Oamenii și alte mamifere trec prin mai multe faze distincte ale somnului. Una dintre cele mai cunoscute este faza REM, caracterizată prin mișcări rapide ale ochilor și asociată cu visele intense, notează MPG.

De-a lungul timpului, cercetătorii s-au întrebat dacă și alte animale trec prin stări de somn asemănătoare. Acum, cercetători de la Institutul Max Planck pentru Cibernetică Biologică din Tübingen, Germania, spun că au descoperit pentru prima dată o structură complexă a somnului și la pești.

Studiul a fost realizat pe pești-zebră, o specie folosită frecvent în cercetare. Oamenii de știință știau deja că acești pești au perioade lungi de inactivitate în care reacționează mai greu la stimuli. Noua cercetare arată însă că aceste perioade nu sunt toate la fel.

Echipa a identificat trei tipuri diferite de somn asociate cu mișcări ale ochilor și o a patra stare fără mișcări oculare.

Cercetătorii au urmărit peștii timp de 24 de ore

Până acum, alte studii observaseră ocazional mișcări ale ochilor la pești în timpul repausului, însă nimeni nu analizase sistematic aceste comportamente în timpul somnului natural.

„Am fost uimit când am văzut pentru prima dată ochii peștilor mișcându-se în moduri atât de caracteristice”, a declarat Vikash Choudhary, unul dintre autorii studiului.

Descoperirea a fost posibilă datorită unui sistem special de monitorizare care a urmărit simultan mișcările corpului și ale ochilor timp de 24 de ore, în timp ce peștii înotau liber.

Larvele de pește-zebră au creier transparent, ceea ce le-a permis cercetătorilor să observe activitatea cerebrală în timp real.

Unele faze de somn apar aproape exclusiv ziua

Combinând observațiile comportamentale cu activitatea cerebrală, cercetătorii au descoperit că fiecare fază de somn urmează propriul ritm biologic.

Somnul fără mișcări vizibile ale ochilor apare mai ales noaptea. Dintre cele trei faze cu mișcări oculare, una apare mai frecvent noaptea, iar alta spre dimineață.

Cea mai surprinzătoare a fost însă faza numită QEM-1, care apare aproape exclusiv în timpul zilei și seamănă cu un pui de somn.

În această stare, peștii sunt foarte greu de trezit, lucru care îi poate face vulnerabili în fața prădătorilor.

Descoperirea ridică noi întrebări

Cercetătorii au observat că activitatea cerebrală scade puternic în timpul acestei faze de somn de zi, confirmând că este vorba despre o stare reală de somn și nu doar despre repaus.

Mai mult, toate cele patru faze ale somnului au fost observate și la alte specii înrudite de pești, ceea ce sugerează că acest tip de organizare a somnului este foarte vechi din punct de vedere evolutiv.

Oamenii de știință spun că descoperirea ridică multe întrebări, inclusiv legate de rolul mișcărilor ochilor în timpul somnului și de modul în care creierul organizează diferitele etape ale odihnei.

Cercetătorii speră că studiile viitoare îi vor ajuta să înțeleagă mai bine nu doar somnul peștilor, ci și mecanismele somnului la animale și oameni.

Întâmplarea despre Papa Leon a fost povestită public de reverendul Tom McCarthy, prieten al papei de 43 de ani, la un eveniment desfășurat pe 29 aprilie în Illinois. La scurt timp după alegerea sa ca papă, în 2025, pontiful a sunat la banca sa din Chicago pentru a-și schimba numărul de telefon și adresa, conform USA Today.

„Trebuie să veniți personal”

După ce a răspuns la întrebările de securitate, Leon a primit un răspuns descurajant: modificările nu se pot face telefonic, ci doar în persoană. Pontiful a insistat, fără succes. Drept ultimă soluție, a decis să se identifice.

„Ar conta pentru dumneavoastră dacă v-aș spune că sunt Papa Leon?”, a spus el, potrivit lui McCarthy.

Răspunsul a fost închiderea telefonului.

„Vă puteți imagina să fiți cunoscută drept femeia care i-a închis telefonul Papei?”, a comentat McCarthy.

Amenințarea cu mutarea contului

Papa Leon a apelat apoi la un coleg preot augustinian, părintele Bernie Scianna, care a reușit să ia legătura cu președintele băncii. Acesta a reiterat că politica instituției rămâne neschimbată. Răspunsul a venit fără ezitare: papa își va muta contul la altă bancă.

Banca a făcut în cele din urmă o excepție. „I-au schimbat numărul de telefon”, a spus McCarthy. „Iar el a spus: «Și să nu divulgați numărul de telefon»”.

Banca de Export-Import a Statelor Unite (EXIM) a aprobat anterior un împrumut de aproximativ 57,3 milioane de dolari pentru compania românească EnergoNuclear, fondurile urmând să fie utilizate pentru studii de inginerie și fezabilitate necesare pregătirii construcției unităților 3 și 4 ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.

În mesajul transmis joi, fostul ministru al Energiei a legat această finanțare de acordurile și proiectele începute în perioada în care conducea ministerul. „Proiectele strategice pe care le-am inițiat în mandatul meu de ministru al Energiei, cu obiectivul clar al independenței energetice a României, au ajuns astăzi în stadii avansate de realizare”, a scris Virgil Popescu.

Virgil Popescu despre împrumutul EXIM

El a precizat că împrumutul EXIM „face parte din pachetul de finanțare de 3 miliarde de dolari, negociat în cadrul parteneriatului strategic România-SUA în domeniul energiei și anunțat de mine la Conferința ONU privind schimbările climatice – COP27, în 2023”.

Potrivit fostului ministru liberal, fondurile aprobate pentru EnergoNuclear vor contribui la pregătirea fazei de construcție a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

„Fondurile vor fi utilizate pentru studii de inginerie și fezabilitate, esențiale pentru pregătirea construcției unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Deciziile luate de conducerea SNN în acest proiect se confirmă astăzi ca fiind corecte, iar rezultatele încep să fie vizibile”, a explicat Virgil Popescu, actual europarlamentar PNL.

Referire și la Neptun Deep

Liberalul a făcut referire și la proiectul Neptun Deep, dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom în Marea Neagră.

„Proiectul Neptun Deep, demarat în mai 2022, de Romgaz și OMV, avansează conform planului. Au început lucrările de instalare a conductelor pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră – unul dintre cele mai importante zăcăminte energetice din Uniunea Europeană, estimat la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze recuperabile”, a scris Virgil Popescu.

Cele două proiecte pot consolida poziția României în sectorul energetic european, consideră fostul ministru: „Prin aceste proiecte strategice devenim un pilon important și în arhitectura energetică a Uniunii Europene”.

Proiectele energetice, afectate de tensiunile politice

Instabilitatea politică poate afecta însă dezvoltarea marilor proiecte energetice, spune Virgil Popescu.

„Aceste evoluții demonstrează că deciziile curajoase, asumate și bine fundamentate pot aduce rezultate concrete pentru România (…) Asta cred că și-ar dori să vadă astăzi românii și din partea politicienilor, care din păcate pun în pericol stabilitatea politică, dar și dezvoltarea acestor proiecte importante”, a scris fostul ministru al Energiei.

Această intervenție, care se realizează, de regulă, în spitale de urgență, clinici, institute universitare sau unități medicale private a fost realizată de medicii specialiști de la spitalul din Buhuși. 

Bărbatul de 72 de ani, salvat de medicii de la Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși s-a prezentat în ambulator sânge în urină. La spital, medicii i-au făcut ecografie, dar și CT, și văzut că bărbatul avea o tumoră la rinichi, „de mari dimensiuni, aproximativ 15,2 x 13 x 12,2 cm”, potrivit anunțului dat de reprezentanții spitalului, pe Facebook. 

„Din cauza dimensiunilor extinse ale tumorii, echipa medicală a decis efectuarea unei nefrectomii radicale drepte prin abord chirurgical clasic. Intervenția a decurs în condiții bune, iar evoluția postoperatorie a pacientului a fost favorabilă”, anunță echipa Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși. 

Medicii care l-au operat pe bărbat sunt: Druță Sandu – medic specialist urologie, Edvin Șova – medic primar urolog, S.M.U. Roman, dar și Smochină Natalia – medic specialist A.T.I. 

Potrivit reprezentanților spitalului, „nefrectomia radicală” este o intervenție chirurgicală majoră, prin care medicii prin care se îndepărtează complet rinichiul afectat, împreună cu țesutul adipos din jur, fiind indicată în cazurile tumorale avansate.

O operațiune coordonată de INTERPOL în 90 de țări și teritorii, printre care și România, a dus la confiscarea a 6,42 milioane de doze de produse farmaceutice neautorizate și contrafăcute, evaluate la 15,5 milioane de dolari, potrivit comunicatului de joi al INTERPOL.

Operațiunea Pangea XVIII, desfășurată între 10 și 23 martie 2026, a condus la 269 de arestări și la destructurarea a 66 de grupări criminale implicate în comerțul ilicit cu produse farmaceutice.

Cele mai confiscate medicamente

La nivel global, agențiile de aplicare a legii au deschis 392 de anchete și au executat 158 de mandate de percheziție vizând rețele criminale care distribuiau produse medicale neaprobate, contrafăcute, substandard sau falsificate.

Printre cele mai confiscate produse s-au numărat medicamentele pentru disfuncție erectilă, sedativele, analgezicele, antibioticele și produsele anti-fumat.

În plan digital, operațiunile de aplicare a legii au perturbat aproximativ 5.700 de site-uri web, pagini de social media, canale și roboți automatizați folosiți pentru comercializarea și vânzarea de medicamente ilicite.

Antiparazitare promovate fals drept tratamente oncologice

Una dintre tendințele îngrijorătoare ale acestei ediții a fost explozia confiscărilor de medicamente antiparazitare.

Creșterea este alimentată de promovarea online tot mai agresivă a acestor produse ca tratamente alternative pentru cancer, în ciuda avertismentelor repetate ale autorităților sanitare că astfel de afirmații nu sunt susținute de dovezi științifice.

Cele două substanțe dominante au fost ivermectina și fenbendazolul – un antiparazitar aprobat exclusiv pentru uz veterinar – vândute adesea sub formă de suplimente alimentare sau în „kituri de tratament al cancerului” pentru a eluda reglementările.

Steroizi, peptide și medicamente de slăbit falsificate

Cererea de produse farmaceutice legate de performanță și stil de viață continuă să crească, steroizii anabolizanți reprezentând din nou categoria dominantă, cu 86.732 de doze confiscate la nivel global.

Cererea este alimentată în principal de comunitățile de culturism și fitness, producția fiind detectată în Europa de Est și de Sud-Est, precum și în centre de fabricație consacrate din India, Regatul Unit și Statele Unite.

În Bulgaria, țară vecină României și la rândul său participantă la operațiune, autoritățile au demantelat un laborator clandestin și au confiscat milioane de pastile, fiole și injectabile etichetate eronat.

Cererea ridicată pentru medicamentele GLP-1 – folosite inițial pentru tratarea diabetului, dar acum utilizate pe scară largă pentru slăbit – a deschis noi oportunități pentru rețelele criminale.

Versiunile ilicite sunt adesea fabricate în Asia și vândute online la prețuri de până la 10 dolari, iar în unele cazuri au fost găsite cu conținut de sibutramină, o substanță interzisă în multe țări din cauza asocierii cu atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.

Africa, în prima linie a medicamentelor esențiale falsificate

Spre deosebire de alte regiuni, confiscările din Africa au vizat în principal medicamente esențiale – analgezice, antibiotice și antimalarice – pe care grupările criminale le vând prin piețe informale pentru a satisface cererea de tratament, în special în zonele cu acces limitat la servicii medicale accesibile.

Multe dintre aceste medicamente ilicite au fost găsite substandard, falsificate, expirate, depozitate necorespunzător sau fără informații esențiale de siguranță.

Avertismentul INTERPOL

Secretarul General al INTERPOL, Valdecy Urquiza, a transmis că medicamentele false nu reprezintă doar o fraudă, ci pun vieți în pericol, iar prin platformele online și lanțurile de aprovizionare informale, infractorii pot exploata lacunele de supraveghere, vizând persoanele care caută tratamente rapide sau accesibile ca preț.

Operațiunea Pangea se desfășoară anual din 2008.

Ediția a XVIII-a a beneficiat de sprijinul Europol, al Organizației Mondiale a Sănătății, al Organizației Mondiale a Vămilor și al altor organisme internaționale.

Dacă va fi dezvoltată în continuare, această tehnologie ar putea alimenta și misiuni robotizate în întregul sistem solar, potrivit ScienceDaily.

Propulsorul funcționează cu vapori de litiu metalic și reprezintă un pas important înainte în domeniul propulsiei electrice.

Un prim test a dus prototipul dincolo de capacitățile oricărui propulsor electric utilizat în prezent pe navele spațiale ale NASA. Se așteaptă ca rezultatele să ghideze o serie de experimente viitoare menite să perfecționeze și să extindă tehnologia.

„La NASA, lucrăm la multe lucruri simultan și nu am pierdut din vedere Marte. Performanța de succes a propulsorului nostru în acest test demonstrează un progres real către trimiterea unui astronaut american care să pună piciorul pe Planeta Roșie”, a declarat administratorul NASA, Jared Isaacman.

În timpul a cinci cicluri de aprindere, electrodul central de tungsten al propulsorului s-a încălzit dramatic, strălucind alb intens la temperaturi care depășesc 5.000 de grade Fahrenheit (2.800 de grade Celsius).

Cum funcționează propulsia electrică

Sistemele de propulsie electrică sunt mult mai eficiente decât rachetele chimice tradiționale, consumând cu până la 90% mai puțin combustibil. În loc să producă o explozie puternică de tracțiune, ele generează o împingere constantă pe perioade lungi, accelerând treptat nava spațială până la viteze foarte mari.

Misiunile actuale ale NASA se bazează deja pe această abordare. De exemplu, nava spațială Psyche utilizează propulsoare electrice alimentate cu energie solară care asigură o forță de propulsie continuă, atingând în cele din urmă viteze de 124.000 mph.

Noul motor testat este un propulsor magnetoplasmadinamic (MPD) alimentat cu litiu. Deși conceptul există încă din anii 1960, acesta nu a fost niciodată utilizat în mod operațional. Spre deosebire de sistemele existente, acest design utilizează curenți electrici puternici și câmpuri magnetice pentru a accelera plasma formată din litiu, producând o forță de propulsie mai mare la niveluri de putere mai ridicate.

În acest test inițial, propulsorul a atins până la 120 de kilowați, de peste 25 de ori mai mult decât puterea motoarelor care zboară în prezent pe Psyche. Acest lucru îl face cel mai puternic sistem de propulsie electrică testat în Statele Unite până în prezent.

Extinderea pentru misiunile umane pe Marte

Următoarea provocare este creșterea și mai mare a puterii motorului. Cercetătorii vizează niveluri cuprinse între 500 de kilowați și 1 megawatt per propulsor în următorii ani. Deoarece sistemul funcționează la temperaturi extreme, inginerii trebuie să demonstreze că acesta poate funcționa fiabil pe perioade lungi de timp.

O misiune cu echipaj pe Marte ar putea necesita între 2 și 4 megawați de putere totală. Acest lucru ar implica probabil mai multe propulsoare care să funcționeze împreună timp de peste 23.000 de ore.

Finanțarea provine din proiectul „Propulsie nucleară spațială” al NASA, demarat în 2020 cu scopul de a dezvolta tehnologiile-cheie necesare pentru sistemele de propulsie electrică nucleară de clasă megawatt.

Trei persoane au murit în urma focarului: un cuplu din Țările de Jos și un cetățean german. Alte opt persoane, printre care și un cetățean elvețian, sunt suspectate că ar fi contractat virusul, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Guvernul olandez a anunțat miercuri că aproximativ 40 de pasageri au coborât de pe navă în Santa Helena, unde vasul făcuse o escală în drum spre Capul Verde, înainte ca focarul să fie raportat oficial. Autoritățile nu cunosc încă locul în care se află mulți dintre acești pasageri.

Printre cei care au părăsit nava s-a aflat și soția cetățeanului olandez decedat la bord pe 11 aprilie. Femeia s-a îmbolnăvit ulterior și a murit înainte de a ajunge în Țările de Jos. Compania aeriană KLM a transmis că aceasta a fost coborâtă dintr-un avion la Johannesburg, pe 25 aprilie, din cauza agravării stării sale medicale.

Virusul identificat la victime a fost confirmat ca fiind tulpina andină, o formă de hantavirus care se poate transmite între oameni prin contact foarte apropiat. Specialiștii subliniază că transmiterea este foarte rară, însă focarul a determinat autoritățile sanitare să intre în alertă.

Reacția autorităților sanitare

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite a anunțat că monitorizează îndeaproape situația cetățenilor americani aflați la bord, precizând că riscul pentru populația americană este, în acest moment, extrem de scăzut.

Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a declarat joi că un cetățean francez a fost în contact cu o persoană bolnavă, dar nu prezintă simptome. În Argentina, Ministerul Sănătății a anunțat că va efectua capturări și analize de rozătoare în orașul sudic Ushuaia, punctul de plecare al croazierei.

MV Hondius, care are la bord aproape 150 de persoane, este așteptată să ajungă până sâmbătă în Tenerife, în Insulele Canare. După acostare, pasagerii străini care nu prezintă simptome vor fi repatriați, în timp ce 14 pasageri spanioli vor fi plasați în carantină într-un spital militar din Madrid.

Trei pacienți au fost evacuați miercuri de pe navă. Unul a fost internat într-un spital din Țările de Jos, iar altul a fost transferat în Germania pentru îngrijiri medicale. Avionul care transporta al treilea pacient urma să aterizeze în Țările de Jos joi dimineață, după o întârziere cauzată de o problemă la sistemul de susținere a vieții.

Ce este hantavirusul

Hantavirusul nu este un singur virus, ci o familie de virusuri transmise în principal de rozătoare. Oamenii se infectează, de obicei, atunci când inhalează particule contaminate provenite din urina, fecalele sau saliva rozătoarelor infectate. Boala este rară, dar poate deveni severă și chiar fatală.

În cazul focarului de pe nava MV Hondius, îngrijorarea autorităților este legată de faptul că virusul identificat este tulpina andină, cunoscută și ca virusul Andes. Aceasta este o formă de hantavirus întâlnită în America de Sud și este considerată specială deoarece, spre deosebire de alte hantavirusuri, poate fi transmisă rar de la om la om, mai ales prin contact apropiat și prelungit.

Infecția poate începe cu simptome asemănătoare gripei: febră, dureri musculare, dureri de cap, oboseală, greață, vărsături sau diaree. În cazurile grave, boala poate evolua rapid către afectare pulmonară severă, dificultăți de respirație, scăderea tensiunii arteriale, șoc și insuficiență respiratorie.

Forma gravă asociată cu hantavirusurile din Americi este cunoscută drept sindrom pulmonar sau cardiopulmonar cu hantavirus. Aceasta poate afecta vasele mici de sânge din plămâni, ducând la acumulare de lichid și la probleme majore de respirație și circulație.

Nu există un tratament specific pentru infecția cu hantavirus. Pacienții primesc îngrijiri de susținere, iar în cazurile severe pot avea nevoie de terapie intensivă, oxigen, intubație sau alte măsuri pentru susținerea funcțiilor vitale. Organizația Mondială a Sănătății arată că intervenția medicală rapidă și îngrijirea într-o unitate cu terapie intensivă pot crește șansele de supraviețuire.

Prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, a declarat, joi, că promite ca India să combată terorismul, țara rămânând „fermă ca întotdeauna” în decizia de a elimina terorismul și „ecosistemul său favorabil”, la un an după conflictul cu Pakistanul, relatează AFP.

Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat, în urma atacului din 22 aprilie 2025, când militanții au împușcat și ucis 26 de persoane, majoritatea turiști din diferite părți ale Indiei, lângă Pahalgam, în Kashmir, iar India a acuzat Pakistanul de atac. Pakistanul a negat rapid implicarea și a declarat că este „gata să coopereze” cu orice anchetă internațională privind atacul terorist.

Conflictul s-a intensificat, după ce India a lansat atacuri pe 7 mai 2025, asupra a ceea ce a descris drept „tabere teroriste” din Pakistan. Islamabadul a răspuns imediat, ducând la atacuri aeriene, atacuri cu drone și focuri intense de mortar, între cele două țări înarmate cu arme nucleare, potrivit aceleiași surse.

Mai mult de 70 de persoane au murit în urma atacurilor

Peste 70 de oameni au fost uciși în ambele țări.

„Rămânem la fel de fermi ca întotdeauna în hotărârea noastră de a învinge terorismul și de a distruge ecosistemul care îl favorizează”, a declarat Modi, joi, la un an de la lansarea a ceea ce India a numit „Operațiunea Sindoor”.

Joi, Pakistanul a declarat că se va apăra ferm împotriva oricărui atac, într-un comunicat care marchează aniversarea unui conflict pe care Islamabadul îl numește „Marka-e-Haq” sau „Bătălia Adevărului”. „Reafirmăm că orice amenințare la adresa patriei noastre va fi întâmpinată cu unitate națională, hotărâre de neclintit și forță, prin toate mijloacele disponibile”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe, potrivit AFP.

Armistițiul a venit la 4 zile după începerea conflictului

Vecinii au convenit să pună capăt conflictului de patru zile pe 10 mai, un armistițiu anunțat inițial de președintele american Donald Trump.

Oficialii din Islamabad și New Delhi au confirmat armistițiul pe 10 mai, la câteva minute după ce Trump a postat anunțul pe rețeaua sa de socializare Truth. India a insistat în repetate rânduri că armistițiul a fost negociat direct cu Islamabad.

Cu exact o lună înainte ca directiva europeană privind transparența salarială să devină obligatorie în România, aproape jumătate din joburile active de pe cea mai mare platformă de recrutare din țară au deja salariul afișat, potrivit unei comunicări eJobs de joi.

Datele eJobs arată că procentul a urcat la 45% – aproape 8.000 de anunțuri din cele 18.000 disponibile – după ce stagnase vreme de peste doi ani în jurul valorii de 35%.

Transparență din primul moment al procesului de recrutare

Creșterea de circa 10 puncte procentuale înregistrată în primele luni ale lui 2026 reflectă presiunea pe care apropierea termenului legal o exercită asupra angajatorilor.

Din iunie, transpunerea directivei europene în legislația românească va obliga companiile, indiferent de dimensiune sau profil, să comunice salariul oferit încă de la deschiderea procesului de recrutare.

„Directiva europeană privind transparența salarială reprezintă o schimbare majoră în practicile salariale ale companiilor.

Schimbarea va începe chiar de la pasul deschiderii procesului de recrutare, astfel încât orice candidat va ști, de la început, care este salariul pe care compania îl oferă pentru poziția la care aplică”, declară Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.

Domenii transparente și domenii opace

Nivelul de transparență variază semnificativ în funcție de sector.

Retailul, serviciile, turismul, industria alimentară, transportul și logistica, precum și call-center-ul și BPO-ul se numără printre domeniile cu cele mai multe anunțuri care afișează salariul.

La polul opus se află energia, IT-ul și telecomunicațiile, industria auto și sănătatea.

Diferențele sunt și mai pregnante atunci când sunt privite prin prisma nivelului de carieră.

Pozițiile entry-level înregistrează cel mai ridicat grad de transparență: 35,5% din anunțurile care vizează candidații fără experiență sau cu experiență redusă includ salariul.

Procentul scade brusc pentru mid-level (18,6%), senioritate (6,4%) și management (0,5%).

„Este o piramidă care arată ceea ce știm de câțiva ani în ceea ce privește salariile: cele mai transparente domenii sunt cele care scot în piață un număr mare de joburi entry-level.

Cele care recrutează mai degrabă specialiști și seniori mențin un nivel scăzut de transparență pentru că, spre deosebire de entry-level, unde salariile sunt în bună măsură aliniate la nivel de piață, în cazul seniorilor pot exista diferențe semnificative între industrii sau între angajatori”, explică Roxana Drăghici.

Salariul vizibil aduce cu 40% mai multe aplicări

Datele platformei arată și că transparența salarială nu este doar o obligație legală viitoare, ci și un avantaj competitiv imediat în recrutare.

Anunțurile care includ salariul primesc cu până la 40% mai multe aplicări decât cele care nu îl menționează.

Fenomenul este și mai evident pe iajob.ro, platforma eJobs dedicată candidaților entry-level și celor fără studii superioare, unde 73% din joburi au salariul afișat.

„Angajatorii știu cât de sensibili sunt acești candidați la componenta salarială și, în multe cazuri, iau decizia de a aplica la un job doar în funcție de salariul pe care îl oferă”, adaugă Drăghici.

Tendința se extinde și dincolo de granițe: aproximativ 10% din joburile postate pe platformă vizează locuri de muncă din afara țării, iar și angajatorii străini au început să menționeze mai frecvent salariul în anunțurile adresate candidaților români.

Programul de mese subvenționate, care include un aperitiv, un fel principal și un desert, fusese anterior limitat la studenții cu venituri mici sau la cei care primeau ajutor financiar. Mesele standard costă în mod normal 3,30 euro.

Organizațiile studențești au solicitat de mult timp un acces mai larg la mese la preț redus, pe fondul creșterii costurilor vieții și al rapoartelor tot mai numeroase privind insecuritatea alimentară în rândul studenților universitari, potrivit Anadolu.

Studenții sar peste o masă din cauza dificultăților financiare

Un sondaj recent realizat de o uniune studențească a scos la iveală că aproape jumătate dintre studenții din Franța au sărit peste mese din cauza dificultăților financiare, în timp ce aproape un sfert au declarat că acest lucru s-a întâmplat de mai multe ori pe lună.

Noua măsură este de așteptat să reducă semnificativ cheltuielile cu alimentele pentru studenții care se bazează în mod regulat pe cantinele universitare.

Potrivit Crous, organismul public care gestionează serviciile de asistență socială pentru studenți, inclusiv cazare, masă și burse, aproximativ 667.000 de studenți au beneficiat de programul de mese cu preț redus în 2024, cu zeci de milioane de mese servite pe tot parcursul anului.

Schema de finanțare pentru masa studenților, sprijinită și în 2027

Philippe Baptiste, ministrul francez al învățământului superior, a declarat că autoritățile se pregătesc pentru o cerere crescută și a promis finanțare suplimentară pentru a sprijini extinderea schemei în 2027.

El a descris politica ca fiind o schimbare majoră pentru sistemul universitar și a spus că guvernul va monitoriza implementarea pentru a menține calitatea serviciilor și a evita plasarea unei presiuni excesive asupra personalului din cantină.