Astăzi se împlinesc cinci ani de la declararea pandemiei COVID-19

Mediafax

COVID-ul de lungă durată rămâne o problemă majoră, afectând peste 400 de milioane de persoane la nivel global. Specialiştii avertizează că lumea trebuie să înveţe din această experienţă pentru a face faţă viitoarelor ameninţări, conform The Conversation.

Australia a făcut unele lucruri bine – laboratoarele au diagnosticat rapid primele cazuri, iar autorităţile au implementat măsuri de protecţie. Însă au existat probleme în partajarea datelor şi a probelor între state, care ar putea complica răspunsul la o viitoare criză.

Pentru a remedia aceste lacune, guvernul australian investeşte 251,7 milioane de dolari într-un nou Centru pentru Controlul Bolilor, care va coordona răspunsul naţional.

Tehnologiile dezvoltate în timpul pandemiei, precum vaccinurile cu ARN mesager, reprezintă un avantaj pentru viitor. Moderna şi-a stabilit sediul regional la Melbourne, iar CSL poate acum produce astfel de vaccinuri în Australia.

O provocare majoră rămâne situaţia în care nu se poate dezvolta un vaccin eficient pentru un nou virus. În acest caz, trebuie să ne bazăm pe medicamente antivirale, care durează mai mult pentru a fi dezvoltate. Mai multe echipe de cercetare lucrează la medicamente care ar putea funcţiona împotriva unor întregi familii de virusuri.

Distribuţia inegală a vaccinurilor şi medicamentelor în timpul pandemiei de COVID a demonstrat necesitatea unui sistem global mai echitabil. Deşi OMS lucrează la un „acord pandemic”, nu există încă un consens.

Noi ameninţări continuă să apară – mpox a fost declarată urgenţă globală de două ori în ultimii ani, iar acum există o epidemie neidentificată în Congo. Liliecii, consideraţi sursa COVID-19, poartă numeroase alte virusuri potenţial periculoase.

Experţii avertizează că, după cinci ani, încă nu suntem pregătiţi pentru următoarea pandemie, care este o chestiune de „când”, nu „dacă”.

Articolul Astăzi se împlinesc cinci ani de la declararea pandemiei COVID-19 apare prima dată în Mediafax.

Cinci copii și mama lor, la spital după ce au băut insecticid

Mediafax

Camelia Strungari, purtător de cuvânt SCJU Bistrița, spune că cinci copii minori cu vârste de 3, 4, 6, 7 și 8 ani, precum și mama acestora, în vârstă de 28 ani, din localitatea Posmuș, au fost aduși luni seara la UPU-SMURD, în urma ingestiei accidentale de soluție insecticidă.

„Pacienții au ajuns la UPU-SMURD în stare stabilă, conștienți și cooperanți și au rămas internați la Secția Pediatrie pentru supraveghere medicală”, spune Strungari.

Articolul Cinci copii și mama lor, la spital după ce au băut insecticid apare prima dată în Mediafax.

Crin Antonescu: Candidatul susținut de Călin Georgescu va lua „o porție copioasă” din electoratul său

Mediafax

„Dacă domnul Călin Georgescu își va pune mâna pe un candidat, probabil că acela va lua o porție copioasă din acest electorat,” a declarat Antonescu marți, la RFI.

Antonescu a subliniat că transferul de voturi nu va fi total: „Cu siguranță pentru mine, nu tot acel electorat se va duce chiar în direcția pe care domnul Georgescu îi indică. E un electorat destul de compozit, nu-i doar un electorat naționalist”.

Antonescu a menționat că, în cazul invalidării candidaturii lui Georgescu, potențialul său succesor va avea la dispoziție foarte puțin timp pentru strângerea semnăturilor necesare, termenul limită fiind sâmbătă. Totuși, acesta crede că AUR ar avea capacitatea ca în două zile de mobilizare să strângă semnături pentru președintele său.

Crin Antonescu e de părere că vor fi cel puțin 3-4 competitori pe cele două locuri în finală: Nicușor Dan, el, Elena Lasconi – dacă va candida -, George Simion sau un alt succesor desemnat sau nu de Georgescu. „S-a vorbit despre candidatura domnului Ponta, care la fel pare iminentă și e o candidatură”.

Articolul Crin Antonescu: Candidatul susținut de Călin Georgescu va lua „o porție copioasă” din electoratul său apare prima dată în Mediafax.

Crin Antonescu, reticent la protestele din faţa instanţelor

Mediafax

„Sunt foarte reticent la proteste care se organizează în faţa unei instanţe, în proximitatea ei fizică şi în timpul unor deliberări ale instanţei. De ce? Pentru că este un mijloc de presiune, fie şi psihologică, de nepermis într-o democraţie”, a declarat la RFI Antonescu.

Antonescu a subliniat că, deşi apără dreptul la protest, acest drept trebuie exercitat în limite legale: „Apăr de 35 de ani şi ca liberal, şi ca om politic, şi cetăţean până la urmă, apăr cu fermitate dreptul de a protesta. Apăr de asemenea, în aceeaşi măsură, dreptul tuturor de a avea o ordine care să ne protejeze”.

El a criticat şi lipsa de reacţie din partea lui Călin Georgescu şi a susţinătorilor săi în faţa apelurilor la violenţă: „Mă surprinde, chiar mă surprinde faptul că domnul Georgescu, alţi susţinători sau apropiaţi, domnul Simion, nu au făcut apeluri mai ferme către propriilor susţinători. Ba dimpotrivă”.

Întrebat dacă instituţiile statului român „au anticorpii necesari pentru a respinge atacurile din zona suveranistă”, Antonescu a spus că se întreabă despre capacitatea instituţiilor de a apăra democraţia.

„În fond, aceste alegeri, turul întâi anulat, ce se întâmplă acum, nu au fost decât un episod dintr-o luptă pe care, de exemplu, Rusia o duce de multă vremea şi nu doar împotriva României. Asta este un război foarte nou, relativ nou, foarte special. În România, de exemplu, terenul s-a pregătit, cu sau fără ştiinţa unora, de multă vreme. Încă de pe la pandemie s-a declanşat acest război şi un anumit soi de conspiraţionism, care continuă şi azi, un soi de negaţionism pandemic”, a spus Antonescu.

Articolul Crin Antonescu, reticent la protestele din faţa instanţelor apare prima dată în Mediafax.

Gleamer extinde AI-ul pentru imagistica medicală prin achiziții strategice

Mediafax

Startup-ul francez Gleamer, cunoscut pentru dezvoltarea de soluții bazate pe inteligență artificială pentru imagistica medicală, și-a extins activitatea către analiza imagistică prin rezonanță magnetică (IRM). Această expansiune a fost posibilă prin achiziția a două startup-uri specializate: Pixyl și Caerus Medical.

O nouă eră pentru imagistica medicală AI

Gleamer face parte dintr-un val recent de startup-uri care utilizează AI pentru a optimiza procesul de diagnosticare medicală. Fondat în 2017, compania a dezvoltat un asistent AI pentru radiologi, ajutând la creșterea preciziei interpretării imaginilor medicale.

Până în prezent, peste 2.000 de instituții din 45 de țări folosesc soluția Gleamer, care a procesat deja 35 de milioane de examinări. Produsele sale au obținut certificările CE și FDA pentru interpretarea traumatismelor osoase, iar în Europa, compania oferă soluții pentru radiografii toracice și măsurarea vârstei osoase, scrie TechCrunch.

Achiziții pentru o dezvoltare accelerată

CEO-ul Christian Allouche a explicat strategia din spatele achizițiilor:

„Abordarea universală în radiologie nu funcționează. Este extrem de dificil să avem un model unic care să acopere toată imagistica medicală și să livreze performanța așteptată de medici.”

De aceea, Gleamer a optat pentru echipe specializate pe tipuri distincte de imagistică, cum ar fi mamografiile și tomografiile computerizate (CT). Recent, compania a lansat un model AI pentru mamografii, antrenat pe 1,5 milioane de imagini, care detectează 4 din 5 cazuri de cancer, comparativ cu 3 din 5 identificate de un radiolog fără asistența AI.

Importanța AI în imagistica preventivă

Pe lângă eficiența crescută în diagnosticare, Allouche consideră că AI va juca un rol crucial în imagistica preventivă:

„În viitorul apropiat, cred că vom efectua cu toții IRM-uri de rutină acoperite de asigurări, având în vedere că nu implică radiații.”

Totuși, deficitul de radiologi este deja o problemă în anumite regiuni. Dacă industria se orientează către imagistica preventivă, soluțiile AI vor deveni esențiale pentru gestionarea volumului mare de examinări.

Gleamer are ambiția de a transforma cele două startup-uri achiziționate în platforme AI pentru IRM, acoperind toate cazurile de utilizare în următorii 2-3 ani. Prin aceste mișcări strategice, compania continuă să redefinească viitorul imagisticii medicale asistate de inteligență artificială.

Articolul Gleamer extinde AI-ul pentru imagistica medicală prin achiziții strategice apare prima dată în Mediafax.

Alertă sanitară: Febra aftoasă reapare în Europa, în apropierea României

Mediafax

Potrivit reprezentanților Secției de Medicină Veterinară a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din București, primul caz de febră aftoasă a fost confirmat în Germania în ianuarie 2025, urmat de un focar în Ungaria pe 7 martie, la o fermă situată la doar 1 km de granița cu Slovacia.

Originea infecției rămâne necunoscută, iar măsurile de control, inclusiv sacrificarea animalelor afectate și monitorizarea serologică, sunt în desfășurare.

„Febra aftoasă este cea mai difuzibilă boală a mamiferelor biongulate. Este Romania in pericol față de febra aftoasă? Cu siguranta da: libera circulatie terestră se însumează difuzibilității naturale a bolii, în timp ce schimburile de animale și de produse de origine animală, circulația terestră, în sine, sunt factori de risc majori în diseminarea acestei boli”, avertizează experții.

Având în vedere contextul sanitar dificil al României, marcat de pesta porcină africană și pesta rumegătoarelor mici, specialiștii solicită activarea de urgență a Manualului operațional pentru febra aftoasă. Printre măsurile propuse se numără intensificarea supravegherii clinice și serologice în zonele de frontieră și instruirea medicilor veterinari pentru depistarea rapidă a bolii.

„Nu în ultimul rând, se impune din partea autorităților, investigarea la nivel European a disponibilului de vaccin pentru intervenții de urgență”, susține prof. univ. dr. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, subliniind că este necesară reevaluarea strategiei europene de combatere a bolilor prin sacrificare și recursul la imunoprofilaxie, o soluție mai eficientă economic și social.

Articolul Alertă sanitară: Febra aftoasă reapare în Europa, în apropierea României apare prima dată în Mediafax.

Indonezia foloseşte predicile din Ramadan pentru a controla inflaţia

Mediafax

Într-un efort neconvenţional de a ţine inflaţia sub control, clerici musulmani din oraşul Majalengka au participat la un briefing special despre inflaţie, organizat de banca centrală a Indoneziei.
Oficialii Băncii Indoneziei colaborează cu predicatorii pentru a descuraja consumul excesiv în timpul Ramadanului, perioadă în care cererea de alimente şi bunuri creşte semnificativ.

„Sperăm ca dumneavoastră, ca ulema (învăţaţi ai Islamului), să fiţi mediatori şi să transmiteţi mesajul că gestionarea inflaţiei este o responsabilitate comună”, a declarat Agung Budilaksono, oficial al băncii centrale din Majalengka.

„Inflaţia trebuie controlată, pentru că este ca tensiunea arterială… Dacă este prea mare, pe termen lung poate fi dăunătoare, iar dacă este prea mică, economia slăbeşte”, a mai spus Budilaksono.

Clericii locali susţin mesajul autorităţilor, subliniind că Ramadanul ar trebui să fie o perioadă de cumpătare.

„Oamenii tind să îşi dorească mai mult în timpul Ramadanului, dar trebuie să le reamintim că esenţa postului este autocontrolul”, a spus Mohamad Padil, unul dintre clericii prezenţi la forum.

Potrivit Reuters, în ciuda unui istoric de inflaţie ridicată, rata a scăzut în ultimul deceniu, iar în 2024 a fost de 1,57%, aproape de limita inferioară a ţintei stabilite de banca centrală. În primele luni ale lui 2025, aceasta a continuat să scadă datorită unor subvenţii mari pentru preţurile la electricitate.

Pe lângă predicile despre consum responsabil, banca centrală a lansat şi iniţiative neconvenţionale, cum ar fi un podcast despre gestionarea cheltuielilor şi programe pentru stimularea antreprenoriatului şi creşterea producţiei locale de alimente. La o şcoală islamică din apropiere, a contribuit la construirea unei sere pentru legume şi a unei ferme piscicole.

Articolul Indonezia foloseşte predicile din Ramadan pentru a controla inflaţia apare prima dată în Mediafax.

Dieta mediteraneană, recunoscută oficial ca terapie împotriva bolilor grave

Mediafax

Studiile au demonstrat că acest tip de alimentație poate preveni și trata boli cardiovasculare, neurodegenerative, artrită, osteoporoză și chiar anumite forme de cancer, scrie Il Messaggero.

Noile linii directoare au fost elaborate de Fundația pentru Dieta Mediteraneană și susținute de numeroase organizații științifice.

Marco Silano, directorul Departamentului de boli cardiovasculare, endocrino-metabolice și de îmbătrânire din cadrul Institutului Superior de Sănătate din Italia, spune că „recomandările urmăresc să promoveze un stil de viață sănătos, bazat pe echilibru nutrițional și sustenabilitate de mediu”.

Ghidul se bazează pe cele mai recente dovezi științifice, cu accent pe prevenirea bolilor cronice.

Dieta mediteraneană nu doar că îmbunătățește sănătatea inimii, dar protejează și creierul împotriva bolilor precum Alzheimer și Parkinson. În plus, are efecte pozitive asupra oaselor, prevenind afecțiuni precum osteoporoza și artrita. Datorită conținutului bogat în antioxidanți, poate reduce și riscul de dezvoltare a anumitor tipuri de cancer.

Printre beneficiile concrete, ghidul menționează:

– Scăderea incidenței bolilor cardiovasculare precum accidentul vascular cerebral

– Reducerea riscului de cancer colorectal, mamar, hepatic și pulmonar

– Control mai bun al glicemiei și reducerea riscului de diabet tip 2

– Menținerea greutății sănătoase și reducerea grăsimii viscerale

– Protecție împotriva bolilor neurodegenerative

– Menținerea sănătății oaselor și reducerea riscului de fracturi

– Conservarea masei musculare la vârstnici

– Ameliorarea durerii și îmbunătățirea funcției articulare în artrită

– Reducerea complicațiilor în timpul sarcinii

– Diminuarea costurilor directe pentru sistemele de sănătate.

Articolul Dieta mediteraneană, recunoscută oficial ca terapie împotriva bolilor grave apare prima dată în Mediafax.

O persoană a fost ucisă şi mai multe rănite în urma unui atac cu drone în Rusia

Mediafax

Potrivit AP, care citează oficialii ruşi, apărarea aeriană a doborât peste noapte 337 de drone ucrainene deasupra a 10 regiuni ruseşti. Cele mai multe drone – 126 – au fost doborâte deasupra regiunii Kursk, peste graniţa cu Ucraina, părţi ale acesteia fiind controlate de forţele Kievului, iar 91 au fost doborâte deasupra regiunii Moscova, potrivit unei declaraţii a Ministerului rus al Apărării.

Alte regiuni enumerate în declaraţie includ Belgorod, Briansk şi Voronej la graniţa cu Ucraina şi cele aflate mai adânc în interiorul Rusiei, precum Kaluga, Lipetsk, Nijni Novgorod, Oryol şi Riazan.

Guvernatorul regiunii Moscova din jurul capitalei, Andrei Vorobyov, a declarat că o persoană a fost ucisă şi alte trei rănite în urma atacului, care a avariat, de asemenea, şapte apartamente dintr-o clădire rezidenţială din regiune. De asemenea, încă o persoană a fost rănită pe o autostradă din regiunea Lipetsk.

Potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobyanin, peste 70 de drone au vizat capitala rusă şi au fost doborâte în timp ce zburau spre aceasta. Sobyanin a declarat că acoperişul unei clădiri din Moscova a suferit, de asemenea, pagube, pe care le-a descris ca fiind „nesemnificative”. Imaginile din clădire, publicate de RIA Novosti, arătau o pată carbonizată pe faţada unei clădiri rezidenţiale cu mai multe etaje, în apropierea acoperişului, cu bucăţi din căptuşeala clădirii desprinse.

Zborurile au fost restricţionate în şi din şase aeroporturi de lângă Moscova dar şi în aeroporturile din regiunile Yaroslavl şi Nizhny Novgorod.

Traficul feroviar prin gara Domodedovo din regiunea Moscova a fost, de asemenea, întrerupt pentru scurt timp, au raportat autorităţile locale.

Atacul asupra capitalei ruse, la sute de kilometri de graniţa cu Ucraina, are loc înaintea unei întâlniri aşteptate marţi între înalţi oficiali americani şi ucraineni în Arabia Saudită.

Ucraina urmează să prezinte Statelor Unite un plan pentru o încetare parţială a focului cu Rusia, în speranţa de a restabili sprijinul „principalului său binefăcător”, care, sub preşedinţia lui Donald Trump, a cerut concesii pentru a pune capăt războiului de trei ani, conform AFP.

Discuţiile din Arabia Saudită vor fi cele mai importante de la reuniunea dezastruoasă de la Casa Albă de luna trecută, când Trump l-a certat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru presupusa ingratitudine.

De la mustrarea lui Zelenski de către Trump, Washingtonul a suspendat ajutorul militar acordat Ucrainei, precum şi schimbul de informaţii şi accesul la imagini prin satelit, în încercarea de a forţa Ucraina să se aşeze la masa negocierilor.

Articolul O persoană a fost ucisă şi mai multe rănite în urma unui atac cu drone în Rusia apare prima dată în Mediafax.

Un nou studiu arată că țările sărace sunt cele mai afectate de Alzheimer la nivel mondial

Mediafax

Aproximativ două treimi din bolnavii de Alzheimer trăiesc în ţări sărace, unde situaţia se va înrăutăţi pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte.

Surprinzător, şi în ţări bogate precum SUA sau Elveţia, mulţi oameni suferă de această boală din cauza obezităţii, alimentaţiei proaste şi diabetului.

Studiul mai arată că femeile sunt mai afectate decât bărbaţii, în special din cauza schimbărilor hormonale.

Pentru prevenţie, experţii recomandă mişcare şi alimentaţie sănătoasă în ţările dezvoltate, iar în cele sărace – acces mai bun la servicii medicale şi informare.

Studiul a fost publicat în American Journal of Preventive Medicine.

Articolul Un nou studiu arată că țările sărace sunt cele mai afectate de Alzheimer la nivel mondial apare prima dată în Mediafax.