Pentru ca demolarea să poată fi realizată, Consiliul Local al Sectorului 4 trebuie să obțină acordul Consiliului General al Municipiului București privind trecerea imobilului din domeniul public în domeniul privat al municipiului, procedură obligatorie înainte de casare și demolare, notează Buletin de București.

În documentele tehnice anexate proiectului, experții susțin că structura actuală a clădirii nu permite o conversie eficientă într-o școală fără intervenții majore asupra structurii de rezistență.

„Pentru obținerea unei compartimentări raționale specifice funcțiunii de învățământ, ar fi necesară modificarea semnificativă a geometriei structurale, inclusiv translatarea axelor principale (în special a axului central longitudinal B), în vederea adaptării deschiderilor structurale la dimensiunile optime ale sălilor de clasă și ale spațiilor de circulație”, se arată în raportul tehnic atașat proiectului.

Același document, asumat de arhitectul-șef al Sectorului 4, indică faptul că o eventuală transformare ar presupune intervenții majore asupra elementelor de rezistență, inclusiv stâlpi, grinzi, planșee și fundații, lucrări considerate mai complexe decât o reconstrucție de la zero.

Clădirea, construită în 2011

Clădirea vizată, aflată pe Șoseaua Giurgiului nr. 94, face parte din Complexul Agroalimentar Progresul și a fost construită în 2011. Potrivit datelor din cartea funciară, imobilul are o suprafață construită la sol de 836 de metri pătrați și o suprafață desfășurată de 1.673 de metri pătrați, fiind realizat din structură mixtă de beton și metal.

În interiorul complexului funcționează în prezent mai multe spații comerciale și servicii, printre care o clinică medicală, o farmacie, un salon și case de pariuri.

Demersul actual vine după ce, în 2023, Consiliul Local al Sectorului 4 a aprobat deja schimbarea destinației imobilului din piață în spațiu de învățământ, decizie validată ulterior de Consiliul General al Municipiului București în aprilie 2025.

Un raport de expertiză tehnică din aprilie 2026 arată însă că varianta optimă pentru respectarea normativelor actuale privind unitățile de învățământ este demolarea completă a construcției existente și ridicarea uneia noi, adaptate cerințelor funcționale și de siguranță.

Dacă proiectul va fi aprobat, administrația locală va putea demara procedurile de demolare, iar finanțarea lucrărilor de desființare, avizare și reconstrucție ar urma să fie asigurată din bugetul Sectorului 4.

Cu exact o lună înainte ca directiva europeană privind transparența salarială să devină obligatorie în România, aproape jumătate din joburile active de pe cea mai mare platformă de recrutare din țară au deja salariul afișat, potrivit unei comunicări eJobs de joi.

Datele eJobs arată că procentul a urcat la 45% – aproape 8.000 de anunțuri din cele 18.000 disponibile – după ce stagnase vreme de peste doi ani în jurul valorii de 35%.

Transparență din primul moment al procesului de recrutare

Creșterea de circa 10 puncte procentuale înregistrată în primele luni ale lui 2026 reflectă presiunea pe care apropierea termenului legal o exercită asupra angajatorilor.

Din iunie, transpunerea directivei europene în legislația românească va obliga companiile, indiferent de dimensiune sau profil, să comunice salariul oferit încă de la deschiderea procesului de recrutare.

„Directiva europeană privind transparența salarială reprezintă o schimbare majoră în practicile salariale ale companiilor.

Schimbarea va începe chiar de la pasul deschiderii procesului de recrutare, astfel încât orice candidat va ști, de la început, care este salariul pe care compania îl oferă pentru poziția la care aplică”, declară Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.

Domenii transparente și domenii opace

Nivelul de transparență variază semnificativ în funcție de sector.

Retailul, serviciile, turismul, industria alimentară, transportul și logistica, precum și call-center-ul și BPO-ul se numără printre domeniile cu cele mai multe anunțuri care afișează salariul.

La polul opus se află energia, IT-ul și telecomunicațiile, industria auto și sănătatea.

Diferențele sunt și mai pregnante atunci când sunt privite prin prisma nivelului de carieră.

Pozițiile entry-level înregistrează cel mai ridicat grad de transparență: 35,5% din anunțurile care vizează candidații fără experiență sau cu experiență redusă includ salariul.

Procentul scade brusc pentru mid-level (18,6%), senioritate (6,4%) și management (0,5%).

„Este o piramidă care arată ceea ce știm de câțiva ani în ceea ce privește salariile: cele mai transparente domenii sunt cele care scot în piață un număr mare de joburi entry-level.

Cele care recrutează mai degrabă specialiști și seniori mențin un nivel scăzut de transparență pentru că, spre deosebire de entry-level, unde salariile sunt în bună măsură aliniate la nivel de piață, în cazul seniorilor pot exista diferențe semnificative între industrii sau între angajatori”, explică Roxana Drăghici.

Salariul vizibil aduce cu 40% mai multe aplicări

Datele platformei arată și că transparența salarială nu este doar o obligație legală viitoare, ci și un avantaj competitiv imediat în recrutare.

Anunțurile care includ salariul primesc cu până la 40% mai multe aplicări decât cele care nu îl menționează.

Fenomenul este și mai evident pe iajob.ro, platforma eJobs dedicată candidaților entry-level și celor fără studii superioare, unde 73% din joburi au salariul afișat.

„Angajatorii știu cât de sensibili sunt acești candidați la componenta salarială și, în multe cazuri, iau decizia de a aplica la un job doar în funcție de salariul pe care îl oferă”, adaugă Drăghici.

Tendința se extinde și dincolo de granițe: aproximativ 10% din joburile postate pe platformă vizează locuri de muncă din afara țării, iar și angajatorii străini au început să menționeze mai frecvent salariul în anunțurile adresate candidaților români.

Programul de mese subvenționate, care include un aperitiv, un fel principal și un desert, fusese anterior limitat la studenții cu venituri mici sau la cei care primeau ajutor financiar. Mesele standard costă în mod normal 3,30 euro.

Organizațiile studențești au solicitat de mult timp un acces mai larg la mese la preț redus, pe fondul creșterii costurilor vieții și al rapoartelor tot mai numeroase privind insecuritatea alimentară în rândul studenților universitari, potrivit Anadolu.

Studenții sar peste o masă din cauza dificultăților financiare

Un sondaj recent realizat de o uniune studențească a scos la iveală că aproape jumătate dintre studenții din Franța au sărit peste mese din cauza dificultăților financiare, în timp ce aproape un sfert au declarat că acest lucru s-a întâmplat de mai multe ori pe lună.

Noua măsură este de așteptat să reducă semnificativ cheltuielile cu alimentele pentru studenții care se bazează în mod regulat pe cantinele universitare.

Potrivit Crous, organismul public care gestionează serviciile de asistență socială pentru studenți, inclusiv cazare, masă și burse, aproximativ 667.000 de studenți au beneficiat de programul de mese cu preț redus în 2024, cu zeci de milioane de mese servite pe tot parcursul anului.

Schema de finanțare pentru masa studenților, sprijinită și în 2027

Philippe Baptiste, ministrul francez al învățământului superior, a declarat că autoritățile se pregătesc pentru o cerere crescută și a promis finanțare suplimentară pentru a sprijini extinderea schemei în 2027.

El a descris politica ca fiind o schimbare majoră pentru sistemul universitar și a spus că guvernul va monitoriza implementarea pentru a menține calitatea serviciilor și a evita plasarea unei presiuni excesive asupra personalului din cantină.

Dinamo București și-a asigurat, deja, titlul național, sâmbătă, devenind campioană pentru a 22-a oară în istorie și a 10-a oară consecutiv. Partida de la Timișoara din Liga Zimbrilor, dintre Poli și Dinamo, este programată de la ora 15:00, mai puțin obișnuită pentru un asemenea duel, având în vedere că este în timpul săptămânii.

Formația bucureșteană are o serie de două victorii consecutive în campionat și patru succese la rând luând în considerare și meciurile de la turneul final al Cupei României.

În ultima etapă disputată din Liga Zimbrilor, Dinamo a trecut clar de HC Buzău, scor 36-27, asigurându-și titlul național.

Pentru Dinamo, meciul de la Timișoara reprezintă ultimul al sezonului, având pauză în ultima etapă din campionat.

De cealaltă parte, bănățenii vin după un eșec în campionat, 24-31 cu HC Buzău.

În finala Cupei României, Poli Timișoara a cedat duelul cu Dinamo, scor 27-29.

Grație titlului obținut de Dinamo, echipa bănățeană și-a asigurat prezența în cupele europene în sezonul viitor. Reprezintă prima participare la nivel continental pentru Poli Timișoara după o absență de șapte ani.

Echipa timișoreană, însă, se luptă pentru medaliile de bronz în campionat. Poli are 22 de puncte, fiind la un singur punct de locul 3, ocupat de CSM București.

Tot joi mai sunt programate patru meciuri din cadrul etapei a 19-a din Liga Zimbrilor, toate de la ora 17:30: U Cluj – CSM Constanța, CSM Vaslui – CSM Sighișoara, Minaur Baia Mare – Potaissa Turda, CSU Suceava – CSM București.

Autoritatea italiană pentru concurență și piață a anunțat amenzi totale de 23,2 milioane de euro pentru companiile Amica Chips, Pata și Preziosi Food, într-un dosar care vizează practici de tip cartel pe piața snacksurilor sărate. Amica Chips a primit o amendă de 8,2 milioane de euro, în timp ce Pata și Preziosi Food au fost sancționate cu câte 7,5 milioane de euro fiecare, mai scrie Il Post.

Cum funcționa înțelegerea dintre companii

Ancheta a început în septembrie 2024, după o sesizare anonimă transmisă prin platforma de whistleblowing a autorității italiene. Investigatorii au descoperit că firmele și-au coordonat ofertele pentru contractele cu marile lanțuri de magazine, astfel încât să nu își facă concurență reciprocă. În centrul schemei s-au aflat produsele „private label”, adică snacksuri produse de companii pentru supermarketuri, dar vândute sub marca magazinului. Primul acord identificat datează din 2016 și a implicat Amica Chips și Pata. Potrivit autorităților, Pata ar fi prezentat oferte intenționat mai slabe către Lidl, pentru ca rivalul său să câștige anumite contracte. În 2019, și Preziosi Food a intrat în schemă. Companiile și-ar fi împărțit inclusiv depozitele Lidl din Italia: Amica Chips urma să aprovizioneze nordul și centrul țării, iar Preziosi Food sudul.

Oferte „de formă” și concurență simulată

În anii următori, acordurile s-ar fi extins și la alte lanțuri de supermarketuri și magazine discount.
Potrivit Antitrustului italian, firmele foloseau mai multe metode pentru a păstra echilibrul stabilit între ele. În unele cazuri, una dintre companii nu depunea ofertă la licitații sau trimitea propuneri mai puțin avantajoase, pentru a permite celeilalte să câștige contractul. Astfel de practici sunt cunoscute drept „oferte de complezență” și sunt considerate ilegale deoarece creează impresia unei concurențe reale. În alte situații, companiile refuzau comenzile invocând lipsa capacității de producție, pentru a lăsa loc firmei care trebuia să obțină contractul conform înțelegerii.

Companiile au recunoscut implicarea

Autoritatea italiană a acuzat cele trei firme că au încălcat regulile europene privind concurența, care interzic acordurile între companii menite să distorsioneze piața. Procesul s-a încheiat printr-o înțelegere între companii și autorități, evitându-se astfel un litigiu în instanță. În schimb, firmele și-au recunoscut responsabilitatea și au acceptat plata amenzilor. Sumele finale au fost reduse față de nivelul inițial deoarece firmele au colaborat cu anchetatorii și au furnizat informații considerate utile în investigarea cazului. Potrivit documentelor autorității, amenda aplicată companiei Pata a fost redusă de la 18,8 milioane la 7,5 milioane de euro. Pentru Amica Chips, sancțiunea a scăzut de la 13,7 milioane la 8,2 milioane de euro, iar pentru Preziosi Food de la 8,3 milioane la 7,5 milioane de euro.

Finala Cupei Campionilor Europeni dintre Steaua București și FC Barcelona s-a disputat la 7 mai 1986, pe stadionul „Ramón Sánchez Pizjuán” din Sevilla.

După 120 de minute fără gol, trofeul a fost decis la loviturile de departajare. Portarul Helmuth Duckadam a intrat în istoria competiției după ce a apărat toate cele patru penalty-uri executate de jucătorii Barcelonei.

Pentru Steaua au marcat Marius Lăcătuș și Gabi Balint, iar echipa pregătită de Emerich Jenei și Anghel Iordănescu s-a impus cu 2-0 la penalty-uri.

Prin succesul de la Sevilla, Steaua București a devenit prima echipă din Europa de Est care câștigă Cupa Campionilor Europeni.

Eroii de la Sevilla, decorați de Nicușor Dan

Cu ocazia aniversării a 40 de ani de la triumful de la Sevilla, președintele Nicușor Dan a semnat un decret de decorare a foștilor componenți ai echipei Steaua București care au câștigat Cupa Campionilor Europeni în 1986.

Administrația Prezidențială a transmis că gestul are rolul de a-i omagia pe jucătorii care „au adus servicii deosebite României” prin obținerea uneia dintre cele mai importante victorii din istoria sportului românesc.

Astfel, Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor i-a fost conferit lui Anghel Iordănescu.

De asemenea, Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler a fost acordat foștilor fotbaliști Balint Gavril Pele-Gavril, Belodedici Petru Miodrag, Bölöni Ștefan Ladislau, Bumbescu Mihai Adrian-Doru, Iordache Constantin Vasile, Iovan Pavel Ștefan, Lăcătuș Mihai Marius, Majearu Mihai Mihail, Marinescu Mircea Ștefan-Florentin, Petcu Chirea Ștefan, Pistol Constantin Constantin, Pițurcă Petre Victor, Radu Dumitru Marin, Stîngaciu Costică Dumitru, Stoica Gheorghe Tudorel și Weiszenbacher Ernestin Anton.

BNR lansează monede aniversare

Banca Națională a României (BNR) lansează din 7 mai o monedă din argint și o monedă din tombac cuprat cu tema „Steaua București – 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni”.

Aversul monedei din tombac cuprat prezintă o interpretare grafică a Cupei Campionilor Europeni, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „1 LEU” și anul de emisiune „2026”.

Reversul comun al monedelor din argint și tombac cuprat redă sigla Steaua București, o minge de fotbal în fundal și inscripțiile „CASTIGAREA CUPEI CAMPIONILOR EUROPENI” și „1986”.

A 43-a ediție a Olimpiadei Balcanice de Matematică are loc în perioada 3–8 mai 2026 la Salonic, în Grecia.

Ministerul Educației a prezentat joi rezultatele obținute de elevii români:

-Andrei Vila, Liceul Internațional de Informatică București, medalie de aur;
-David-Vlad Marghidan, Liceul Internațional de Informatică București, medalie de argint;
-Mircea Maxim Rebengiuc, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, medalie de bronz;
-Ștefan-Cătălin Savu, Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” Ploiești, medalie de bronz;
-Aida Mitroi, Liceul Internațional de Informatică București, medalie de bronz;
-Ciobotea Alexandru, Liceul Internațional de Informatică București, medalie de bronz.

Echipa României a fost coordonată de Cătălin Gherghe de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București (Leader) și însoțită de Ovidiu Sontea de la Colegiul Național „Tudor Vianu” din București (Deputy).

La ediția din acest an au participat echipe din Albania, Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, Cipru, Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Republica Moldova, România, Serbia și Turcia (țări membre) precum și echipe din Algeria, Arabia Saudită, Azerbaijan, Franța, Georgia, Italia, Kazakhstan, Kirgistan, Lituania, Malaysia, Turkmenistan, Uzbekistan și Marea Britanie (țări invitate).

Tensiunile diplomatice au izbucnit în februarie după ce ambasadorul american a reacționat la recomandarea unui procuror din Anvers de a-i trimite în judecată pe doi moheli în cadrul unei anchete privind circumcizii ilegale, întrucât legislația belgiană prevede ca toate procedurile medicale să fie realizate de personal medical licențiat. 

„Belgia va fi considerată de întreaga lume ca fiind antisemită. Până când această situație nu va fi rezolvată, nu există nicio cale de ocolire. Administrația Trump condamnă această acțiune judiciară și condamnă, de asemenea, inacțiunea politică a guvernului belgian de a găsi o soluție pentru frumoasele comunități evreiești de aici, din Belgia”, a transmis White. 

Premierul Bart De Wever a răspuns: „Belgia nu este un stat antisemit, asta e o prostie. Circumcizia este esențială pentru credința evreiască și islam, dar la fel sunt și standardele de calitate ale legislației noastre. Trebuie să le reconciliem. Ceea ce nu ar trebui să faceți este să creați o întreagă controversă societală în jurul ei cu declarații dure despre antisemitism. Asta nu contribuie cu nimic”, potrivit Politico. 

Declarațiile ambasadorului american au fost criticate și de ministrul belgian de externe și fostul premier, fiind invocat intervenționismul american în afacerile interne belgiene. 

Trei tone de pui congelat, transportate din Brazilia în Grecia în primele zile ale acordului comercial UE-Mercosur, au fost descoperite contaminate cu salmonella de către laboratoarele veterinare din Agia Paraskevi, o suburbie a Atenei, relatează keeptalkinggreece.com.

Mărfurile au fost returnate imediat. Acesta era primul transport importat de Grecia în cadrul noului tratat.

Testul la scară largă al acordului – semnat la 17 ianuarie 2026 și aplicat provizoriu de la 1 mai 2026 – tocmai eșuase.

Important de știut

80% din primul lot de pui brazilian importat în Grecia (3 tone) era contaminat cu salmonella.

Acordul UE-Mercosur este aplicat provizoriu din 1 mai 2026, după semnarea sa la 17 ianuarie la Asunción.

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 impune toleranță zero pentru Salmonella la păsările de curte care intră în UE. Regulamentul (UE) 2017/625 prevede respingerea în caz de nerespectare.

Serviciile veterinare grecești funcționează cu maximum 40% din personal. EFET, autoritatea sanitară greacă, nu a reacționat.

Identitatea importatorului grec rămâne necunoscută din nicio sursă publică la data publicării.

Mai mult de jumătate din puiul folosit în alimentele procesate franceze este deja importat.

Precedent documentat în 2019: 1.400 tone de pui brazilian contaminat, respins în Regatul Unit, au fost revândute pe piața internă braziliană.

Vulnerabilități de sistem

Primul test sanitar a eșuat

80% din primul lot de pui brazilieni importați în Grecia în cadrul acordului UE-Mercosur, adică 3 tone, au fost contaminați cu salmonella și au fost returnați în conformitate cu articolele 65-66 din Regulamentul (UE) 2017/625.

Controale europene nesistematice

Regulamentul (UE) 2017/625 nu impune controale fizice sistematice la frontiere. Serviciile veterinare grecești funcționează cu doar 40% din personal.

Divergență de reglementare

În Brazilia, un produs respins la export poate fi reintrodus pe piața internă sub formă procesată.

„Acest tip de practică demonstrează o mare lipsă de respect față de consumatorii brazilieni, care sunt expuși la produse inferioare pe piață din cauza standardelor sanitare mai scăzute”, a denunțat Ana Paula Bortoletto, nutriționist la Institutul Brazilian pentru Protecția Consumatorilor (IDEC).

Acordul nu prevede armonizarea standardelor sanitare.

O CJUE care va decide prea târziu

Sesizarea Curții de Justiție a UE de către europarlamentari nu suspendă aplicarea provizorie. Loturile importate în timpul anchetei (1-2 ani) nu pot fi retrase retroactiv, chiar dacă cererea este admisă.

Ce spune legislația europeană: toleranță zero

Cadrul juridic aplicabil transportului grecesc este explicit.

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice stabilește un prag de toleranță zero pentru salmonella în carcasele de păsări de curte proaspete care intră în Uniunea Europeană: nicio bacterie detectabilă nu este permisă în probele prelevate.

Regulamentul (UE) 2017/625 privind controalele oficiale prevede măsurile în caz de nerespectare: respingerea, confiscarea, distrugerea sau reexpedierea pe cheltuiala importatorului.

Tocmai acest mecanism a fost activat la Agia Paraskevi.

Sistemul european se bazează pe Traces-NT – notificare prealabilă pentru fiecare lot – și pe RASFF, Sistemul de Alertă Rapidă pentru Produsele Alimentare.

Cu toate acestea, controalele fizice nu sunt sistematice: sunt bazate pe risc, prelevate în funcție de origine, istoricul operatorului și tipul produsului.

Informația nu a fost dezvăluită de o autoritate sanitară, ci în cadrul unei conferințe de presă susținute de Nikos Kakavas de la Federația Panelenică a Inginerilor Geotehnici Publici. EFET, autoritatea greacă pentru siguranța alimentară, nu a emis nicio declarație.

Sursa principală rămâne keeptalkinggreece.com.

Un precedent documentat din 2019

Episodul grecesc amintește de un caz documentat pe 3 iulie 2019 de Le Monde, citând o anchetă realizată de Reporter Brasil împreună cu The Guardian și Biroul de Jurnalism de Investigație: între aprilie 2017 și noiembrie 2018, 1.400 de tone de pui brazilian contaminat cu Salmonella, respins la granița britanică, au fost revândute pe piața internă braziliană.

Reglementările locale permit acest lucru: un produs interzis la export poate fi repus pe piața braziliană sub formă gătită sau procesată.

Dintre cele 2.600 de tipuri de salmonella identificate, două prezintă un risc letal pentru oameni. Giganții brazilieni JBS (proprietarul Friboi și Seara) și BRF (Sadia și Perdigão) s-au numărat printre companiile implicate.

Calendarul care face furori

Acordul a fost semnat la 17 ianuarie 2026, după peste 25 de ani de negocieri.

Consiliul Uniunii Europene și-a dat aprobarea la 9 ianuarie, în ciuda opoziției Franței. Pentru a iniția aplicarea provizorie, Comisia Europeană a activat mecanismul prevăzut la articolul 218 din Tratatul privind funcționarea UE.

La 21 ianuarie 2026, Parlamentul European a sesizat Curtea de Justiție a UE pentru a verifica compatibilitatea textului cu tratatele. Se așteaptă o decizie în termen de unu până la doi ani.

Între timp, prevederile comerciale rămân în vigoare.

Acordul va deschide cote de import suplimentare la tarife reduse: 99.000 de tone pe an de carne de vită și 180.000 de tone de carne de pasăre.

Cota de carne de vită va fi extinsă pe parcursul a șase ani, la o rată tarifară de 7,5%, cu 16.500 de tone în primul an.

Brazilia este deja principalul furnizor de carne de pui al UE: în primele nouă luni ale anului 2025, UE a importat 195.000 de tone de carne de pui braziliană.

Vidul juridic al aplicării provizorii

Aplicarea provizorie este o sabie cu două tăișuri în Dreptul UE.

Până când CJUE se va pronunța, operatorii economici – importatori greci, procesatori germani, distribuitori italieni – semnează contracte comerciale multianuale bazate pe un cadru a cărui validitate juridică este contestată.

Dacă Curtea ar invalida total sau parțial sistemul în termen de unu până la doi ani, loturile deja importate și consumate nu pot fi retrase retroactiv.

În litigii comerciale comparabile soluționate de CJUE, judecătorii au favorizat în general o tranziție graduală, păstrând contractele existente pentru a evita destabilizarea lanțurilor de aprovizionare – uneori cu prețul unei victorii parțiale pentru reclamanți.

Cu alte cuvinte, chiar presupunând că Curtea se pronunță în favoarea europarlamentarilor, este probabil ca acest lucru să nu afecteze fluxurile comerciale anterioare.

În timpul anchetei, se vor aloca cote, se vor semna contracte, iar orice compensație financiară va fi soluționată de la caz la caz în fața instanțelor naționale.

Acesta este punctul orb democratic al sistemului.

Întrebări fără răspuns

Până acum, mai multe întrebări cruciale rămân fără răspuns:

1. Ce marcă – JBS, BRF sau alta – a produs lotul grecesc? Niciuna dintre sursele consultate nu specifică acest lucru.
2. Ce companie greacă a plasat comanda, a semnat contractul de import și va suporta pierderile financiare rezultate din transportul de retur? Nicio sursă nu menționează numele companiei.
3. Serotipul identificat este unul dintre cele două tipuri de Salmonella cu risc letal sau un tip considerat nepericulos conform standardelor braziliene?
4. Tăcerea EFET este din cauza unei întârzieri a anchetei sau unei alegeri politice?
5. Câte loturi vor ajunge în UE până când CJUE se va pronunța, în unul sau doi ani, cu privire la legalitatea aplicării provizorii?
6. Consumatorii europeni vor primi aceste răspunsuri prea târziu.

Dezbaterea a devenit și mai intensă după o reuniune organizată de Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA), unde mai mulți experți au cerut extinderea accesului la terapia cu testosteron. Unii membri ai panelului au descris tratamentul drept „o componentă esențială a medicinei preventive” și chiar „o oportunitate de miliarde de dolari”, arată studiul publicat de revista NATURE.

În prezent, testosteronul este prescris în principal persoanelor care au niveluri scăzute ale hormonului din cauza unor probleme medicale clare, precum afecțiuni ale testiculelor. Tratamentul poate fi administrat prin injecții, geluri, plasturi sau implanturi subcutanate.

Totuși, tot mai mulți medici susțin că și persoane fără boli evidente ar putea beneficia de terapie. Aici începe controversa.

Unii medici cer testarea tuturor bărbaților

Există specialiști care cred că majoritatea bărbaților cu testosteron scăzut nu au nevoie de tratament și că își pot crește nivelul hormonului prin schimbări de stil de viață, slăbit și mai multă mișcare.

Alții spun însă că bărbații care au simptome precum oboseala, iritabilitatea sau scăderea dorinței sexuale pot avea beneficii reale de pe urma terapiei.

Cea mai controversată poziție vine de la medicii care susțin că toți bărbații ar trebui testați, iar cei cu valori mici să primească tratament chiar dacă nu au simptome.

În paralel, terapia cu testosteron este promovată agresiv online. Podcasturi populare și influenceri vorbesc despre hormon ca despre un secret pentru energie, masă musculară și performanță. În multe țări au apărut clinici dedicate exclusiv testosteronului, care promit corpuri mai tonifiate și vitalitate crescută.

Riscurile pot deveni serioase

Deși terapia poate ajuta anumite persoane, dozele mari de testosteron pot avea efecte severe.

Specialiștii avertizează că excesul poate duce la infertilitate, micșorarea testiculelor, reducerea numărului de spermatozoizi și disfuncție erectilă. De asemenea, nivelurile foarte ridicate pot afecta inima și pot provoca modificări psihice, inclusiv iritabilitate severă sau episoade psihotice.

Un studiu din Danemarca, care a urmărit aproximativ 500 de bărbați care foloseau doze mari de steroizi anabolizanți, a arătat că rata mortalității era de trei ori mai mare decât în cazul persoanelor care nu foloseau astfel de substanțe.

Medicii spun că terapia hormonală administrată corect și abuzul de testosteron sunt două lucruri complet diferite. Problema este că linia dintre tratament și exces devine uneori greu de observat, mai ales în contextul promovării agresive de pe internet.

Ce spun studiile despre beneficii

Cercetările arată că principalul beneficiu confirmat este îmbunătățirea vieții sexuale.

Un studiu clinic amplu, numit TRAVERSE, a urmărit peste 5.000 de bărbați cu testosteron scăzut și risc cardiovascular crescut. Rezultatele au arătat că terapia nu a crescut riscul de infarct sau accident vascular cerebral atunci când hormonul era administrat pentru a readuce valorile în limite normale.

În plus, unii participanți au raportat o creștere a dorinței sexuale și o stare generală mai bună.

Totuși, efectele nu sunt spectaculoase pentru toată lumea. Mulți pacienți renunță la tratament după o perioadă, fie pentru că nu observă diferențe importante, fie pentru că nu le place modul de administrare.

De ce terapia cu testosteron provoacă atât de multe discuții

Pentru unii medici, testosteronul poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții persoanelor cu deficit hormonal real. Pentru alții, entuziasmul din jurul tratamentului seamănă prea mult cu marketingul unui „elixir al tinereții”.

De aceea, specialiștii insistă că terapia nu ar trebui începută doar pe baza reclamelor sau a promisiunilor de pe rețelele sociale. Diagnosticul corect, analizele și supravegherea medicală rămân esențiale.