Mediafax

Oamenii de știință de la Universitatea Kyushu au analizat lichidul cefalorahidian prelevat de la pacienți înainte de tratament, conform Medicalxpress.

Ei au descoperit două proteine-cheie care indică riscul de neurotoxicitate.

ICANS (sindromul de neurotoxicitate asociat celulelor imunitare) afectează 64% dintre pacienții tratați cu terapia CAR-T. Simptomele variază de la dureri de cap ușoare până la convulsii și sângerări cerebrale care pot fi fatale.

„Până acum, nu a existat o metodă sigură de a prezice severitatea ICANS”, spune Dr. Yuya Kunisaki.

Testul, cu o precizie de 95%, folosește raportul dintre două proteine: C1RL (crescut la pacienții cu risc) și FUCA2 (scăzut la pacienții cu risc).

Studiul a analizat 29 de pacienți cu limfom și a confirmat rezultatele pe alți 10 pacienți.

Cercetătorii speră să dezvolte teste din sânge, mai puțin invazive decât puncția lombară actuală.

„Dacă pacientul are risc ridicat, l-am putea trata preventiv cu medicamente care reduc inflamația”, explică Dr. Kunisaki.

Articolul Un test nou prezice efectul secundar periculos al imunoterapiei pentru cancer apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Acordul reprezintă un progres major care ar aduce cea mai mare parte a Siriei sub controlul guvernului, care este condus de grupul islamist Hayat Tahrir al-Sham, care a dus la înlăturarea preşedintelui Bashar Assad în decembrie.

Acordul a fost semnat de preşedintele interimar Ahmad al-Sharaa şi Mazloum Abdi, comandantul Forţelor Democratice Siriene susţinute de SUA şi conduse de kurzi.

Acordul, care urmează să fie pus în aplicare până la sfârşitul anului, va aduce toate punctele de trecere a frontierei cu Irakul şi Turcia, aeroporturile şi câmpurile petrolifere din nord-est sub controlul guvernului central. De asemenea, închisorile în care se află aproximativ 9.000 de membri suspectaţi ai grupării Statul Islamic ar urma să intre sub controlul guvernului.

Kurzii sirieni îşi vor obţine „drepturile constituţionale”, inclusiv folosirea şi predarea limbii lor, care au fost interzise timp de decenii sub Assad. Sute de mii de kurzi, care au fost strămutaţi în timpul războiului civil de aproape 14 ani din Siria, se vor întoarce la casele lor. Mii de kurzi care trăiesc în Siria şi care au fost privaţi de cetăţenie timp de decenii sub Assad vor primi dreptul la cetăţenie, conform acordului.

De asemenea, acordul prevede că toţi sirienii vor face parte din procesul politic, indiferent de religia sau etnia lor.

Noii conducători ai Siriei se străduiesc să îşi exercite autoritatea în întreaga ţară şi să ajungă la înţelegeri politice cu alte comunităţi minoritare, în special cu druzii din sudul Siriei.

Articolul Guvernul sirian și autorităţile conduse de kurzi în nord-estul ţării au încheiat un acord important apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cercetătorii au stabilit astfel că oamenii fac exerciții ca să arate bine, nu pentru sănătate: 23,9% fac sport pentru aspectul fizic, 18,9% pentru sănătatea fizică, 16,9% pentru sănătatea mintală.

„În chestionare, oamenii susțin că vor să fie sănătoși, dar în realitate, vor abdomen cu pătrățele”, spune prof. Yftach Gepner, unul dintre autorii studiului.

Studiul a identificat și strategiile cele mai eficiente pentru menținerea sportului:

– 20% se bazează pe rutine fixe (dimineața/seara, în fiecare sâmbătă)

– 13,9% își stabilesc obiective (slăbit, alergat 5 km)

– 12,1% se bucură de activitatea în sine

– 9,7% merg la sport pentru socializare.

Cercetătorii subliniază un paradox: doar două ore de sport săptămânal pot preveni 30% din boli și prelungi viața, dar mai puțin de un sfert din populație face acest lucru.

Articolul Studiu: Aspectul fizic, nu sănătatea, motivează oamenii să facă sport apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Şefii de stat-major din Europa, la Paris pentru a discuta garanţiile de securitate pentru Ucraina

Moscova, vizată de un atac „masiv” cu drone ucrainene, anunță primarul orașului

Trimisul lui Trump intenţionează să viziteze Moscova săptămâna aceasta pentru a se întâlni cu Putin

SUA şi Ucraina se întâlnesc azi în Arabia Saudită după discuţiile dezastruoase de la Casa Albă

Washingtonul, principalul aliat al Ucrainei înainte de învestirea lui Trump în ianuarie, şi-a schimbat politica privind conflictul şi urmăreşte o încetare rapidă a luptelor, scrie Reuters. Trump s-a angajat direct cu Moscova, a oprit asistenţa militară acordată Kievului şi a pus pauză schimbului de informaţii cu Ucraina, pe care trupele ruse au invadat-o la scară largă în 2022.

Confruntarea de la Casa Albă, de luna trecută, între Trump şi preşedintele ucrainean VolodimirZelenski a deteriorat profund relaţiile.

Acest lucru a lăsat în aer un acord privind mineralele pe care Trump l-a prezentat ca fiind esenţial pentru continuarea sprijinului din partea SUA şi pentru compensarea a aproximativ 65 de miliarde de dolari în ajutor militar american acordat Ucrainei de la invadarea Rusiei în urmă cu trei ani.

Sub presiunea intensă a SUA, Zelenski s-a străduit să arate că Kievul este angajat să pună capăt războiului, deşi nu a reuşit să obţină garanţii de securitate din partea SUA în acordul privind minereurile, pe care Kievul îl consideră vital pentru orice acord de pace.

„Trebuie să înţelegem poziţia Ucrainei şi să avem o idee generală despre concesiile pe care ar fi dispuşi să le facă, pentru că nu veţi obţine o încetare a focului şi un sfârşit al acestui război decât dacă ambele părţi fac concesii”, a declarat luni secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, reporterilor în drum spre Jeddah.

Cel mai înalt diplomat american va fi însoţit de consilierul pentru securitate naţională al SUA, Mike Waltz, când se vor întâlni cu înalţi oficiali ucraineni conduşi de Andriy Yermak, un consilier personal al lui Zelenski. Zelenski, care a fost luni în Arabia Saudită pentru a se întâlni cu prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, nu se va alătura discuţiilor.

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1112. SUA şi Ucraina se întâlnesc azi în Arabia Saudită / Moscova, vizată de un atac „masiv” cu drone ucrainene apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cei trei au fost scoși încătușați din sediul Parchetului Tribunalului București și duși cu o mașină a Jandarmeriei în Arestul Poliției Capitalei, scrie Gândul.

Cei trei protestatari reținuți au spus că nu ei au aruncat cu pietre în jandarmi, că au fost ridicați și audiați doar pentru că au fost prezenți la protest și că în cazul lor este vorba de „un abuz”.

La sediul Parchetului au fost duse, luni seară, trei persoane suspectate de implicarea în acțiunea violentă care a avut loc la sediul Biroului Electoral Central (BEC), după anunțul privind respingerea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din luna mai.

Un bărbat care era căutat pentru implicarea în incidentele violente din Centrul Vechi a fost identificat de jandarmi la protestul organizat luni în apropierea sediului Curtea Constituțională. Acesta a fost ridicat de jandarmi și dus la Parchetul pe pe lângă Tribunalul București, pentru audieri.

Inițial, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a deschis un dosar penal pentru ultraj, după ce un jandarm din dispozitivul de ordine a fost lovit cu o piatră în cap, la protestul de duminică, din zona sediului BEC din Centrul Vechi. Ulterior, urmărirea penală a fost extinsă pentru alte 12 cazuri similare, în care jandarmi au fost agresați cu diverse obiecte contondente aruncate din mulțime.

Protestatarii de la sediul BEC au incendiat bunuri, au distrus vitrine ale magazinelor din zonă, au smuls pavajul și mobilierul stradal și au vandalizat o mașină a unei televiziuni.

Din cei 13 jandarmi agresați, nouă au fost audiați ca persoane vătămate, iar șapte dintre ei au fost examinați medico-legal, la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”.

Protestul izbucnit duminică seară în Capitală, după invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu, s-a transformat rapid într-o confruntare violentă între manifestanți și forțele de ordine.

„Până la această oră, peste 500 de persoane au fost legitimate în zona protestului, iar în baza filmărilor operative și a celor din spațiul public urmează să fie identificate și probate persoanele care au comis fapte antisociale noaptea trecută”, au transmis, luni, reprezentanții Jandarmeriei.

În urma violențelor, 13 jandarmi au suferit răni, iar patru dintre aceștia au fost internați, având nevoie de îngrijiri suplimentare.

Totodată, au fost sesizate 11 infracțiuni, astfel: patru fapte de ultraj, patru fapte de tulburare a ordinii și liniștii publice, trei fapte de distrugere. În plus, au fost aplicate opt sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 3.200 de lei.

Articolul Suspecții în cazul protestelor violente de la BEC, audiați la Parchetul Tribunalului București. Trei protestatari au fost reținuți apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Yale, bazat pe date din UK Biobank, a analizat creierele a peste 37.000 de adulți cu vârste între 40 și 69 de ani. Rezultatele sugerează că persoanele care au avut copii prezintă o conectivitate cerebrală mai ridicată, mai ales în regiunile responsabile de mișcare și senzație.

Tendința a fost observată atât la femei, cât și la bărbați, ceea ce indică faptul că nu doar sarcina, ci și procesul de îngrijire a copiilor contribuie la aceste schimbări. Cercetătorii susțin că efectele pozitive asupra creierului s-ar putea extinde și la bunici sau alte persoane implicate activ în creșterea copiilor.

Studiile anterioare au arătat că sarcina și îngrijirea unui nou-născut produc modificări semnificative în structura cerebrală a mamelor, iar la tați se observă o reducere a volumului cortical în zone asociate cu acceptarea și căldura parentală.

În cazul părinților de copii mai mari, studiul condus de Edwina Orchard a constatat că modelul de conectivitate cerebrală diferă de cel tipic al îmbătrânirii, sugerând că procesul de îngrijire ar putea avea un efect protector asupra creierului.

Totuși, cercetătorii au recunosc că este nevoie de studii suplimentare pentru a stabili detaliile exacte, dar și implicați

Articolul Studiu: Părinții au creiere mai bine conectate la vârste înaintate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele Donald Trump a evitat să comenteze dacă politicile sale comerciale ar putea afecta creșterea economică, ceea ce a sporit incertitudinile de pe piață, scrie Reuters.

Indicele Nasdaq Composite a pierdut peste 3%, confirmând o corecție față de maximul istoric din decembrie, în timp ce S&P 500 a scăzut cu 2%, ajungând la aproximativ 8% sub nivelul său record din 19 februarie.

Analiștii de pe Wall Street sunt de părere că investitorii devin tot mai prudenți, în special în contextul unei politici comerciale imprevizibile și al posibilelor restructurări economice impuse de administrația Trump.

„Așteptările după alegeri au fost foarte mari, dar acum piața începe să resimtă efectele schimbărilor structurale dorite de președinte”, a declarat Michael O’Rourke, strateg de piață la JonesTrading.

Sectorul tehnologic, dominat de companii cu evaluări ridicate, a fost cel mai afectat de vânzările masive, investitorii încercând să-și reducă expunerea la active riscante. În acest context, unii analiști consideră că volatilitatea actuală ar putea continua pe termen scurt, însă oferă oportunități de cumpărare pentru companiile de creștere.

Pe lângă temerile legate de tarifele comerciale, piețele sunt influențate și de incertitudinile privind plafonul datoriei publice și impactul politicilor economice asupra firmelor industriale.

În acest moment, investitorii așteaptă semnale mai clare din partea administrației Trump pentru a înțelege direcția viitoare a piețelor financiare.

Articolul Wall Street, în cădere liberă după incertitudinile economice generate de Trump apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În cadrul unei intervenții la Fox News, Witkoff a confirmat că Zelenski i-a cerut scuze lui Trump pentru disputa din Biroul Oval, prin intermediul unei scrisori, scrie The Hill.

„ZelenskI i-a trimis o scrisoare președintelui. El și-a cerut scuze pentru întregul incident care a avut loc în Biroul Oval. Cred că a fost un pas important și a existat o mulțime de discuții între echipele noastre și ucraineni și europeni care sunt, de asemenea, relevanți pentru această discuție”, a declarat Witkoff.

Trimisul special al lui Trump a declarat că, în opinia sa, pasul făcut de Zelenski reprezintă un „progres”.

Săptămâna trecută, Trump a declarat că a primit o scrisoare de la Zelenski, despre care a spus că a apreciat-o. Scrisoarea a venit la câteva zile după ce președintele american a anunțat că întrerupe ajutorul militar și schimbul de informații cu Ucraina.

Scuzele transmise lui Trump, prin intermediul scrisorii, vin după ce Zelenski a catalogat, la scurt timp după încheierea întâlnirii din Biroul Oval, drept una „regretabilă”.

Oficialii americani și ucraineni urmează să se întâlnească săptămâna aceasta în Arabia Saudită, pentru a relua negocierile de pace privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Articolul Zelenski i-a cerut scuze lui Trump pentru disputa din Biroul Oval apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Partida UTA-Dinamo București din etapa a 30-a a Superligii s-a încheiat cu victoria oaspeților, scor 2-0. Scorul a fost deschis de Cătălin Cîrjan în prelungirile primei reprize, iar al doilea gol a fost înscris în minutul 87 de Astrit Selmani.

În urma acestui rezultat Dinamo termină sezonul regular pe locul cinci, penultimul loc din play-off. UTA va juca în play-out.

Tot luni, FC Botoșani a învins pe teren propriu echipa Unirea Slobozia, scor 1-0.

Duminică, FCSB a trecut de Univ.Craiova, scor 1-0, iar CFR a zdrobit Gloria Buzău, 6-0. Sâmbătă gazdele s-au impus cu același scor, 1-0. Petrolul a trecut de Sepsi Sf.Gheorghe, iar Hermannstadt a învins echipa Rapid București.

Primele meciuri ale etapei a 30-a au fost vineri. Este vorba despre Oțelul Galați-Poli Iași 2-3 și Farul Constanța-U Cluj 1-1.

Articolul Superliga de fotbal: Dinamo învinge UTA în deplasare în ultimul meci din sezonul regular apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Mahmoud Khalil, un rezident legal din SUA, a fost reținut sâmbătă de agenții federali de imigrație din New York și transportat cu avionul la o închisoare pentru migranți din Louisiana.

„Știm că există mai mulți studenți la Columbia și la alte universități din toată țara care s-au implicat în activități pro-teroriste, antisemite și antiamericane, iar Administrația Trump nu va tolera acest lucru. Îi vom găsi, prinde și deporta pe acești simpatizanți teroriști din țara noastră, ei nu vor mai reveni niciodată”, a scris președintele american Donald Trump pe rețelele de socializare, potrivit AP.

Autoritățile federale de imigrare au arestat sâmbătă un activist palestinian care a jucat un rol proeminent în protestele de la Universitatea Columbia față de Israel. Mahmoud Khalil se afla în apartamentul său, deținut de universitate, atunci când mai mulți agenți ai Serviciului de Imigrări și Vamă au intrat și l-au luat în custodie, a declarat avocatul său, Amy Greer, pentru The Associated Press.

Greer a declarat că a vorbit la telefon cu unul dintre agenții ICE în timpul arestării, care a spus că acționau în baza ordinelor Departamentului de Stat de a revoca viza de student a lui Khalil. Informat de avocat că Mahmoud Khalil se afla în Statele Unite în calitate de rezident permanent cu o carte verde, agentul a spus că o revocă pe aceasta, potrivit avocatului.

O purtătoare de cuvânt a Departamentului pentru Securitate Internă, Tricia McLaughlin, a confirmat arestarea lui Khalil într-o declarație duminică, descriind-o ca fiind „în sprijinul ordinelor executive ale președintelui Trump care interzic antisemitismul”.

Articolul Trump avertizează că arestarea unui activist palestinian va fi „prima dintre multe altele” apare prima dată în Mediafax.