„Joseph Aoun a discutat cu ambasadorul american, Michael Issa, ultimele evoluții privind cea de-a treia reuniune trilaterală Liban-SUA-Israel, care va avea loc săptămâna aceasta la Washington. Acesta a subliniat în fața ambasadorului necesitatea de a exercita presiuni asupra Israelului pentru a înceta focul, a opri operațiunile militare și a stopa distrugerea și demolarea locuințelor din sudul Libanului”, a transmis președinția libaneză, citată de Reuters.

Anunțului șefului de stat de la Beirut vine după ce ministerul Sănătății a anunțat că 74 de persoane au fost ucise în ultimele trei zile în urma atacurilor israeliene.

Ostilitățile din sudul Libanului au reînceput în luna martie după ce gruparea militantă Hezbollah a lansat atacuri asupra Israelului ca ripostă pentru uciderea fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. 

De la reînceperea conflictului, aproximativ 2.869 de persoane și-au pierdut viața în Liban. Deși președintele american Donald Trump a anunțat un armistițiu pe 16 aprilie, ostilitățile au continuat, în special în sudul Libanului. 

În paralel, Statele Unite pregătesc o a treia rundă de discuții între reprezentanți ai Libanului și Israelului, programată să aibă loc la Washington pe 14 și 15 mai. 

De asemenea, Libanul joacă un rol important și în negocierile de pace SUA-Iran, întrucât Teheranul a transmis că orice acord trebuie să includă și un armistițiu în Liban. 

Ascensiunea Imperiului Mongol a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria omenirii. În vastele stepe eurasiatice, mii de triburi de călăreți trăiau prinse într-un cerc vicios de război, sânge și devastare care a durat secole. În aceste câmpii din Asia Centrală nu existau mari resurse, ci doar strictul necesar pentru supraviețuire. Nu existau orașe, nimeni nu aparținea unui loc anume, se trăia pe spatele calului, iar singura lege și singura cale de a supraviețui era forța, notează El Economista.

În acest context, un om pe nume Temujin, care a pornit singur și exilat din propriul clan încă din adolescență, a reușit, după decenii de lupte, să unească toate triburile și să se ridice ca Ginghis Han („cel care conduce totul sub cer”). Conducând hoardele nomade, a cucerit mare parte din China și întreaga Persie, precum și teritorii vaste din stepă.

Fiii săi au guvernat un imperiu care se întindea de la coastele Coreei până în Rusia și Ucraina și de la Bagdad și actualul Ormuz până în Siberia. În apogeu, au pornit spre cucerirea Europei și, după ce i-au învins pe polonezi, unguri și duci germani, doar moartea „regelui regilor” i-a împiedicat să-și atingă obiectivul.

A fost cel mai mare imperiu pe care lumea îl cunoscuse până atunci și al doilea ca întindere din istorie, depășit doar de Imperiul Britanic. Cum a putut cădea un asemenea imperiu?

Răspunsul este că nu a fost învins de sabie, ci de o simplă bucată de hârtie.

Mongolii, care au învins aproape toți adversarii, au colapsat dintr-o serie de motive, însă totul indică faptul că un factor decisiv a fost ambiția economică legată de o invenție chineză pe care au dus-o la extrem: moneda de hârtie. Adică ceea ce astăzi numim bancnote și care, la acea vreme, era de neimaginat în mare parte a lumii.

Marea rută comercială

Totul a început când Imperiul Mongol se afla la apogeu. Existau zeci de regate independente (ilhanate), dar toate îi erau supuse lui Kublai Han, marele lider care conducea lumea din China. Nepotul lui Temujin a înțeles că mongolii deveniseră stăpânii Drumului Mătăsii, cea mai importantă rută comercială din istoria omenirii, care lega industria chineză de piețele occidentale.

Cu un singur conducător asupra întregii rute, comerțul a înflorit ca niciodată, iar Drumul Mătăsii a intrat în epoca sa de aur, cunoscută drept Pax Mongolica. În această perioadă de siguranță și prosperitate, Europa descoperă Asia, iar un călător precum Marco Polo vizitează China și petrece ani în curtea Marelui Han Kublai.

Unul dintre marile avantaje care le-au permis mongolilor să treacă de la statutul de stăpâni tribali ai stepei la cucerirea lumii a fost capacitatea lor de a identifica și valorifica inovațiile popoarelor cucerite. De aceea, când au ajuns în China, au fost fascinați de o invenție care exista de secole, dar care nu se răspândise aproape deloc în restul lumii: moneda de hârtie.

Există dovezi că în China, încă din secolul al VII-lea, se foloseau „jiaozi”, un fel de titluri de plată care funcționau în practică drept bani fără valoare intrinsecă în aur, argint sau cupru. La început erau utilizate rar, dar în timpul dinastiei Song, unul dintre regatele cucerite ulterior de mongoli, sistemul a fost instituționalizat.

Comercianții locali au descoperit că era mult mai util să transporte aceste hârtii decât să călătorească cu aur, argint și cupru. Statul a înțeles riscurile de a lăsa acest sistem în mâini private și a decis că doar guvernul poate emite această monedă. În teorie, valoarea ei era echivalentă cu metalele prețioase, însă tentația de a tipări mai mult în momente de nevoie a dus la apariția inflației.

Utilizarea obligatorie a bancnotelor

După secole de utilizare, sistemul funcționa, cu suișuri și coborâșuri. În plus, nu era obligatoriu, oamenii puteau folosi în continuare monede și lingouri. Bancnotele erau mai degrabă o soluție comodă pentru comerțul la distanță.

Însă mongolii au fost fascinați de ideea de a crea bogăție bazată doar pe voință și încredere. Kublai Han, confruntat cu cheltuieli tot mai mari pentru războaie, a decis să transforme această idee într-un sistem central. A lansat „chao”, o monedă unică pe bază de hârtie, obligatorie în întreg imperiul.

Toate tranzacțiile comerciale, plățile oficiale și taxele trebuiau realizate în această monedă. Orice comerciant care refuza era pedepsit, uneori chiar cu moartea. Deși metalele continuau să circule în mediul rural, dominația bancnotelor era totală în economie.

Falsul sprijin în aur, argint și cupru

Teoretic, valoarea era legată de metale prețioase, însă în realitate era stabilită de stat. Nu exista convertibilitate liberă. Sistemul funcționa pentru că toți primeau salariile în hârtie și o foloseau în schimburi.

Marco Polo descria fascinat acest sistem, subliniind că toate plățile se făceau în hârtie și că nimeni nu putea folosi altă monedă. El observa că Marele Han putea crea oricât „bani” dorea.

În practică, statul putea tipări peste valoarea reală fără consecințe imediate. Cheltuielile erau uriașe, iar tentația de a emite bani a crescut constant. Deși inițial sistemul a stimulat comerțul, o criză latentă începea să se contureze.

Criza din Persia

Ideea s-a răspândit rapid în întreg imperiul. Gaykhatu, conducătorul Ilhanatului Persiei, confruntat cu cheltuieli mari și o criză agravată de o epidemie, a decis să adopte sistemul chinezesc.

A ordonat tipărirea masivă de bancnote și a interzis utilizarea aurului și argintului. Cei care refuzau erau executați. Astfel, întreaga populație a fost obligată să folosească moneda de hârtie.

Rezultatul a fost devastator și imediat. În acel moment, lumea a înțeles că un astfel de sistem se bazează pe încredere. Un mecanism fără rezerve în metale prețioase, impus peste noapte și susținut doar de teama de moarte, a fost pus sub semnul întrebării chiar din clipa în care a fost decretat. Populația și comercianții au refuzat să își schimbe aurul și argintul valoros pe hârtie, interpretând măsura ca pe o confiscare.

Pentru a evita pedeapsa capitală, supușii Ilhanatului au ales să își abandoneze activitățile. Oamenii au ascuns tot ce avea valoare, și-au închis prăvăliile, au încetat să mai vândă și au revenit la troc, întorcându-se cu sute de ani în urmă în doar câteva zile. Activitatea economică a încetat aproape complet. În doar câteva luni, după zile întregi de represiune și condamnări, Ilhanatul a fost nevoit să renunțe la experimentul monetar. Decizia a fost forțată și de apariția unei rezistențe organizate și a riscului unei revolte.

La doar un an distanță, într-un climat tensionat și încă marcat de devastare economică, elita conducătoare și-a pierdut încrederea în Gaykhatu și s-a ridicat împotriva lui. După ce i-au ocupat palatul, l-au strangulat cu coarda unui arc pentru a evita vărsarea de sânge în curte, conform tradiției mongole. Există mai multe versiuni despre motivele revoltei, însă toate includ moneda de hârtie ca factor important, iar mulți autori consideră că „bancnotele chinezești” și criza generată de acestea au declanșat conflictul.

Eșecuri în Japonia și Vietnam

Între timp, în China, deși moneda „chao” fusese introdusă și inițial avusese succes, situația a început să se deterioreze. Mongolii își bazau puterea pe expansiune, iar țintele erau clare: Japonia și sud-estul Asiei. Kublai a lansat campanii de o amploare logistică fără precedent. În cazul Japoniei, a încercat de două ori o invazie navală, ceea ce a implicat costuri uriașe pentru provizii și, mai ales, pentru construirea unei flote capabile de o astfel de operațiune.

Ambele expediții au fost distruse de furtuni și taifunuri din Pacific. Japonezii au considerat că au fost salvați de zei, care au trimis un „kamikaze”, adică „vânt divin”. În cel de-Al Doilea Război Mondial, acest mit avea să inspire piloții sinucigași japonezi. La fel ca furtunile care i-au oprit pe mongoli, sacrificiul lor era văzut ca un element supranatural salvator.

În sud-estul Asiei, campaniile nu au avut rezultate mai bune. Deși au existat succese inițiale, trimiterea cavaleriei din stepă în jungla din Vietnam sau Thailanda s-a transformat într-un coșmar logistic și militar, comparabil cu experiența trupelor americane din secolul XX. Rezultatul a fost că aceste incursiuni nu au adus beneficii reale.

Cercul vicios al emisiunii monetare

Aceste cheltuieli uriașe, alături de proiectele grandioase și o administrație extrem de costisitoare, au dus la o emisiune excesivă de monedă. Dacă inițial situația a fost ținută sub control, după moartea lui Kublai lucrurile au degenerat rapid. Succesorii săi au avut domnii scurte și instabile, marcate de conflicte interne, corupție și haos financiar.

S-a creat un cerc vicios: se emitea monedă pentru a acoperi cheltuieli prea mari, prețurile creșteau, foametea se extindea, iar pentru a compensa se tipăreau și mai mulți bani. În scurt timp, inflația a împins populația spre sărăcie generalizată.

În final, o serie de dezastre naturale variate au transformat nemulțumirea generală într-un conflict deschis. Fluviul Galben a ieșit din matcă, provocând inundații masive, distrugând orașe întregi și generând valuri de refugiați, dar și foamete. Taifunurile și furtunile au afectat comerțul și agricultura de coastă. În nord, secete severe au devastat țara, iar ulterior dăunătorii au distrus culturile.

Dinastia Ming

Această succesiune de dezastre a lovit o economie deja în criză și lipsită de resurse. În acest context apare Zhu, un tânăr orfan abandonat de părinți la o mănăstire pentru a scăpa de foamete. Acest om, aparent nesemnificativ, s-a alăturat rebeliunii împotriva mongolilor și a schimbat cursul istoriei.

În acel moment, moneda de hârtie își pierduse complet credibilitatea, iar impunerea ei era percepută ca un jaf. Inflația și revenirea la troc au determinat numeroși țărani sărăciți să se alăture revoltei cunoscute sub numele de Rebeliunea Turbanelor Roșii.

Zhu a obținut succese importante și a urcat rapid în ierarhia rebelilor, devenind liderul acestora. După ce a învins mongolii slăbiți și afectați de colaps economic, a devenit împăratul Chinei și a fondat dinastia Ming, care avea să dureze peste două secole.

Moneda de hârtie nu a fost singurul factor. Chinezii i-au perceput mereu pe mongoli ca invadatori și au fost excluși sistematic din funcțiile de putere, ceea ce a generat resentimente. Mongolii au modificat și sistemul meritocratic bazat pe examene, limitând accesul populației locale în favoarea elitelor străine. În plus, modelul lor politic și economic, bazat pe cucerire, a devenit nesustenabil după eșecurile militare.

Renunțarea la banii de hârtie

Totuși, unul dintre factorii structurali decisivi a fost criza economică provocată de cheltuieli, dezastre naturale și, mai ales, de utilizarea excesivă a monedei de hârtie. Dovada este că una dintre primele măsuri ale dinastiei Ming a fost renunțarea la bancnote și revenirea la aur și argint. Moneda de hârtie nu a mai fost utilizată până în secolul XX.

Acesta a fost unul dintre cele mai mari experimente monetare din istorie și, totodată, unul dintre cele mai mari eșecuri. Impactul său a fost atât de puternic încât puțini au mai încercat ulterior un astfel de sistem. Abia în secolul al XVII-lea, Suedia a făcut un experiment similar, care a eșuat și el din cauza emisiunii excesive.

Ulterior, Banca Angliei a introdus bancnote cu un oarecare succes, însă acestea aveau acoperire în metale prețioase. Pentru a ajunge la un sistem dominat de hârtie, precum cel imaginat de Kublai, a fost nevoie să se aștepte până în secolul al XIX-lea și apariția etalonului aur.

În ceea ce privește Imperiul Mongol, căderea Chinei a dus la fragmentarea sa. Deși regatele erau deja aproape autonome, toate recunoșteau autoritatea conducătorilor din Orient. Odată cu dispariția acesteia, fiecare a început să își urmeze propriul drum, iar conflictele între hanate au devenit la fel de frecvente ca cele cu dușmanii externi.

Totuși, moștenitorii acestui vast imperiu nu și-au spus ultimul cuvânt. Popoare ale stepei, precum otomanii, au construit un imperiu care a durat până în secolul XX și a dat naștere Turciei moderne. De asemenea, Imperiul Mogul din India, care revendica descendența din Ginghis Han, a devenit o mare putere și a lăsat în urmă monumente precum Taj Mahal. Cu toate acestea, visul unui imperiu mongol unificat sub un singur conducător a murit în China, sufocat de inflație și haos.

Sezonul grătarelor înseamnă mai mult decât preparate gustoase – aduce ocazii de a petrece timp împreună cu cei dragi. În noua campanie, PENNY pornește de la un insight simplu: „te iubesc” poate lua mai multe forme, inclusiv grija de a alege produsele preferate pentru cei de la masă. Atunci când pregătești grătarul, iei în calcul gusturile fiecăruia, iar acest gest devine o formă de dragoste.

Prin această campanie, PENNY continuă platforma creativă „Forme de dragoste”, lansată anul trecut, care prezintă felul în care oamenii își arată grija și afecțiunea în viața de zi cu zi.

Campania pune accent pe varietatea de produse disponibile în magazine, cu focus pe mărcile proprii și pe prospețime. Clienții găsesc opțiuni pentru toate preferințele, de la carne proaspătă 100% din România și alte preparate pentru grătar, până la legume fresh, sosuri, băuturi, cărbuni sau ustensile.

Citeşte comunicatul integral AICI

Black Sea Defense, Aerospace and Security (BSDA) 2026, expoziția dedicată industriei aeronautice, care va avea loc la ROMAERO, de miercuri până vineri. 

Evenimentul va reuni peste 550 de firme expozante din 36 de țări, ce vor prezenta noutăti în domeniul echipamentelor militare, precum și ultimele tendințe și soluții tehnice obținute de cercetarea științifică în domeniul securității și apărării, potrivit MApN. 

Armata României va prezenta publicului armament, dar și tehnică de luptă

În cadrul evenimentului Armata României va prezenta publicului armament și tehnică de luptă, în exteriorul centrului expozițional. Cei care participă la eveniment vor putea vedea transportoare de trupe PIRANHA V, mașini de luptă ale infanteriei 84M echipate cu rachete Spike, complexul antiaerian Gepard, drone BAYRAKTAR, autoturisme tactice VAMTAC S3, autovehicule tactice blindate de tip ușor (ATBTU) Cobra 2, o instalație de lansare HIMARS, precum și radare de diferite tipuri.

În cadrul evenimentului, în standurile amenajate în interiorul centrului expozițional ROMAERO, MApN va oferi detalii cu privire la oferta educațională, dar și oportunitățile de carieră în Armată, pentru cei care sunt interesați.

De asemenea, în cadrul expoziției, Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale va prezenta aparatură electrono-optică și de comunicații, echipamente utilizate pentru inserție prin parașutare sau scufundare, tehnică de luptă de ultimă generație, drone, armament, motociclete electrice și ATV-uri.

Vor fi expuse și elicoptere precum IAR 330 PUMA SOCAT și IAR 330 PUMA LRM, o aeronavă F-16 Fighting Falcon, un radar mobil TPS 79 R, o autospecială EOD, autospeciale de cercetare CBRN și un sistem PATRIOT, din dotarea Forțelor Aeriene Române. 

Avioanele F-16 și Eurofighter Typhoon vor survola cerul Capitalei

În cadrul evenimentului, cerul Capitalei va fi survolat de cunoscutele aeronave F-16 Fighting Falcon din dotarea Armatei României, dar și Eurofighter Typhoon din Marea Britanie, utilizate de Poliția Aeriană sub comandă NATO. 

În cadrul evenimentului, publicul va putea vedea și tehnica, dar și personalul de la Centrul 39 Scafandri și Regimentul 307 Infanterie Marină „Heracleea”, iar Academia Navală „Mircea cel Bătrân” va prezenta proiectul de cercetare ASMINES – dronă navală de suprafață, dezvoltat în cooperare cu parteneri economici.

De asemenea, în cadrul evenimentului va fi expus și un sistem de monitorizare a agenților chimici cu ajutorul unei platforme fără pilot, expus de Centrul de cercetare și inovare pentru apărare CBRN.

Curioșii pot să mai vadă și un dispozitiv terestru robotizat pentru decontaminare RBC și un sistem aerian fără pilot pentru neutralizarea minelor marine în derivă găsite la suprafața mării.

În cadrul evenimentului, publicul va putea vedea și un vehicul de suprafață autonom, prezentat de Centrul de cercetare și inovare pentru Forțele Navale.

Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, cercetările în acest caz au început vineri când polițiștii au fost sesizați de un bărbat că fiica lui, în vârstă de 18 ani, care se afla în practică școlară la o fermă din localitatea Parhida, comuna Tămășeu, din județul Bihor, nu mai răspunde la telefon.

În urma căutărilor, fata a fost găsită moartă într-un lan de rapiță, în extravilanul localității Parhida, cu urme de tăiere și înțepare la nivelul gâtului.

Din cercetări a rezultat bănuiala rezonabilă că inculpatul J., condamnat anterior pentru săvârşirea unei infracţiuni de omor, vineri, în timp ce se afla în extravilanul localităţii Parhida, i-a
aplicat victimei mai multe lovituri cu un cuţit în zona gâtului, care au dus la decesul victimei.

La solicitarea procurorilor, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bihor a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat.

Doi tineri, de 19 și 24 de ani, au ajuns în arest preventiv după ce au fost prinși de polițiștii antidrog și procurorii DIICOT în timp ce transportau aproximativ trei kilograme de canabis, în județul Bistrița-Năsăud.

Potrivit Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud, ancheta a fost derulată de polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Bistrița-Năsăud, împreună cu procurorii Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud.

Reținuți în data de 9 mai

Cei doi suspecți au fost prinși în flagrant pe 9 mai, în comuna Braniștea, în timp ce dețineau și transportau aproape trei kilograme de canabis.

Din datele anchetatorilor, drogurile ar fi fost procurate anterior de tânărul de 24 de ani.

În urma probatoriului administrat, procurorii DIICOT au dispus reținerea celor doi, în zilele de 9 și 10 mai.

Arestați preventiv

Ulterior, pe 10 mai, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalul Bistrița-Năsăud a decis arestarea preventivă a suspecților pentru o perioadă de 30 de zile.

La acțiune au participat și polițiști ai Compartimentului Ordine Publică din cadrul Poliției Orașului Beclean, precum și jandarmi ai Grupei de Supraveghere și Intervenție Beclean.

Bărbatul, polițist din cadrul Gărzii Civile spaniole, cu vârsta de 62 de ani, a căzut la pământ în timp ce participa la debarcarea controlată a pasagerilor de pe nava de croazieră MV Hondius, supusă unor protocoale de urgență, în urma focarului de hantavirus, potrivit Euronews. 

Polițistul participa la activitățile de securitate și coordonare, în momentul morții sale. Operațiunea de debarcare și evacuare a pasagerilor a fost una intensă, atât polițiști cât și pentru serviciile medicale.

Ministra spaniolă a Sănătății, Mónica García a transmis un mesaj de condoleanțe, într-o conferință de presă: „Aș dori să transmit condoleanțe familiei și întregii Gărzi Civile”, a declarat oficiala spaniolă.

Sosirea navei MV Hondius în Tenerife face parte din răspunsul internațional la focarul de hantavirus depistat la bordul navei de croazieră, care a impus evacuarea pasagerilor și repatrierea acestora în țările de origine, în conformitate cu protocoale sanitare stricte.

Deși Spania a exclus două cazuri suspecte, autoritățile internaționale rămân vigilente în fața noilor infecții confirmate în alte țări.

Reamintim că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a îndemnat la prudență, subliniind că este vorba despre un focar localizat, care nu poate fi comparat cu pandemia de Covid-19.

U-BT Cluj-Napoca, echipă aflată la prima participare în Liga Adriatică, este un pas de semifinalele competiției.

În sferturile de finală, campionii României joacă împotriva echipei Buducnost Podgorica, unde scorul a ajuns la 1-1, astfel că partida de marți din Muntenegru este decisivă. Meciul este programat marți de la ora 21.00 în Sala „Morača”.

U-BT și Buducnost se vor duela pentru a șasea oară în acest sezon. Muntenegrenii conduc cu 3-2 la general, după succesele din Top 8-ul Ligii Adriatice, respectiv primul meci din sferturile de finală ale competiției.

U-BT a câștigat prima și ultima confruntare directă din acest sezon, ambele meciuri având o miză uriașă.

Pe 11 martie 2026, „alb-negrii” au obținut calificarea pentru al treilea an consecutiv în sferturile de finală ale BKT EuroCup, după ce s-au impus cu 100-82 pe terenul muntenegrenilor, la capătul unui meci dominat în totalitate.

Săptămâna trecută, în 8 mai, împinsă de la spate de peste 6000 de fani prezenți în tribunele din BTarena, U-BT a învins-o din nou pe Buducnost, scor 94-90, egalând la general seria din sferturile de finală ale Ligii Adriatice.

Meci decisiv

„Jucăm un meci decisiv pentru calificarea în semifinalele Ligii Adriatice, ceea ce ar fi o performanță senzațională pentru noi. Asta ar însemna să fim una dintre cele mai bune echipe într-o competiție de top. Ne dorim mult să câștigăm. Este un singur meci și orice este posibil, chiar dacă ei pleacă cu prima șansă, fiindcă joacă acasă. Nu ne este frică de acest lucru și îmi plac astfel de meciuri”, a declarat antrenorul clujenilor, Mihai Silvășan.

Conform acestuia, Guzman nu va juca și este posibil să nu joace nici Taylor.

„Știm că meciul de mâine va fi o provocare, mai ales că jucăm pe terenul lor. Ne-am întâlnit deja de cinci ori, așa că ne cunoaștem foarte bine jocul unii altora și felul în care evoluăm. Va fi un meci foarte disputat și va trebui să ne consumăm toată energia ca să reușim să câștigăm”, a spus și Daron Russell, jucătorul lui U-BT.

Prețurile globale ale alimentelor au crescut în aprilie pentru a treia lună consecutiv, prețurile uleiului vegetal atingând niveluri deosebit de ridicate din cauza perturbărilor legate de războiul din Iran , a anunțat vineri Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Telefonul a devenit extensia cea mai intimă a vieții de zi cu zi, dar și una dintre principalele surse de frustrare și anxietate.

Asta arată ultima cercetare realizată de Cult Market Research pentru HONOR, bazată pe sondarea unui eșantion național de 400 de persoane cu vârste între 18 și 50 de ani.

Momentul ratat – o experiență săptămânală pentru 4 din 10 români

Aproape jumătate dintre respondenți (40%) ratează de cel puțin 4-6 ori pe săptămână un moment important – o fotografie sau un video – pentru că telefonul nu reacționează suficient de rapid. Situația este cea mai frecventă în rândul femeilor și al Generației Z, iar frustrarea generată este semnificativă: 35% dintre români spun că se simt frustrați sau foarte frustrați atunci când pierd un astfel de moment.

Femeile resimt această frustrare mai intens decât bărbații.

Motivele sunt variate.

Cel mai des invocat este lipsa de pregătire la timp (27%), urmat de imaginile neclare și de obsesia pentru „poza perfectă” (câte 16% fiecare).

Diferențele de gen sunt clare: femeile pierd momente din motive de perfecționism, bărbații invocă mai frecvent limitări tehnice.

Tinerii, în schimb, pur și simplu nu sunt pregătiți la timp.

Cele mai greu de fotografiat subiecte sunt peisajele surprinse din mișcare (43%), copiii (38%) și animalele de companie (26%).

Gen Z se confruntă mai mult cu condițiile de lumină slabă, în timp ce adulții au dificultăți în situații de mișcare.

8 din 10 români au avut cel puțin un accident legat de telefon în doi ani

Relația cu telefonul nu e doar despre fotografie ratată. 82% dintre respondenți au avut cel puțin un incident cu dispozitivul în ultimii doi ani.

Cel mai frecvent: scăparea telefonului (79%), urmată de lovituri (25%) și ecran spart (24%). Femeile scapă telefonul mai des, bărbații și tinerii din Gen Z sparg mai frecvent ecranele.

Gen X este generația cu cele mai multe incidente repetate.

Consecințele psihologice sunt considerabile

Pentru 67% dintre români, stricarea telefonului reprezintă o sursă importantă sau foarte importantă de stres.

Principala teamă nu este costul reparației, ci pierderea datelor personale – 34% o plasează pe primul loc în topul stresului digital, înaintea situațiilor în care telefonul se strică (27%) sau bateria se epuizează (22%).

Față de un ecran spart, românii sunt împărțiți: 37% ar cumpăra un telefon nou, 37% ar lăsa decizia în funcție de cost, iar doar 26% ar opta ferm pentru reparație.

Tinerii de 18-24 de ani sunt cei mai deschiși spre reparație, în timp ce femeile și adulții de peste 25 de ani preferă înlocuirea completă.

Un indicator relevant pentru piața de durabilitate: 76% dintre români ar renunța la husă dacă ar avea încredere deplină în rezistența nativă a telefonului.

Anxietatea bateriei, un nou indicator de stres cotidian

Bateria a devenit un barometru al controlului asupra zilei. 57% dintre români verifică nivelul bateriei de mai multe ori pe zi, iar 12% fac asta de mai multe ori pe oră.

Nicio persoană din eșantion nu a declarat că nu verifică niciodată bateria.

Stresul bateriei apare mult mai devreme decât ne-am aștepta: 35% devin îngrijorați când nivelul scade sub 30%, iar 34% resimt anxietate la sub 20%.

Bărbații și adulții de 25-50 de ani sunt mai sensibili la scăderea timpurie a bateriei, în timp ce femeile și tinerii tolerează valori mai mici înainte de a reacționa.

O concluzie practică din studiu: 61% dintre români spun că o încărcare completă în 15-20 de minute le-ar reduce semnificativ stresul zilnic. Impactul perceput este cel mai mare în rândul femeilor și al persoanelor din segmentul 35-50 de ani.

AI-ul e util dar mai ales pentru generațiile de mijloc

60% dintre respondenți consideră funcțiile de inteligență artificială ale telefonului utile sau foarte utile pentru economisirea timpului.

Interesant este profilul celor mai receptivi: nu tinerii, ci femeile și persoanele cu vârste între 35 și 50 de ani (69%) folosesc aceste funcții.

Gen Z se arată cea mai sceptică, cu o rată de aprobare de doar 44%.

Telefoanele pliabile sunt interesante, dar nu inspiră încredere

Segmentul pliabilelor înfruntă o barieră importantă de percepție.

30% dintre utilizatori le consideră fragile, în special la nivelul ecranului și al balamalei, 19% consideră prețul prea ridicat, iar 15% nu au încredere în durabilitatea lor pe termen lung. Doar 5% nu au nicio îngrijorare legată de aceste dispozitive.

Studiul a fost realizat în perioada 29 aprilie – 4 mai 2026.