Potrivit stenogramelor din ședință, obținute de Mediafax, mai mulți lideri liberali au criticat varianta intrării PNL în opoziție și au susținut că partidul trebuie să rămână într-o formulă de guvernare pro-europeană.

Nicoleta Pauliuc: „Trebuie să ne uităm și în propria oglindă”

Nicoleta Pauliuc a avut una dintre cele mai dure intervenții, avertizând că ieșirea de la guvernare ar însemna o inconsecvență politică pentru PNL.

„Pentru că a trecut o moțiune politică, ne dezicem de această construcție? Cine apără direcția euro-atlantică, dacă nu noi?”, a spus Pauliuc în ședință.

Ea a susținut că PNL se află într-un „punct de cotitură” și a criticat faptul că propunerea sa privind o rezoluție de necolaborare cu AUR și partidele considerate satelit nu a fost supusă la vot. Pauliuc a acuzat inclusiv tentative de „albire” a AUR în interiorul partidului, în contextul votului la moțiunea de cenzură.

Senatoarea liberală a ridicat și problema traseismului politic, susținând că unii liberali au negociat punctual cu parlamentari din zona AUR pentru a opri moțiunea.

„Trebuie să ne uităm și în propria oglindă”, a afirmat Pauliuc.

Ea a mai avertizat că PNL riscă să piardă beneficiile politice ale măsurilor asumate la guvernare.

„Acum, exact când ar trebui să dea roade aceste măsuri, propunem să plecăm? Să lăsăm pe altcineva să culeagă beneficiile?”, a spus aceasta.

Pauliuc a cerut ca PNL să participe la negocieri pentru o guvernare pro-europeană și să susțină un acord explicit între partide privind necolaborarea cu AUR, pe care l-a descris drept partid extremist.

Toma Petcu, președintele Consiliului Județean Giurgiu: Toți primarii PNL din Giurgiu vor să rămână la guvernare

Și Toma Petcu, președintele Consiliului Județean Giurgiu, a criticat direcția propusă de conducerea partidului și modul în care a fost organizată ședința.

„Această ordine de zi impusă ad-hoc și nediscutată nu este corectă, mai ales în aceste vremuri importante. Reluarea unui vot în diferite forme doar ca să dăm un rol ședinței nu este corectă”, a spus Petcu.

Liderul liberal a afirmat că rezultatul moțiunii de cenzură reprezintă un eșec al negocierilor politice purtate de conducerea PNL.

„Scorul moțiunii este un eșec al negocierilor. Trebuiau să fie mai puține voturi decât semnături, asta ni s-a spus, dar am avut cel mai mare vot pentru dărâmarea guvernului”, a declarat acesta.

Petcu a respins categoric varianta intrării PNL în opoziție și a transmis că primarii liberali din Giurgiu vor rămânerea la guvernare.

„Nu pot să fiu de acord cu intrarea în opoziție a PNL. Toți primarii PNL din Giurgiu vor să rămână la guvernare”, a spus el.

Adrian Cozma, președintele PNL Satu Mare: Ați fost aleși pe liste cu PSD

Adrian Cozma, președintele PNL Satu Mare și vicepreședinte al Camerei Deputaților, a susținut aceeași linie și a criticat liderii liberali care se declară acum anti-PSD, deși au candidat pe liste comune cu social-democrații.

„Nu e normal să vină unii să ne spună: noi suntem cei mai aprigi antipesediști, dar ați fost aleși pe liste cu PSD”, a spus Cozma.

El i-a vizat pe Dan Motreanu, Siegfried Mureșan și Gheorghe Falcă, care au candidat pe lista comună PNL-PSD la europarlamentare, și a susținut că PNL trebuie să rămână la guvernare pentru a continua reformele asumate.

„Trebuie să stăm la guvernare, să ne îndeplinim obiectivele”, a afirmat liderul PNL Satu Mare.

Cozma a cerut ca direcția partidului să fie decisă într-un Consiliu Național al PNL și a spus că, pe lângă responsabilitatea PSD pentru criza politică, trebuie analizată și responsabilitatea liderilor liberali care au dus partidul în alianța cu social-democrații.

Bolojan a obținut însă un vot favorabil

De cealaltă parte, Ilie Bolojan a susținut în ședință că responsabilitatea politică aparține PSD și că social-democrații au întârziat reformele.

Conducerea PNL a vota la propunerea lui Bolojan, marți, în Biroul Politic Național, menținerea deciziei de a nu forma o coaliție cu PSD.Potrivit stenogramelor, Bolojan a spus că „AUR partajează responsabilitatea politică cu PSD”, iar PSD „trebuie să-și asume consecințele”.

Liderul liberal a cerut „asumarea guvernării de către PSD” și a transmis că social-democrații nu trebuie „să fugă de răspundere”.

În privința unei eventuale colaborări politice viitoare, Bolojan a afirmat că „PSD nu mai este un partener credibil pentru PNL pentru formarea unui guvern”.

„Europa ar trebui să învețe lecții de la România”, a declarat Dániel Hegedűs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană din Berlin, într-un comentariu pentru Financial Times despre căderea Guvernului Ilie Bolojan și instabilitatea din Europa.

Analistul crede că „PSD este o excepție de stânga, cu un istoric de politici naționaliste și iliberale similare partidului populist și pro-rus Smer al premierului slovac Robert Fico, care a făcut inițial parte din S&D înainte de a fi exclus în 2025”.

Nemulțumiri și alte părți ale Europei?

„Însă în alte părți, populiștii socialiști au învins, nu au îmbrățișat, extrema dreaptă, a adăugat el. „Ceea ce văd ca fiind mult mai îngrijorător este situația structurală a României”, a spus Hegedüs. „Nemulțumirea față de ajustările macroeconomice a împins stânga în această poziție – care nu este diferită de cea din Germania.”

Pe măsură ce centrul-stânga germană pierde sprijin, în timp ce extrema dreaptă AfD câștigă, marea coaliție germană condusă de centrul-dreapta – la fel ca în România – s-ar putea afla sub presiunea unor tensiuni populiste tot mai mari, în încercarea de a menține bugetul sub control, a spus el.

„Acest tip de nemulțumire va apărea probabil și în alte părți ale Europei. Creșterea economică este slabă, cheltuielile pentru apărare cresc, iar deficitele cresc — aceasta este realitatea cu care ne confruntăm,” spune analistul.

„Cordoanele sanitare” șubrede

„Prim-ministrul român Ilie Bolojan a pierdut marți votul de încredere al Parlamentului, în timp ce social-democrații s-au unit cu extrema dreaptă pentru a răsturna un guvern care a încercat să adopte măsuri de austeritate pentru a reduce cel mai mare deficit public din UE.

Alianța dintre un curent principal de centru-stânga și un partid eurosceptic ultranaționalist este rară în democrațiile UE, unde multe parlamente au stabilit un cordon sanitar pentru a ține extrema dreaptă departe de putere. Moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi, mult peste cele 233 necesare pentru o majoritate. Atât PSD, cât și AUR au declarat că aceasta a fost o mișcare singulară și nu au intenția de a forma împreună un guvern”, notează FT.

„PSD joacă un joc periculos”, a declarat Alberto Alemanno, profesor Jean Monnet de Drept UE la HEC Paris, avertizând asupra „repercusiunilor uriașe pe întreg continentul. Lecția ultimului deceniu este clară: de fiecare dată când un partid tradițional tratează cordonul sanitar ca fiind negociabil, următoarea încălcare devine mai ușor de justificat.”

Socialiștii au declarat după vot că vor reveni la guvernul de coaliție sub un alt lider. „Opțiunile sunt deschise”, a declarat liderul PSD, Sorin Grindeanu, reporterilor înainte de discuțiile cu președintele României. „Nu susținem guvernele minoritare… Vreau să avem rapid un guvern.” Partidul liberal PNL al lui Bolojan, care a votat de două ori pentru a nu participa la un guvern cu socialiștii, a declarat că „va menține și opțiunile deschise”.

„Am lăsa loc și pentru AUR să preia puterea dacă nu am reveni la guvernare”, a declarat vicepreședintele PNL, Cătălin Predoiu.

De la preluarea mandatului, acum mai puțin de un an, Bolojan a încercat să limiteze deficitul, care se situa la 7,65% din PIB în 2025, mult peste limita de 3% a UE.

Însă reducerile de cheltuieli și creșterile de impozite s-au dovedit extrem de controversate, PSD părăsind coaliția din cauza măsurilor nepopulare.

Bucureștiul riscă acum o criză politică prelungită, exact în momentul în care trebuie să recâștige încrederea investitorilor și să îndeplinească condițiile UE pentru a debloca fonduri de redresare în valoare de miliarde de euro. „România plătește astăzi prețul anilor de promisiuni deșarte și de guvernare fără responsabilitate”, a scris partidul liberal PNL al lui Bolojan într-un comunicat înainte de vot.

„Există o diferență între cei care au vândut iluzii și cei care au pus lucrurile în ordine. Ilie Bolojan a ales să spună adevărul și să repare ce este stricat.”

Bolojan ar fi trebuit să fie mai flexibil

Orsolya Ráczová, care acoperă regiunea pentru Eurasia Group, a spus că a fost o „escaladare, o tactică de câștig de timp din partea PSD… Aveau nevoie de AUR pentru asta, pentru că altfel nu ar fi avut voturile”.

„Bolojan a fost bun, dar a ajuns într-un punct în care ar fi fost nevoie de mai multă flexibilitate — asta nu făcea parte din caracterul său politic”, a adăugat Ráczová.

„Acum este nevoie de o față nouă, cineva care să poată menține coaliția unită, astfel încât aceasta să poată dura până în 2028.” Oponenții europeni au criticat decizia PSD, pe care au numit-o o trădare a unui principiu democratic de mult timp înrădăcinat, și au cerut socialiștilor și democraților din Parlamentul European să reacționeze.

„Ținerea extremei drepte departe de putere nu a fost niciodată mai crucială… Democrații trebuie să rămână uniți”, a declarat Terry Reintke, copreședinte al grupului Verzilor din Parlamentul European. „Alegând puterea în detrimentul democrației, social-democrații din România au depășit o linie roșie.”

Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat marți seara, într-o conferință de presă, că poziția partidului, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, rămâne una orientată spre reforme și modernizarea statului.

„Susținerea noastră nu este pentru o persoană fizică, susținerea noastră este pentru o direcție a reformelor pentru România. Și astăzi vedem că Ilie Bolojan, inclusiv prin discursul pe care l-a ținut astăzi în Parlament, este un aliat în această direcție pentru care USR se luptă de 10 ani de zile. Și ne bucurăm că există un premier care împărtășește cu noi o viziune corectă pentru modernizarea României. Și asta este motivul de ce ne dorim să mergem în această criză coordonat cu Partidul Național Liberal condus de Ilie Bolojan și să luăm decizii împreună.”, a spus Fritz.

Întrebat despre criticile venite din partea PSD, care au susținut că relația dintre premier și miniștrii USR ar fi fost mai apropiată decât cu ceilalți, Dominic Fritz a respins această ipoteză.

„Eu dacă aș întreba acum miniștrii, atunci ar confirma cu siguranță că premierul nu a avantajat în niciun fel miniștrii USR. Dimpotrivă, au existat cu siguranță ca în orice coaliție și momente în care am avut impresia că este mai maleabil cu partenerii de la PSD, dar, până la urmă, asta este trecutul.”, a spus Fritz.

Totodată, liderul USR a declarat că miniștrii din partidul său nu au format legături de prietenie cu ceilalți miniștrii din celelalte partide, pentru că „au dus o luptă reală împotriva privilegiilor”.

„Acuma, întrebarea este ce își dorește de fapt PSD după ce au dărâmat acest guvern împreună cu AUR, și ce planuri are PSD pentru această țară. Și cu siguranță faptul că miniștrii USR au dus o luptă reală împotriva privilegiilor, împotriva tuturor celor care s-au racordat la banii publici, nu a făcut să aibă mulți prieteni, mai ales în PSD.”, a spus Fritz.

Fritz a mai spus că tensiunile politice arată că există o diferență de viziune majoră între USR și PSD în privința guvernării.

„Și de aceea, cu siguranță, o parte din frustrarea PSD este de înțeles, pentru că, într-adevăr, cu USR nu se poate guverna și fura în același timp.”

Printre principalele măsuri enumerate de Petrișor Peiu se numără simplificarea sistemului fiscal pentru antreprenori, inclusiv introducerea unui credit fiscal și reintroducerea impozitului forfetar sau pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderi, până la un prag de 500.000 de euro. Formațiunea propune și stabilirea unui nivel de 1,25% pentru impozitul pe cifra de afaceri, precum și adoptarea unui nou Cod Fiscal, stabil pentru cel puțin cinci ani, fără modificări frecvente.

De asemenea, planul include limitarea controalelor autorităților la unul pe an pentru firmele fără probleme grave, în ideea de a reduce presiunea administrativă asupra mediului privat.

În ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale, AUR propune introducerea taxării inverse a TVA, eliminarea deductibilităților pentru operațiuni considerate optimizări fiscale în cazul marilor companii și revenirea treptată la niveluri anterioare de taxare, precum TVA de 19%, TVA redus de 9% și impozit pe dividende de 8%.

Totodată, partidul susține reducerea taxării muncii, în special pentru contractele part-time, elevi, studenți și persoane de peste 65 de ani, precum și diminuarea impozitării salariului minim.

Măsurile sunt prezentate de AUR ca parte a unei strategii mai ample de stimulare a economiei și creștere a veniturilor bugetare prin reducerea evaziunii și încurajarea activității antreprenoriale.

În acest an, Rusia a închis aeroporturile și a întrerupt accesul la serviciile de internet mobil în Moscova, cu ocazia pregătirilor pentru parada de Ziua Victoriei, pe 9 mai, zi în care Rusia comemorează victoria asupra Germaniei naziste din cel de-al Doilea Război Mondial.

Potrivit Reuters, Kremlinul a declarat că aceste restricții au fost impuse pentru a asigura securitatea, în contextul unui risc crescut de atacuri cu drone din partea Ucrainei. Totuși, cetățenii ruși au fost nevoiți să apeleze la VPN-uri și s-au confruntat cu dificultăți în navigare, comunicare și efectuare a plăților.

Spre deosebire de anii trecuți, parada din Rusia din acest an de Ziua Victoriei a fost semnificativ redusă, întrucât se va desfășura fără echipament militar greu pentru prima dată în aproape două decenii.

Totodată, la începutul acestei luni, Moscova a anunțat că un armistițiu va fi în vigoare în perioada 8-9 mai și a avertizat că va lansa un „atac masiv cu rachete” asupra centrului Kievului în cazul în care acesta ar fi încălcat.

În replică, Ucraina a respins propunerea de armistițiu ca fiind o manevră cinică menită să protejeze parada de atacurile cu drone.

Potrivit The Guardian, securitatea în Moscova a fost vizibil întărită în perioada premergătoare paradei, cu puncte de control instalate în tot orașul.

Pe lângă această securitate sporită pe străzile capitalei Rusiei, și protecția personală a lui Vladimir Putin a fost întărită, potrivit unui raport al unui serviciu de informații european citat de CNN, care menționează că liderul de la Kremlin stă mai mult timp prin buncăre și că s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de viața civilă.

Marile companii aeriene au luat diferite măsuri pentru a reduce efectele crizei combustibilului. Potrivit experților de la Cirium citați de Express, companiile au redus deja două milioane de locuri în avioanele lor.

Statistica arată că în toată lumea companiile au oferit 130 de milioane de locuri pe rutele lor, o scădere semnificativă de la 132 de milioane între 10 și 21 aprilie.

De asemenea, unele companii aeriene au început să folosească aeronave mai mici sau mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil pentru a face economie. Alte companii au schimbat orarul și se gândesc să majoreze prețul biletelor.

Cele mai afectate au fost companiile din Golf, dar măsuri au luat și alți transportatori din diferite regiuni ale lumii, precum Lufthansa, British Airways, Air France-KLM, Turkish Airlines și Air China.

Experții au întocmit lista celor 15 companii aeriene care au anulat zboruri în aprilie. Pe listă sunt Turkish Airlines, Air China, Lufthansa, Emirates, United Airlines, British Airways, American Airlines, All Nippon Airways, KLM, Delta, Japan Airlines, Singapore Airlines, Air France, Air Canada și Etihad.

George Simion a făcut marți o proiecție au unui guvern AUR, care ar avea mai puține ministere, iar funcțiile de conducere ar fi reduse cu 50 la sută.

„Guvernul în varianta AUR va avea 10 ministere, maxim 50 de secretari de stat. Comasăm și desfințăm autorități și agenții până ajungem la un număr de 20. Iar reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere va fi exact semnalul că se începe cu strângerea curelei de sus în jos”, a declarat președintele AUR. 

„Desigur, trebuie să urmeze o reformă administrativă, iar asistența financiară va fi sistată până când deficitul bugetar va coborî la 3 la sută. Și în viitoarea guvernare AUR, cu un premier propus de AUR, orice asistență financiară internațională acordată de România va fi sistată până atingem deficitul bugetar de 3%. E vorba de Ucraina, dar nu doar de Ucraina”, a ami spus George Simion.

Programul anunțat include o serie de manifestări științifice, educaționale și publice, desfășurate în perioada 12–18 mai, concepute pentru a evidenția impactul momentului din 1981 asupra dezvoltării cercetării aerospațiale și pentru a stimula interesul tinerelor generații pentru domeniile STEM.

Agenda cuprinde o sesiune aniversară găzduită de Academia Română, dedicată semnificației istorice și științifice a misiunii, precum și lansarea emisiunii filatelice „Cosmos 2026”.

Printre principalele evenimente se numără organizarea unei reuniuni de lucru a astronauților europeni, membri ai ASE Europa, și reuniunea Comitetului Executiv ASE.

În plan educațional, programul include întâlniri cu publicul și studenții în Aula Academiei de Științe Economice din București, precum și evenimente organizate în centre universitare din țară, printre care Universitatea Transilvania din Brașov și Academia Forțelor Aeriene, unde sunt prevăzute dialoguri cu comunitatea academică și inaugurarea unui amfiteatru care poartă numele primului român care a fost în spațiu.

Oaspeților străini li se vor prezenta stadiul cercetării și echipamentele moderne ale Infrastructurii paneuropene de cercetare distribuită ELI – Extreme Light Infrastructure de la Măgurele.

La conferința de presă a fost invitat Mugurel Liviu Bălan, cofondator al companiei Romanian InSpace Engineering și lider al diviziei Satellite Systems & AIT, care a prezentat participarea RISE la experimente efectuate la bordul Stației Cosmice Internaționale și realizarea primului satelit activ românesc, precum și pregătirea pentru primele exporturi de High Tech din România.

Participarea astronauților și experților străini conferă programului o dimensiune internațională, contribuind la consolidarea cooperării în domeniul aerospațial și la promovarea valorilor științifice în rândul publicului.

Documentele, consultate de POLITICO, arată că toate partidele, cu excepția Verzilor Europeni și a Partidului Democrat European, au încălcat regulile și au cheltuit în mod necorespunzător 1,5 milioane de euro.

Raportul nu menționează explicit numele partidelor și a fundațiilor aflate în această situație.

Potrivit sursei citate, la baza acestor cheltuieli efectuate necorespunzător se află costurile excesive sau inutile, încălcarea cerințelor privind achizițiile publice sau utilizarea banilor pentru finanțarea indirectă a unui partid politic național.

Partidele și fundațiile au avut la dispoziție, în total, 74 de milioane de euro din subvențiile UE înaintea alegerilor europarlamentare din 2024.

Într-o reacție pentru POLITICO, serviciul de presă al Parlamentului European a declarat faptul că o mare parte a banilor a fost cheltuită în mod necorespunzător din cauza „erorilor administrative sau procedurale”.

Un exemplu în acest sens este redat de faptul că două părți anonime și două fundații au solicitat rambursarea unor cheltuieli pe care nu le-au efectuat niciodată. Acestea nu au contestat constatările, așa că rămân anonime în raport.

„Ar fi putut exista o încercare de a utiliza în mod fraudulos banii publici”, a declarat Louis Drouneau, fondatorul European Democracy Consulting, pentru POLITICO.

Raportul mai menționează că din cei 1,5 milioane de euro, aproape jumătate din sumă a fost asociată, printre altele, cu lucrări externalizate despre care Parlamentul European a constatat că aveau „un procent ridicat de conținut generat de inteligența artificială”.

Partidul Socialiștilor Europeni a declarat pentru POLITICO faptul că „nu este preocupat de problemele ridicate și… nu este implicat în chestiunile descrise”.

Pe de altă parte, Partidul Democrat European a declarat pentru sursa citată: „Rămânem dedicați transparenței, responsabilității și bunei gestiuni financiare în utilizarea fondurilor publice europene”.

Celelalte partide și fundații nu au răspuns solicitărilor de comentarii, mai notează POLITICO.