Metrorex se confruntă cu un blocaj major în modernizarea Magistralei 5, în condițiile în care 12 din cele 13 trenuri noi produse de Alstom au ajuns deja la București, dar nu pot fi folosite pentru transportul călătorilor.

Deși contractul a fost semnat încă din decembrie 2020, iar punerea în circulație era estimată pentru 2023, garniturile sunt încă în faza de testare și nu au primit toate aprobările necesare.

Primul tren a fost livrat în aprilie 2024 și a intrat în teste în depoul Berceni, însă procesul de omologare s-a prelungit considerabil. Pentru a putea fi introduse în circulație, trenurile trebuie să obțină agrementul tehnic de la Autoritatea Feroviară Română (AFER), după finalizarea testelor statice și dinamice.

Ulterior, vor urma testele de anduranță, care presupun parcurgerea a 10.000 de kilometri pentru trenul prototip și câte 2.000 de kilometri pentru fiecare dintre celelalte garnituri.

Citește articolul integral pe Economedia.

Cheltuiala publică netă cu medicamente pe cap de locuitor din România este cea mai mică în comparație cu celelalte state europene, astfel că pacienții români au cel mai lung timp de așteptare din UE pentru accesul la tratamente noi, au transmis, joi, reprezentanții producătorilor de medicamente, dar și ai pacienților, care avertizează că întârzierile se reflectă în agravarea bolilor, creșterea numărului de spitalizări, scăderea calității vieții pacienților și creșterea costurilor pentru sistemul de sănătate.

„Pentru pacienții din România, timpul de așteptare până la primirea unui tratament nou nu este o simplă statistică. Înseamnă luni și ani în care boala lor se agravează, speranța se pierde, iar soluțiile care există deja și i-ar putea ajuta rămân accesibile doar pacienților din alte țări europene”, au explicat oficialii ARPIM, realitate cuprinsă în cel mai nou raport EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”, care arată că România este țara din Uniunea Europeană în care accesul la medicamente inovatoare durează cel mai mult.

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a fost înființată acum trei decenii și în acest moment reprezintă 29 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente inovatoare, prezente în România.

Cât de lungă este lista de așteptare

Mai concret, un pacient din România așteaptă, în medie, 1.110 zile, ceea ce înseamnă peste trei ani, până când un medicament inovator aprobat în Europa ajunge să fie compensat prin sistemul public de sănătate.

Dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate la nivel european în perioada 2021-2024, doar 28 erau compensate în România, la începutul lui 2026.

Potrivit oficialilor ARPIM, asta înseamnă că mulți pacienți nu au acces, la timp, la tratamente care în alte state sunt deja disponibile, iar cu fiecare an în care deciziile întârzie, diferența de timp devine mai greu de recuperat – atât pentru sistemul de sănătate, cât mai ales pentru oamenii care au nevoie de tratament acum.

„Datele raportului W.A.I.T. 2025 arată, încă o dată, că România rămâne în coada Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare, ocupând de această dată ultimul loc. Acest decalaj se resimte și mai mult în ariile cu cel mai mare impact asupra supraviețuirii și calității vieții. În oncologie, România compensează doar 20% dintre medicamentele oncologice aprobate la nivel european între 2021-2024, față de o medie UE de 51%. Pentru bolile rare, România compensează 13 din 66 de medicamente orfane aprobate centralizat între 2021-2024 (20%), față de media UE de 43%. Vorbim despre un decalaj documentat de ani de zile, care continuă să se adâncească, cu efecte directe asupra pacienților”, a declarat Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM.

Reprezentanții pacienților au participat la evenimentul de presă pentru a întări afirmația că în spatele acestor cifre sunt povești de viață și persoane care nu își permit costurile uriașe ale tratamentelor, dacă acestea nu sunt compensate sau dacă nu fac parte din studii. Potrivit acestora, pentru o persoană diagnosticată cu cancer, pentru un copil cu o boală rară sau pentru cineva care trăiește cu o afecțiune cronică severă, fiecare lună de întârziere poate însemna agravarea bolii, spitalizări multiple sau scăderea șanselor de supraviețuire. De aceea, discuția despre accesul la inovație este, în primul rând, despre normalitatea vieții de zi cu zi a acestor persoane și a familiilor lor, care ar trebui să aibă aceleași drepturi ca orice alt pacient european.

„1.110 zile înseamnă peste trei ani în care un pacient cu cancer, un copil cu o boală rară sau o persoană cu o afecțiune cronică severă privește cum tratamentul de care are nevoie există în alte țări europene, dar nu și în România. Cerem, încă o dată, ca accesul la inovație să nu mai depindă de locul în care trăiește un pacient în Europa”, a declarat Rozalina Lăpădatu, președinte APAA.

„Pacienții români nu cer tratament preferențial, ci aceleași șanse și aceleași drepturi de care beneficiază ceilalți cetățeni europeni. Este nevoie de decizii predictibile, de termene clare și de un dialog real în care vocea pacienților să conteze cu adevărat”, a declarat Radu Gănescu, președinte COPAC.

Întârzierile în accesul la tratamente noi reflectă o problemă structurală: subfinanțarea sănătății

Oficialii ARPIM arată, aceste întârzieri nu apar izolat, ci sunt legate de nivelul redus al investițiilor în sănătate. Numărul zilelor de așteptare a crescut cu aproape un an, de la 800 de zile la 1.100 de la un an la altul și, când a fost întrebat dacă crizele politice sau conflictele militare au vreun impact, Dr. Radu Rășinar, președintele ARPIM a declarat că nu acestea sunt cauzele, ci faptul că în România sănătatea nu este considerată o prioritate în România.

Potrivit ARPIM, România cheltuiește pentru sănătate aproximativ 1.354 de euro pe cap de locuitor, semnificativ mai puțin decât multe alte țări europene, iar în ceea ce privește medicamentele, cheltuiala publică netă în România este de doar 138 euro pe cap de locuitor, cu aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est (220 €) și la mai puțin de o treime din nivelul țărilor UE4 (487 €). Acest nivel redus al investițiilor se reflectă direct în viața oamenilor – speranța de viață este cu aproape 6 ani sub media UE, iar multe boli sunt diagnosticate târziu.

„Datele din raportul EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”, arată că România nu se confruntă doar cu cel mai lung timp de așteptare din Uniunea Europeană pentru accesul la tratamente noi, ci și cu costul real al acestei întârzieri. Pentru pacienți, acest decalaj se reflectă în agravarea bolii, scăderea calității vieții și pierderea unor șanse importante de a beneficia la timp de tratamente moderne. Pentru sistemul de sănătate, presiunea se mută către spitalizări și alte intervenții mai costisitoare, într-un context deja marcat de subfinanțare. Este nevoie de un dialog strategic cu autoritățile și de soluții concrete care să schimbe structural accesul la inovație în România”,  a completat Dr. Radu Rășinar, președinte ARPIM.

Industria farmaceutică inovatoare: partener pentru soluții

În anul în care marchează 30 de ani de activitate în România, ARPIM își reafirmă disponibilitatea de a contribui la elaborarea unor soluții durabile, alături de autorități, profesioniști din domeniul sănătății și societăți medicale, precum și organizații de pacienți.

Printre direcțiile prioritare identificate de specialiștii ARPIM se numără:

• Dezvoltarea unui cadru predictibil de finanțare, bazat pe un proces ce analizează numărul și tipul de medicamente care vor intra în procesul de compensare în următorii 2-3 ani și previzionarea bugetelor necesare (horizon scanning)
• Modernizarea procesului de evaluare a noilor medicamente, inclusiv prin luarea în considerare a rapoartelor emise la nivel european
• Măsuri de eficientizare a cheltuielilor de sănătate, prin urmărirea recomandărilor ghidurilor terapeutice cu niveluri înalte de dovezi
• Reforma mecanismului de clawback, inclusiv prin posibilitatea de compensare a investițiilor în cercetare-dezvoltare realizate de companiile farmaceutice inovatoare

Soluții pentru recuperarea decalajului în cursa globală a inovației

Potrivit ARPIM, situația României trebuie privită și în context strategic mai larg. Accesul la tratamente noi a devenit mai dificil în toată Europa, unde ponderea medicamentelor compensate integral prin sistemele publice a scăzut de la 42% în 2019 la 28% în 2025, iar timpul mediu de așteptare pentru pacienți a crescut de la 504 la 597 de zile.  În plus, Europa pierde teren în competiția globală pentru inovație în sănătate. Spre exemplu, investițiile europene în cercetare-dezvoltare au crescut cu doar 5,4% anual între 2015 și 2023, în timp ce în China au crescut cu 12,1%, iar în SUA cu 6,4%.

„Pentru România, acest lucru înseamnă o presiune dublă: pe de o parte, trebuie să recupereze decalajele interne legate de investițiile în sănătate, iar pe de altă parte riscă să rămână și mai mult în urmă, într-un context internațional în care noile terapii ajung acolo unde există sisteme mai pregătite să le preia rapid. Rapoartele pentru stimularea competitivității Europei (Draghi, Letta) propun și măsuri pentru reducerea acestui decalaj și pentru stimularea industriei farmaceutice, care trebuie să fie discutate, adaptate și introduse și în România, pentru a contracara această presiune”, au conchis reprezentanții ARPIM.

De amintit că, din 2004, ARPIM este afiliată la Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA – European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations), organizația reprezentativă a industriei farmaceutice din Europa.

Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt: Abbvie, Amgen, Angelini, Astellas, AstraZeneca, Bayer, Berlin Chemie-Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, Genesis, Gilead Sciences, Ipsen, Johnson & Johnson, Medison, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis, Novo Nordisk, Pfizer, Roche, Sanofi, Servier, Swixx BioPharma, Takeda, UCB, Vifor.

Decizia a fost pronunțată joi de Curtea de Apel din Paris și marchează o nouă etapă într-un proces care durează de 17 ani, conform Reuters.

Avionul Airbus A330, care zbura pe ruta Rio de Janeiro – Paris, s-a prăbușit în Oceanul Atlantic la data de 1 iunie 2009, în timpul unei furtuni.

Epava avionului Airbus A330 a fost găsită după căutări îndelungate pe o suprafață de aproximativ 10.000 de kilometri pătrați din Atlantic. Cutiile negre au fost recuperate în 2011, după luni de căutări la mare adâncime.

Cel mai grav accident aerian din istoria Franței

Toți cei 216 pasageri și 12 membri ai echipajului aflați la bord au murit. Accidentul este considerat cel mai grav dezastru aerian din istoria Franței. Printre victime se aflau în principal cetățeni francezi, brazilieni și germani.

Instanța a dispus ca fiecare companie să plătească amenda maximă prevăzută pentru ucidere din culpă corporativă, de 225.000 de euro. Suma a fost criticată de unele familii ale victimelor, care au considerat-o o sancțiune simbolică, raportată la veniturile celor două companii.

În 2023, o instanță inferioară achitase Air France și Airbus, care au negat în mod repetat acuzațiile. Avocații francezi estimează că cele două companii ar putea face noi apeluri, ceea ce ar putea prelungi cazul cu încă mai mulți ani.

Cum au argumentat procurorii acuzația de ucidere din culpă corporativă

În 2012, anchetatorii BEA au stabilit că echipajul a dus avionul în pierdere de portanță, după ce a gestionat greșit o problemă provocată de înghețarea senzorilor.

Procurorii s-au concentrat însă pe presupuse deficiențe ale producătorului aeronavei și ale companiei aeriene, inclusiv pe instruirea insuficientă a personalului și pe lipsa unor măsuri după incidente similare anterioare.

Pentru a demonstra uciderea din culpă, procurorii au trebuit să arate nu doar că cele două companii au fost neglijente, ci și că această neglijență a contribuit la producerea accidentului.

Comisia pentru Comunicații și Multimedia din Malaezia a declarat, joi, că obligă TikTok să ofere explicații despre conținutul fals ce îl vizează pe rege, potrivit AP.

Potrivit acesteia, compania este incapabilă să elimine în timp rapid conținutul fals și defăimător distribuit despre regele Ibrahim Iskandar.

Conținutul de pe TikTok, ofensator la adresa regalității

Măsurile sunt luate în contextul unui conținut „extrem de ofensator, fals, amenințător și insultător”. De asemenea, a fost utilizată inclusiv inteligența artificială, precum și un cont fals care pretinde că ar fi al regelui.

Autoritatea a mai precizat că acest tip de conținut este „extrem de sensibil și poate submina ordinea publică, armonia națională și respectul pentru instituții”, mai arată sursa.

Comisia a trimis companiei o notificare legală, care solicită explicații despre conținut. Notificarea include și măsurile cerute, pentru moderarea conținutului.

TikTok nu a comentat cu privire la această situație.

Malaezia a înăsprit măsurile pentru rețele

Țara își dorește să adopte „măsuri ferme și proporționale”, pentru menținerea unui mediu sigur și respectuos de către platforme.

În ultimii ani, Malaezia a monitorizat activ conținutul din mediul online. Țara a acționat ferm împotriva escrocheriilor, conținutului dăunător și jocurilor online.

Aeroporturile din România au înregistrat aproape 2,5 milioane de pasageri, în creștere cu aproximativ 10% față de aprilie 2025 și cu 34% comparativ cu aprilie 2019, arată datele Asociației Aeroporturilor din România.

Reprezentanții asociației spun că datele confirmă dezvoltarea constantă a sectorului aeroportuar din România și rolul tot mai important al aeroporturilor regionale în conectivitatea națională și europeană.

Aeroportul Otopeni conduce în topuri. Acesta a înregistrat peste 1,35 de milioane de pasageri.

Pe locul doi este Aeroportul din Cluj-Napoca. Acesta a avut peste 299.000 de pasageri, iar poziția a treia este ocupată de Aeroportul Iași, cu peste 180.000 de pasageri.

Pe următoarele locuri sunt aeroporturile Băneasa, Timișoara, Suceava, Craiova, Sibiu, Brașov, Bacău, Târgu Mureș, Oradea, Constanța, Satu Mare și Maramureș.

Aeroportul din Arad a avut 47 de pasageri în luna aprilie, iar cel din Tulcea 10.

Și în ceea ce privește traficul de marfă, Aeroportul Otopeni este pe primul loc, cu peste 3.700 de tone, urmat de Cluj (600 tone), Timișoara (481 tone), Constanța (309 tone) și Oradea (291 tone).

„Sugerez ca la dezbaterile din Camera decizională să fie invitate organizații reprezentative ale societății civile”, a transmis șeful statului.

Nicușor Dan a afirmat că transparența ONG-urilor în relația cu statul este necesară și că aceasta există deja „în bună măsură”.

„Adăugarea la rapoartele anuale a unei sinteze a donațiilor importante reprezintă un plus de transparență”.

În schimb, președintele s-a declarat împotriva obligativității publicării identității donatorilor.

„Obligația de a face publice numele donatorilor ar fi o măsură care ar inhiba sprijinul ONG-urilor de către cetățeni”, a afirmat Nicușor Dan.

Șeful statului consideră că măsura ar afecta întreaga societate civilă.

„Atât această prevedere, cât și cea care prevede dizolvarea de drept a ONG-urilor pentru nedepunerea unor declarații sunt măsuri disproporționate față de o categorie socioprofesională și, prin aceasta, o nouă sursă de tensiune în societatea noastră”, a conchis șeful statului.

Temele discuției au vizat rezervările pentru sezonul de vară, zborurile charter suplimentare și concurența din regiune.

România rămâne una dintre cele mai importante piețe turistice pentru Bulgaria, transmite BNR (postul de radio național al Bulgariei). În sezonul trecut, peste 985.000 de turiști români au vizitat țara vecină.

Bulgaria este una dintre cele mai populare destinații externe pentru turiștii români. Aceștia sunt atrași în special de prețurile mai mici, serviciile all inclusive și distanța redusă față de România.

Stațiunile de la Marea Neagră, precum Nisipurile de Aur, Sunny Beach sau Albena, atrag anual sute de mii de români, mai ales în sezonul estival.

În ultimii ani, Bulgaria a devenit preferată de mulți turiști români și pentru vacanțele de iarnă. Stațiunile de schi Bansko și Boroveț se află printre cele mai căutate.

Autoritățile bulgare pregătesc noi prezentări turistice la București și întâlniri cu jurnaliști și influenceri specializați în turism.

De asemenea, Sofia analizează posibilitatea numirii unui atașat de turism în România.

Germania continuă să își revină ca piață turistică pentru Bulgaria. Autoritățile discută soluții pentru compensarea unei părți din capacitatea pierdute după problemele touroperatorului „Electra”.

Până la finalul lunii septembrie sunt programate 255 de zboruri din patru aeroporturi germane către Varna și Burgas, cu o capacitate de aproximativ 46.000 de turiști.

Semnale pozitive vin și din Polonia, unde rezervările pentru 2026 sunt în creștere cu 61%.

Concurența pentru turiști în regiunea Mării Negre s-a intensificat în ultimii ani, pe fondul ofertelor touroperatorilor  din Turcia și Grecia.

Autoritățile bulgare estimează o creștere a numărului de turiști străini în sezonul de vară 2026, susținută de extinderea curselor charter și de cererea ridicată din Europa de Est.

„Ministerul Afacerilor Externe precizează că astăzi, 21 mai 2026, autoritățile germane au confirmat decesul unuia dintre cetățenii români”, a anunțat MAE într-un comunicat.

MAE a transmis condoleanțe familiei îndoliate.

„Reprezentanții Ambasadei României la Berlin sunt în contact cu familia persoanei decedate și sunt pregătiți să acorde asistență consulară specifică”, se arată în comunicat.

Incidentul a avut loc luni seară, în landul Saxonia, aproape de granița cu Polonia. Clădirea avea apartamente de închiriat și spații de cazare pentru turiști.

Potrivit dpa, trupul unei turiste românce de 25 de ani a fost găsit miercuri seară, în jurul orei 22:30, sub dărâmături. Câinii de căutare au indicat zona în care se afla femeia, iar echipele de intervenție au găsit trupul neînsuflețit.

O altă româncă este în continuare dispărută

Căutările continuă pentru alte două persoane: o altă româncă, în vârstă de 26 de ani, și un bărbat de 48 de ani cu cetățenie bulgară și germană.

„Operațiunea de căutare și salvare continuă. MAE va comunica informații suplimentare cu privire la acest caz, în măsură ce acestea vor fi disponibile”, a transmis ministerul.

Cauza prăbușirii nu a fost încă stabilită. Primarul orașului Görlitz, Octavian Ursu, a spus că incidentul pare să fi fost provocat de o explozie de gaz.

Proiectele de lege au fost acceptate de Mazhilis, camera inferioară a Parlamentului kazah, iar autoritățile estimează că valoarea totală a datoriilor care ar putea fi șterse se ridică la câteva miliarde de tenge, scrie QRNews.

Potrivit deputatei Snezhanna Imasheva, aproape 90% dintre sancțiunile vizate provin de la Ministerul de Interne și sunt legate în principal de încălcări ale regulilor de circulație.

Dacă legislația va fi aprobată, atât amenzile principale, cât și penalitățile acumulate pentru întârzierea plății vor fi anulate complet pentru anumite categorii de contravenții.

Kazahstanul va șterge doar amenzile considerate fără risc major

Autoritățile din Kazahstan au precizat că amnistia amenzilor va fi aplicată doar în cazul faptelor care nu au pus în pericol direct viața și sănătatea oamenilor.

Astfel, șoferii sancționați pentru nepurtarea centurii de siguranță sau pentru folosirea telefonului mobil la volan ar putea beneficia de anularea datoriilor.

În schimb, încălcările considerate grave și periculoase nu vor intra în programul de amnistie. Șoferii care au trecut pe roșu, au depășit viteza legală sau au condus sub influența alcoolului vor fi obligați să achite integral sancțiunile.

Autoritățile susțin că măsura urmărește reducerea poverii financiare asupra populației, fără a încuraja comportamentele care pun în pericol siguranța rutieră.

Kazahstanul analizează și o amnistie penală pentru infracțiuni minore

Pe lângă proiectul privind amenzile administrative, parlamentarii kazahi discută și o posibilă amnistie penală.

Aceasta ar urma să se aplice persoanelor condamnate pentru infracțiuni minore sau pentru fapte cu gravitate redusă și medie.

Deputatii intenționează să aprobe întregul pachet legislativ până la finalul actualei sesiuni parlamentare.

Decizia autorităților din Kazahstan vine într-un context economic complicat pentru multe state din regiune, unde inflația și costurile ridicate afectează puterea de cumpărare a populației.

Experții consideră că măsura ar putea avea un impact social semnificativ și ar putea reduce presiunea financiară asupra a milioane de cetățeni.

Există un moment în care realizezi că mâncarea depășește dimensiunea unei simple necesități și devine parte dintr-o experiență completă. La Nobu în Ibiza, experiența depășește preparatele în sine și pune focus pe spațiu, energie, atmosferă.  La Nammos din Mykonos, o salată grecească nu e scumpă pentru că e mai bună decât orice altă salată grecească, e scumpă pentru că o mănânci lângă plajă, cu muzică live și cu un apus de soare care pare o scenă dintr-un film. Turismul gastronomic nu vinde exclusiv gustul, vinde experiențe memorabile.

Această schimbare începe să prindă contur și pe litoralul românesc. În 2026, peisajul turistic local trece printr-o schimbare majoră, cu un nou proiect care se află în curs de dezvoltare și care își propune să ofere o alternativă locală pentru experiențele de afară. Vorbim de NIBIRU, cel mai ambițios proiect privat dezvoltat la Marea Neagră, care promite o experiență completă aproape de casă pentru români și o nouă destinație de distracție de referință pentru turiștii internaționali.

Pe lângă tot ce are de oferit la nivel de entertainment, la NIBIRU, oamenii vor putea să se bucure și de o experiență culinară diversă.

Dacă Coachella a demonstrat că poți transforma mâncarea într-o atracție în sine, de la food truck-uri la pop-up-uri semnate de chefi celebri, NIBIRU aduce această filozofie pe plaja românească, dar la alt nivel, acesta fiind mai mult decât un festival. Proiectul funcționează ca un ecosistem complex, unde festivalurile, cluburile, arta, retailul și gastronomia coexistă într-un spațiu integrat, conectat printr-o promenadă spectaculoasă cu peste 2.000 de copaci și plante, show-uri artistice zilnice, instalații de artă și street performers, un oraș temporar de vară.

Mâncare, atmosferă și ritualul unor seri de neuitat

Ce face ca o masă la Nikki Beach în St. Tropez să fie memorabilă nu vizează exclusiv bucătăria franceză, ci întregul context: muzică, design, energie socială și ambient.

Același concept se va găsi și la NIBIRU, unde promenada de seară este cadrul în care se va construi o lume unică care duce vacanța la mare la un alt nivel de distracție. Show-urile zilnice cu acces gratuit, instalațiile vizuale, restaurantele diverse, toate creează un ritm al serii în care ieșitul la masă devine ceva relaxant, nu o decizie logistică.

Peste 30 de restaurante, cafenele și baruri sunt prezente în stațiune, acoperind o gamă variată de opțiuni, de la fast food la gourmet și restaurante à  la carte. Pe lista brandurilor confirmate deja se regăsesc nume bine cunoscute publicului român: FRYDAY, Cartofisserie, Splendid Chicken, Burger Factory, Trevi Pizza, branduri cu loialitate dovedită, care știu să livreze calitate. Oferta include și restaurante à la carte și concepte gourmet, gândite pentru cei care vor mai mult decât o masă rapidă între două show-uri.

Accesibilitate și poziționare competitivă

Bugetul estimat pentru o seară completă, incluzând entertainment, mâncare și băuturi, se situează în jurul valorii de  200–250 de lei, cu o consumație minimă de 25 lei ce garantează  accesul gratuit în NIBIRU.

Democratizarea distracție poziționează NIBIRU într-o zonă competitivă extrem de relevantă: experiențe complexe, comparabile cu marile destinații internaționale de leisure, într-un format semnificativ mai accesibil pentru publicul larg.

Ce e nou pe litoral

Timp de câteva decenii, litoralul românesc s-a concentrat predominant pe cazare și plajă, fără a construi un ecosistem complet de experiențe care să genereze loialitate și revenire constantă. Zonele ca Ibiza sau Mykonos nu trăiesc din plaje mai bune; trăiesc din ecosistemele lor culturale și gastronomice: restaurantele cu arhitectură spectaculoasă, beach club-urile cu DJ internaționali. NIBIRU înțelege că farmecul unei vacanțe la mare constă în entertainment și construiește o destinație completă de vacanță, un mix între lifestyle, gastronomie și entertainment.

Prin integrarea unei zone de fashion pentru designeri locali, a unui club de stand-up comedy, a unei biblioteci de vară și a unor spații dedicate artei, proiectul transformă gastronomia  dintr-o necesitate într-un punct central în rețeaua mai largă a experienței.

Vara 2026 va marca un nou capitol pentru turismul românesc: unul în care litoralul începe să concureze prin experiențe, diversitate, infrastructură de leisure, într-un mod mult mai apropiat de standardele internaționale.

__

NIBIRU este un nou proiect de entertainment și turism dezvoltat pe litoralul românesc, în zona Costinești,cu deschidere oficială care se deschide pe 16 iulie 2026. Conceput ca o destinație de vară cu experiențe integrate, proiectul va reuni festivaluri, spectacole zilnice, restaurante, magazine, muzee și galerii de artă, în perioada 16 iulie – 30 august 2026.