Fostul premier Victor Ponta a vorbit marți, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, în cadrul unei intervenții la Gândul, despre direcția economică a guvernării.

Ponta a comentat declarațiile venite din zona PNL și a declarat că este sceptic față de ideea unei rupturi totale între liberali și PSD.

„Fritz acum a zis gata, domne, a trecut moțiunea, noi nu mai vorbim cu PSD-ul. Eu zic că minte. Eu zic că mâine îl sună pe Grindeanu că ei trebuie să rămână.”, a spus Ponta.

Fostul premier consideră că, dincolo de schimbarea guvernului, este nevoie de o schimbare de fond, mai ales în plan economic.

„Eu sper sincer că se schimbă nu doar Bolojan, ci se schimbă niște direcții. În special eu vorbesc de zona economică. Eu vorbesc de chestia cu taxele, vorbesc de ceea ce mai respiră în România din punct de vedere economic.”, a spus acesta.

Victor Ponta a afirmat că doar o schimbare de persoane, fără modificări reale de politici, nu ar avea efecte pentru populație.

„Asta sper să se schimbe. Dacă rămâne ca înainte doar că nu mai e Bolojan, ne-am bucurat degeaba.”

În ceea ce privește situația din PNL, Ponta a respins ideea unei posibile scindări.

„Nu se sparge PNL. (Despre Ilie Bolojan) Așa era și domnul Ciucă înaintea lui. Nu așa au fost și domnul Cîțu și domnul Orban? La PNL este o tradiție.”, a spus Victor Ponta.

„Căderea Guvernului este rezultatul unei alianțe toxice care pune în pericol stabilitatea economică. Din păcate, românii plătesc deja costul acestei iresponsabilități: cursul euro a depășit praguri istorice, iar instabilitatea se vede direct în rate, prețuri și economii”, a transmis Mircea Abrudean într-o postare pe Facebook.

Acesta a mai spus că cei care au susținut moțiunea de cenzură trebuie să vină cu soluții.

„Cine dărâmă un guvern trebuie să vină cu soluții, nu cu haos. Responsabilitatea pentru consecințele economice și sociale aparține integral celor care au votat această moțiune”, a mai scris liberalul.

Declarația vine după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în Parlament prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi „pentru”.

Tensiunile din PNL au apărut imediat după căderea Guvernului. Tabăra anti-Bolojan nu vrea ieșirea de la guvernare începe să preseze pentru o soluție de compromis, inclusiv printr-o eventuală reconciliere cu PSD.

Precedentul juridic este Decizia CCR nr. 85/2020, pronunțată după ce fostul președinte, Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban premier, la scurt timp după ce Guvernul Orban fusese demis în Parlament prin moțiune de cenzură.

PSD, spațiu de manevră

În ceea ce-i privește pe social-democrați, PSD a transmis că ar putea reveni într-o coaliție, însă cu un alt ministru decât Bolojan. Astfel, social-democrații ar putea încerca să atragă tabăra din PNL favorabilă continuării guvernării alături de social-democrați, inclusiv prin concesii politice.

PNL a încercat să blocheze scenariul

Cu toate acestea, PNL a încercat să blocheze exact acest scenariu. Partidul, care a adoptat o rezoluție de sprijin pentru Ilie Bolojan în care afirmă că PNL nu va mai participa într-o coaliţie cu PSD dacă această formaţiune politică va vota vreo moţiune de cenzură împotriva acestui guvern.

Totuși, întoarcerea la Palatul Victoria a lui Bolojan în calitate de premier ar fi o mișcare istorică în plus, de excepție, la Palatul Victoria, pentru că, în toată istoria post-decembristă au existat doar doi premieri care au reușit să se întoarcă în funcție, după demiterea Guvernului lor prin moțiune de cenzură, cei doi fiind Emil Boc și Ludovic Orban, la peste un deceniu unul de altul.

Boc a fost demis pe 13 octombrie 2009, dar a format Guvernul Boc II în decembrie 2009, după realegerea lui Traian Băsescu. Orban a fost demis pe 5 februarie 2020, iar Guvernul Orban a fost reinvestit pe 14 martie 2020, în contextul crizei COVID-19.

În urma unei dimineți de foc la Palatul Parlamentului, premierul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, fiind adunate un total de 281 de voturi pentru, cu 48 mai mult decât minimul necesar pentru demitere.

Potrivit portalului instanțelor, magistrații au respins ca nefondată contestația formulată de Piedone împotriva deciziei Tribunalului Brașov pronunțate în camera preliminară. Curtea de Apel a menținut legalitatea probelor administrate de procurori, precum și soluția instanței inferioare, iar decizia permite începerea judecății pe fond, scrie G4media.

Instanța l-a obligat, totodată, pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare.

Dosarul a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție în octombrie 2025.

Procurorii susțin că, la 7 martie 2025, Cristian Popescu Piedone, în calitate de președinte al ANPC, ar fi divulgat informații confidențiale privind un control care urma să aibă loc în aceeași zi la Hotelul Internațional din Sinaia, unitate deținută de familia fostului politician Dan Radu Rușanu. Potrivit anchetatorilor, scopul ar fi fost ca hotelul să evite sancțiuni pentru eventuale nereguli.

În dosar apar interceptări în care Piedone ar fi dat indicații angajaților hotelului cu privire la pregătirea spațiilor înaintea verificării. Acesta ar fi cerut, între altele, ca personalul să poarte halate și bonete, frigiderele să fie aranjate, oalele să aibă capace, iar anumite camere să fie pregătite corespunzător clasificării unității.

De asemenea, potrivit procurorilor, Piedone ar fi solicitat ca vizita echipei de control să fie dirijată către spații alese de reprezentanții hotelului.

CNIR a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, că preia cinci proiecte majore noi de infrastructură rutieră, transferul acestor obiective strategice fiind în corelare cu prevederile OUG 55/2016 şi, în acelaşi timp, necesar pentru accelerarea şi finalizarea licitaţiilor, corelarea cu proiectele deja în implementare la CNIR şi devansarea termenelor pentru începerea lucrărilor.

Concret, este vorba despre: autostrada Bucureşti-Alexandria, noul pod peste Dunăre Giurgiu-Ruse 2, drumul expres Arad-Oradea, autostrada Făgăraş-Braşov şi autostrada „alternativa Techirghiol”.

Preluarea autostrăzii Bucureşti-Alexandria va impulsiona proiectul atât de necesar pentru reducerea accidentelor şi a aglomeraţiei de pe DN 6, cât şi pentru corelarea A6 cu drumul de mare viteză Bucureşti-Giurgiu, acum în etapa realizării studiului de fezabilitate la CNIR.

„Sunt obiective care vor deservi un bazin semnificativ de populaţie, inclusiv transporturile de marfă şi vor aduce noi investiţii în sudul ţării”, precizează sursa citată.

În privinţa noului pod peste Dunăre Giurgiu-Ruse 2, CNIR precizează că este nevoie de un pod modern, la standarde europene pe principala rută de transport între România şi Bulgaria.

„Şi acest obiectiv va fi derulat în deplină sincronizare cu viitoarele autostrăzi Bucureşti-Giurgiu şi Bucureşti-Alexandria, iar pentru etapa de execuţie se poate avea în vedere şi o analiză a finanţării prin parteneriat public-privat”, menţionează aceeaşi sursă.

Drumul expres Arad-Oradea este un proiect strategic, parte a coridorului de transport Via Carpathia. Potrivit CNIR, obiectivul este acela de a demara lucrările încă din acest an.

„Vom avea nu doar o legătură modernă între cele două municipii sau între Autostrăzile A1 şi A3, ci una între nordul şi sudul Europei, de la Marea Baltică la Marea Neagră şi Mediterană”, arată CNIR.

Pentru autostrada Făgăraş-Braşov, segment al A13, CNIR va asigura finalizarea rapidă a documentaţiei, baze solide şi costuri justificate în etapa de execuţie, precum şi corelarea cu alte obiective de infrastructură majoră din zona Braşovului.

„Portul Constanţa şi staţiunile de pe Litoral sunt componente importante care susţin economia naţională. Prin realizarea «Autostrăzii Litoralului» – alternativa Techirghiol, asigurăm o infrastructură modernă, pentru timp redus de deplasare, siguranţă în trafic şi încurajarea unor noi investiţii”, a conchis CNIR.

„Lucrările la Autostrada Sibiu–Pitești marchează un nou moment important odată cu străpungerea tunelului de la Robești, pe sensul Pitești-Sibiu, parte din secțiunea montană Boița – Cornetu, una dintre cele mai dificile zone de infrastructură rutieră din România”, a transmis marți pe Facebook DRDP Craiova.

Tunelul are o lungime de aproximativ 900 de metri și a fost realizat în 7 luni de la începerea lucrărilor.

Acesta este unul dintre cele 7 tuneluri prevăzute pe acest tronson montan.

„Străpungerea tunelului de la Robești confirmă progresul lucrărilor într-una dintre cele mai complexe zone de infrastructură din România și aduce mai aproape finalizarea unei rute moderne prin Valea Oltului”, arată drumarii.

Elena-Gabriela Ruse, cap de serie nr. 2 pe tabloul calificărilor, a cedat cu scorul de 6-7 (3), 3-6. Meciul a durat o oră și 51 de minute.

Diferența s-a făcut în special la eficiența mingilor de break, jucătoarea din Austria convertind 5 din 9 oportunități (55,6%).

De asemenea, Kraus a avut un procentaj superior pe primul serviciu, câștigând 63,4% dintre puncte, comparativ cu doar 47,9% în dreptul lui Ruse.

Pentru prezența în turul 2 preliminar, Elena-Gabriela Ruse este recompensată cu 20 de puncte WTA și un premiu în valoare de 12.045 euro.

Astfel, România rămâne cu două jucătoare pe tabloul principal.

Sorana Cîrstea (cap de serie nr. 26) va intra direct în turul al doilea, unde o va întâlni pe învingătoarea duelului dintre Magda Linette și Tatjana Maria.

Jaqueline Cristian va evolua încă din primul tur, unde o va întâlni pe brazilianca Beatriz Haddad Maia.

Gyula Balasy, mogulul media maghiar, s-a oferit să ofere gratuit afacerii sale statului, invocând o declarație notarială care evalua firmele sale la aproximativ 80 de miliarde de forinți, relatează Bloomberg. Decizia lui Balasy vine după înfrângerea zdrobitoare a lui Viktor Orban în alegeri și promisiunea noului lider, Peter Magyar, de a eradica clientelismul și de a restabili finanțarea Uniunii Europene înghețată din cauza preocupărilor legate de corupție.

Peter Magyar a promis că va audita companiile legate de administrația anterioară și va recupera activele publice furate și l-a descris pe Balasy ca fiind o fațadă pentru puternicul șef al serviciilor secrete și comunicațiilor premierului.

Unul dintre cei mai puternici directori media din Ungaria s-a oferit să-și cedeze afacerea statului gratuit, acesta fiind cel mai recent semn al schimbării în rândul unora dintre cei mai bogați ai țării, în urma înfrângerii zdrobitoare a lui Viktor Orban în alegerile electorale.

Gyula Balasy, ale cărui companii au primit contracte de publicitate guvernamentală în valoare de sute de milioane de dolari de-a lungul anilor, a prezentat într-un interviu online ceea ce a numit o declarație notarială prin care renunță la proprietatea asupra firmelor evaluate la aproximativ 80 de miliarde de forinți (257 de milioane de dolari).

Noul lider al Ungariei, Peter Magyar , care va depune jurământul sâmbătă, a făcut campanie electorală promițând să elimine clientelismul care a caracterizat cei 16 ani de conducere ai economiei Ungariei de către Orban și să restabilească finanțarea Uniunii Europene înghețată din cauza preocupărilor legate de corupție. Magyar a promis că va audita companiile legate de administrația anterioară și va recupera activele publice furate.

Balasy, cunoscut pentru stilul său de viață extravagant, a părut emoționat când a declarat că conturile bancare ale companiei sale au fost blocate după alegeri. El a spus că nu a comis nicio faptă ilegală și a spus că dorește să asigure bunăstarea angajaților săi renunțând la proprietatea asupra companiilor sale, precum și la investițiile aferente în fonduri de capital privat.

De asemenea, el a exclus mutarea în străinătate, așa cum făcuseră unii oameni de afaceri înainte de alegeri, inclusiv István Tiborcz , ginerele lui Orban.

„M-am născut în această țară, am locuit aici, familia mea este aici”, a declarat Balasy pentru Kontroll.hu, o publicație online deținută de fratele mai mic al lui Magyar, Marton. „Nu am niciun motiv să merg în altă parte.”

Balasy a devenit unul dintre cei mai bogați din Ungaria după ce companiile sale au obținut contracte de stat în valoare de aproape 300 de miliarde de forinți de-a lungul anilor, adesea fiind singurul ofertant în cadrul de achiziții publice în domeniul comunicațiilor al guvernului.

El a supervizat campaniile publicitare ale lui Orban, care îl înfățișau pe finanțatorul și filantropul de origine maghiară George Soros ca pe un geniu sinistru care conspira pentru a-i răsturna guvernul și l-a încadrat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept un instigator la război care încearcă să atragă Ungaria într-un război cu Rusia.

UE a suspendat peste 20 de miliarde de dolari din finanțarea sa pentru Ungaria, invocând corupția, inclusiv probleme legate de modul în care au fost derulate achizițiile publice. Ungaria a promis că va acționa rapid pentru a debloca banii prin investigarea corupției și înlăturarea de la putere a susținătorilor loiali lui Orban, inclusiv a procurorului-șef și a înalților judecători.

Ungaria este la egalitate cu Bulgaria în topul celor mai corupte țări din Uniunea Europeană, potrivit Transparency International, spune Bloomberg. Organismul de supraveghere a corupției a citat regimul lui Orban ca exemplu de capturare a statului, când corupția este alimentată de sus în jos, iar autorii sunt protejați de urmărire penală.

Magyar, un fost membru al partidului Orban devenit critic, a părut neimpresionat de ceea ce a numit un interviu „cu lacrimi” acordat lui Balasy, pe care l-a descris într-o postare pe rețelele de socializare de marți drept o fațadă pentru puternicul șef al serviciilor secrete și comunicațiilor premierului, Antal Rogan .

Magyar și-a repetat cuvintele de acum doi ani, când a prezis că sistemul de cumetrie al lui Orban se va „prăbuși mai repede decât cred mulți oameni”, parțial din cauza unei grăbiri pentru negocieri de recunoaștere a vinovăției pentru a limita potențiala pedeapsă cu închisoarea pentru cei considerați odinioară intangibili.

Urmele cutremurului politic din Ungaria deja se resimt în elita de afaceri a Ungariei. Lorinc Meszaros , un prieten apropiat al lui Orban, care a devenit unul dintre cei mai bogați oameni din țară până când conglomeratul său Opus Nyrt. și-a pierdut aproape jumătate din valoare anul acesta în urma alegerilor, i-a scris maghiarilor pentru a destinde tensiunile, dar viitorul premier l-a respins.

La rândul său, Balasy și-a exprimat îngrijorarea și incertitudinea cu privire la viitorul său, spunând că ar putea fi nevoit să se îndrepte acum către agricultură. Întrebat dacă s-ar fi oferit să renunțe la afacerile sale dacă partidul lui Orban ar fi rămas la putere, Balasy a răspuns: „Nu știu”.

Deși tratamentele moderne pot preveni majoritatea crizelor, accesul real la acestea și utilizarea corectă rămân provocări importante.

Societatea Română de Pneumologie(SRP) atrage atenția că, în România, peste 1 milion de persoane trăiesc cu astm, iar prevalența este estimată între 4% și 9% din populație. Boala afectează semnificativ copiii – fiind cea mai frecventă afecțiune cronică în rândul acestora, cu o prevalență de peste 10% – iar incidența este în creștere constantă.

„Astmul nu este doar o boală a simptomelor, ci o boală inflamatorie cronică ce trebuie tratată constant. În practică, vedem frecvent pacienți care folosesc doar medicația de urgență și ignoră tratamentul de fond. Această abordare crește semnificativ riscul de crize severe și spitalizări. Accesul la terapii inhalatorii moderne și terapiile biologice nou apărute este esențial pentru controlul eficient al bolii. Compensarea, de asemenea, este importantă și ajută mult bolnavii din România”, declară prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog, președintele Societății Române de Pneumologie.

Boală subdiagnosticată și subtratată

În România, astmul este considerat o boală subdiagnosticată și subtratată. Mulți pacienți ajung la medic abia după episoade severe, iar tratamentul este adesea utilizat incorect sau incomplet.

Deși bronhodilatatoarele cu acțiune rapidă oferă ameliorare imediată, acestea nu tratează cauza bolii. Controlul real al astmului se realizează prin medicamente antiinflamatorii inhalatorii (corticosteroizi), care reduc inflamația și previn crizele.

„Ziua Mondială a Astmului 2026, cu tema Să facem tratamentele antiinflamatoare inhalatorii accesibile pentru toți, readuce în prim-plan o realitate clinică esențială: controlul astmului nu depinde doar de existența terapiei, ci de accesul real, constant și corect la aceasta. Terapiile antiinflamatoare inhalatorii reprezintă fundamentul managementului modern al astmului și o condiție indispensabilă pentru prevenirea exacerbărilor și reducerea poverii bolii. Asigurarea accesibilității lor, fără bariere economice sau sistemice, trebuie să devină o prioritate de sănătate publică.”, subliniază Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog, Directorul Școlii SRP.

Astmul afectează semnificativ calitatea vieții:
• limitează activitățile zilnice și capacitatea de efort
• este o cauză importantă de absenteism școlar și profesional
• poate duce la spitalizări repetate
• în forme severe, poate deveni amenințător de viață

Factorii de risc – alergiile, poluarea, infecțiile respiratorii sau fumatul – contribuie la agravarea bolii, iar lipsa monitorizării regulate crește riscul de complicații.

Datele epidemiologice arată o evoluție îngrijorătoare:
• prevalența astmului crește cu aproximativ 50% la fiecare 10 ani
• astmul alergic afectează până la 1 din 5 copii
• incidența este mai mare în mediul urban, unde expunerea la poluare este crescută

Aceste cifre confirmă necesitatea unor măsuri susținute de prevenție, diagnostic precoce și educație medicală. Specialiștii SRP transmit câteva recomandări clare:
• Astmul poate fi controlat dacă este tratat corect
• Nu întrerupeți tratamentul fără recomandarea medicului
• Folosiți corect inhalatorul – tehnica este esențială
• Mergeți periodic la control, chiar dacă vă simțiți bine

Ziua Mondială a Astmului, marcată anual sub coordonarea Global Initiative for Asthma (GINA), aduce în prim-plan importanța accesului la tratamentele esențiale. Tema din 2026 – „Acces la inhalatoare antiinflamatorii pentru toți pacienții cu astm – o nevoie încă urgentă” – subliniază faptul că, deși soluțiile există, ele nu ajung încă la toți pacienții care au nevoie. Astmul poate fi controlat. Provocarea este ca fiecare pacient din România să beneficieze de tratamentul corect, la momentul potrivit.