentă tradițional de exporturi și de relația cu China, a fost mai prudentă. Alte state membre se tem că măsurile protecționiste ar putea scumpi produsele, afecta investițiile sau genera conflicte comerciale.

Această lipsă de unitate reduce forța răspunsului european. China acționează cu o strategie centralizată, pe termen lung, în timp ce UE negociază permanent între 27 de interese naționale. Rezultatul este adesea o reacție întârziată, fragmentată și insuficient de ambițioasă.

„Am solicitat caselor de asigurări de sănătate, împreună cu direcțiile de sănătate publică (DSP), să realizeze o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte. Reducerea numărului de paturi trebuie corelată cu activitatea reală a spitalului și cu nevoile de servicii medicale ale populației deservite”, declară Horațiu – Remus Moldovan, directorul CNAS, într-un comunicat publicat de autoritate.

Solicitarea sa este făcută în contextul Hotărârii de Guvern privind aprobarea numărului de paturi la nivel național, în cadrul căreia Ministerul Sănătății a propus reducerea acestora cu aproximativ 20% în următorii 3 ani, dintre care aproximativ 4.600 de paturi trebuie reduse chiar în acest an, potrivit lui Moldovan.

Directorul CNAS acuză că sistemul actual încurajează „menținerea artificială” a unui număr mai mare de paturi pentru că acest factor influențează suma maximă ce poate fi contractată de casele de asigurări de sănătate.

Acesta susține că abordarea a dus la „scheme de personal supradimensionate în secții neperformante și, în același timp, deficit în zonele unde activitatea este intensă și necesară”.

Pacienții oncologici ar fi fost trimiși acasă pe motiv că „nu sunt bani”

Acesta a dat ca exemplu cazul de la Institutul Oncologic București, unde pacienții oncologici ar fi fost trimiși acasă pentru că „nu sunt bani”.

Directorul CNAS susține că afirmația „nu respectă realitatea”, pentru că la 31.03 exista un stoc de 811.020 lei. Potrivit acestuia, la 01.04 a fost încheiat un act adițional pentru Programul Național de Oncologie (cost-volum) în valoare de 12.272.000 lei.

De asemenea, la 20.04 s-a solicitat suplimentare, rezultând un necesar total de 13.927.338 lei, din care 1.659.080 lei pentru stoc tampon de 30 de zile, iar la 29.04 a fost aprobat un nou act adițional pentru luna mai în valoare de 12.180.217 lei.

Potrivit directorului CNAS,  consumul mediu lunar realizat raportat de institut este de 11.185.160 lei, ceea ce arată că „finanțarea aferentă lunii aprilie acoperă necesarul raportat”. Acesta precizează că „problema nu este lipsa finanțării în sine, ci modul în care aceasta este gestionată și organizată la nivelul unității”.

Cum se va analiza numărului de paturi?

Moldovan precizează că schimbarea trebuie să cuprindă și modul în care sunt evaluate, dar și finanțate spitalele.

Acesta precizează că în fiecare județ spitalele vor fi analizate, pe baza unor indicatori „clari și obiectivi”, utilizați de casele de sănătate și DSP, pentru a propune numărul optim de paturi, în funcție de:

• gradul de ocupare al paturilor;
• durata medie de spitalizare;
• numărul de cazuri externate;
• indicele de complexitate al cazurilor (case-mix);
• rata de utilizare a capacității spitalului;
• raportul internări/număr de paturi;
• structura pe specialități și necesarul real din teritoriu;
• distribuția resurselor umane (medici, asistenți) raportată la activitate;
• eficiența utilizării fondurilor contractate;
• corelația între finanțare și serviciile efectiv prestate.

Directorul CNAS precizează că paturile care vor fi reduse nu sunt cele utilizate pentru pacienți, ci acelea care rămân în mod constant neocupate și care astăzi distorsionează finanțarea sistemului.

CNAS încurajează spitalele să contracteze paturi de paliație

De asemenea, CNAS încurajează spitalele să propună la contractare paturi de paliație.

„În prezent, există un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi de paliație, ceea ce face ca mulți pacienți să sufere acasă, în grija familiei, fără un suport medical adecvat și demn”, afirmă Moldovan.

Directorul CNAS a precizat că, în urma acestei analize, autoritatea va propune  Ministerului Sănătății „o repartizare corectă și echilibrată a numărului de paturi contractabile”, iar ulterior CNAS va regândi formula de contractare „pentru a încuraja activitatea reală și performanța”.

„Știm că mulți pacienți privesc cu teamă sistemul public, dar, în același timp, nu își permit alternativa privată. Tocmai de aceea, responsabilitatea noastră este să corectăm aceste disfuncționalități”, precizează Horațiu – Remus Moldovan.