Un transplant hepatic de urgență, două transplanturi renale și mai multe transplanturi de cornee – acesta este bilanțul unei singure decizii luate de o familie aflată în fața celei mai grele încercări.

Vineri, 22 mai 2026, la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), a fost realizată o intervenție de prelevare de organe și țesuturi de la un donator de 54 de ani, aflat în moarte cerebrală. Familia a semnat acordul pentru donare, potrivit unei comunicări a spitalului.

Ficatul prelevat a ajuns în aceeași zi la Institutul Clinic Fundeni, unde o femeie de 50 de ani, în insuficiență hepatică acută cauzată de o infecție cu virus hepatitic B, a primit transplantul de care depindea supraviețuirea sa.

Alte transplanturi

Tot la Fundeni au fost efectuate două transplanturi renale, pe doi pacienți bărbați de 42, respectiv 52 de ani.

Transplanturi de cornee au fost realizate la Institutul Clinic de Urgențe Oftalmologice „Prof. dr. Mircea Olteanu”, redând șansa la vedere unor pacienți aflați pe liste de așteptare.

Rata de accept pentru donare de organe e mică în România

Coordonarea intervenției de la Floreasca a revenit unei echipe ATI formate din asist. Anghel Florentina (coordonator), conf. dr. Liliana Mirea și prof. dr. Ioana Grințescu (coordonatori de donor procurement regionali), dr. Anca Rotaru (coordonator regional).

Donarea de organe rămâne în România un act rar, cu o rată de consimțământ printre cele mai scăzute din Europa.

Fiecare caz în care o familie alege să doneze în mijlocul durerii reprezintă, pentru sistemul medical, o excepție prețioasă – și, pentru cei de pe listele de așteptare, uneori singura șansă.

Anul a început în forță, cu cele mai mari prețuri din ultimii ani. La finalul lunii aprilie 2026, un kilogram de cireșe din Spania se vindea cu aproximativ 180 de lei în Sibiu. În prima săptămână din mai, în unele piețe, precum cele din Oradea, prețurile coborâseră deja la 80 de lei pe kilogram, semn că piața începea să se miște.

Pe măsură ce oferta locală a crescut, situația s-a schimbat complet. Odată cu intrarea deplină în sezon, cireșele românești au devenit accesibile pentru mult mai mulți cumpărători, iar prețurile au scăzut rapid, într-un ritm rar întâlnit în ultimul deceniu.

Dacă în 2024, în piețe, un kilogram de cireșe de mai se vindea cu cel puțin 60 de lei, iar în 2025 prețurile urcau frecvent spre 70 sau chiar 120 de lei, anul 2026 a adus un contrast puternic.

Foto: Mediafax

Situația pe ani arată clar schimbarea

Evoluția prețurilor la cireșe din ultimii trei ani arată o schimbare clară de dinamică în piață, cu diferențe tot mai mari între începutul sezonului și perioada în care apare producția locală.

• 2024

În 2024, startul de sezon a adus, ca de obicei, prețuri ridicate, în jur de 100 de lei pe kilogram pentru primele cireșe apărute în piețe, în mare parte din import. Pe parcursul lunii mai, prețurile s-au stabilizat relativ rapid, iar în piețe un kilogram se vindea, în mod obișnuit, cu 60–70 de lei.

Pentru cei care cumpărau direct de la producători sau din zonele de proveniență, costurile coborau semnificativ, până la 20–40 de lei pe kilogram. A fost un an relativ echilibrat, fără fluctuații extreme.

• 2025

În 2025, nivelul de pornire a fost mai ridicat. Primele cireșe au ajuns să coste în jur de 130 de lei pe kilogram, iar în piețe prețurile s-au menținut mai sus decât în anul precedent, între 70 și 120 de lei, în funcție de perioadă și calitate.

Chiar și după apariția unei oferte mai consistente, scăderile nu au fost la fel de accentuate, iar pragul minim s-a oprit, în general, în jur de 50 de lei pe kilogram.

Comparativ cu 2024, piața a fost mai tensionată, cu prețuri mai mari și o ajustare mai lentă, iar motivul a fost legat de problemele cauzate de climă. În 2025, un de ger a lovit țara la începutul lunii aprilie.

• 2026

În 2026, însă, modelul s-a schimbat vizibil. Startul de sezon a adus cele mai mari prețuri din ultimii ani, între 150 și 180 de lei pe kilogram, pe fondul importurilor timpurii și al unei oferte limitate. Diferența majoră a apărut ulterior.

Odată cu intrarea pe piață a producției locale, prețurile au scăzut rapid și puternic, ajungând în mod obișnuit la 20–50 de lei în piețe. În unele cazuri, mai ales la producători sau în piețe aglomerate, s-au înregistrat chiar și valori de 10–30 de lei pe kilogram.

Este prima dată în ultimii ani când diferența dintre vârful de început și minimul din aceeași lună este atât de mare.

Această evoluție transformă anul 2026 într-un caz aparte: cele mai scumpe cireșe la debut de sezon, dar și unele dintre cele mai accesibile prețuri imediat după apariția ofertei locale.

Cât costă cireșele în piețele din București

Mediafax a mers în piețele din Capitală, iar diferențele de preț sunt vizibile de la o tarabă la alta, în funcție de proveniență și soi.

Piața Titan și Obor

În Piața Titan, cireșele din Grecia au ajuns la 20 lei pe kilogram, în timp ce soiurile pietroase se vând cu aproximativ 30 lei.

Piata Titan / Mediafax

În Piața Obor, una dintre cele mai mari din București, oferta este și mai variată. Cireșele românești din Voinești pot fi găsite la 10, 16, 20 sau 25 lei pe kilogram.

În același timp, cireșele importate de la vecinii din Bulgaria ajung la aproximativ 27 lei, iar cele pietroase urcă spre 30–35 lei.

Piața Obor – Mediafax

Piata Obor – Mediafax

Piața Domenii

În Piața Domenii, prețurile sunt mai ridicate. Soiul „inimă de porumbel” ajunge la 60 lei/kg, cele etichetate drept foarte dulci costă în jur de 45 lei/kg, iar cireșele pietroase se vând cu aproximativ 50 lei/kg. Comercianții nu specifică întotdeauna țara de proveniență.

Piata Domenii – Medafax

În Piața Amzei, la început de sezon, cele mai ieftine cireșe porneau de la 50 lei/kg. Vânzătorii explică fluctuațiile de preț prin costurile ridicate, în special chiriile pentru spațiile comerciale.

Paradoxul supermarketurilor online

În mod surprinzător, cele mai mari prețuri nu se găsesc în piețele tradiționale, ci în supermarketurile online. Aici, diferența este dată în mare parte de eticheta ECO.

Pe platforma Freshful, cireșele standard ajung la aproximativ 65–68 lei/kg. În schimb, variantele ECO din România sau Buzău urcă spectaculos, între 150 și 175 lei/kg, în funcție de ambalaj.

Situația este similară și pe Sezamo. Cireșele ECO din Italia costă aproximativ 80 lei/kg, în timp ce cele românești ECO ajung la 160 lei/kg sau chiar 180 lei/kg pentru caserolele mici. Cireșele din Grecia, chiar și la gramaj redus, rămân la aproximativ 150 lei/kg.

Diferența este evidentă: în timp ce în piețe cireșele pot coborî până la 10–20 lei/kg, în online prețurile pot fi de până la 10 ori mai mari pentru produsele premium sau ecologice.

Un an care a schimbat regulile jocului

2026 nu este doar un an cu prețuri fluctuante, ci unul care a resetat complet piața. Creșterea numărului de producători și oferta locală mai mare au dus la o ieftinire rapidă, după un început de sezon dominat de importuri scumpe.

Pentru prima dată în ultimul deceniu, cireșele au trecut, în doar câteva săptămâni, de la statutul de produs de lux la unul accesibil pentru toate buzunarele. Această schimbare ar putea avea efecte și în anii următori, mai ales dacă tendința de creștere a producției locale continuă.

Diferențele mari de preț au câteva explicații simple, dar importante:

1. Sezonul și oferta limitată:

• La început de sezon, cireșele sunt aduse în principal din import (Spania, Grecia), iar cantitățile sunt mici. Asta duce automat la prețuri foarte mari.

2. Originea fructelor:

• Cireșele din import sunt mai scumpe decât cele locale, din cauza transportului și a costurilor logistice. Pe măsură ce apar fructele românești, prețurile tind să scadă.

3. Locul de vânzare:

• Piețele centrale din București au, de regulă, prețuri mai mari decât piețele de cartier, din cauza chiriilor și a cererii mai ridicate.

4. Calitatea și segmentul „eco”:

• Cireșele bio sau certificate eco sunt vândute la prețuri semnificativ mai mari, uneori chiar dublu față de cele convenționale, mai ales în retailul online.

5. Cererea foarte mare la început de sezon

• Cireșele sunt un produs „de poftă”, iar cererea rămâne ridicată chiar și la prețuri mari, ceea ce menține nivelul ridicat în primele săptămâni.

Constructorul italian Ferrari își va dezvălui oficial luni, la Roma, primul model complet electric, denumit „Luce”, marcând un moment istoric pentru brandul asociat de decenii cu motoarele cu combustie internă și sunetul caracteristic al acestora, informează Reuters.

„Luce”, un model în patru uși va atinge o viteză maximă de 310 km/h și prețul de pornite va depăși 500.000 de euro.

Compania mizează pe faptul că poate păstra experiența specifică brandului chiar și în lipsa motorului tradițional cu combustie internă.

Pentru „Luce”, compania a dezvoltat un sistem audio special care amplifică vibrațiile motorului electric pentru a crea un sunet distinct, fără a imita artificial zgomotul unui motor pe combustie.

Lansarea vine după ani de investiții în electrificare, inclusiv dezvoltarea unei noi facilități de producție în Maranello.

Primele livrări către clienți sunt programate pentru luna octombrie.

Hoy se presenta el FERRARI LUCE 🔋🔋🔋 (y este NO es) ➡️ https://t.co/UfQuGYIsPI pic.twitter.com/mwuIVnbgRj

— CocheSpias (@CocheSpias) May 25, 2026

Piața mașinilor, incertă

Totuși, piața mașinilor electrice rămâne incertă. Ferrari a amânat planurile pentru un al doilea model electric până cel puțin în 2028, pe fondul cererii slabe, iar rivalul Lamborghini a renunțat la planul de a lansa un model electric în 2030.

Compania și-a redus și obiectivele de electrificare. Mașinile complet electrice ar urma să reprezinte 20% din gama Ferrari până în 2030, față de ținta anterioară de 40%. Constructorul va continua să producă și modele hibride sau cu motoare clasice.

Ferrari speră însă că noul model va atrage o generație mai tânără de clienți bogați, mai deschisă către vehiculele electrice. De asemenea, procesul de electrificare ar putea fi încurajat de criza energetică cauzată de blocarea Strâmtorii Ormuz.

Rubio a declarat reporterilor din New Delhi că Statele Unite vor acorda diplomației toate șansele de reușită înainte de a lua în considerare „alternative”, după ce președintele Donald Trump a afirmat, duminică, faptul că le-a cerut reprezentanților săi să nu se grăbească în încheierea vreunui acord cu Iranul, potrivit Reuters. 

Există „o propunere destul de solidă pe masă în ceea ce privește capacitatea lor de a deschide strâmtoarea, de a iniția negocieri foarte reale, semnificative și limitate în timp cu privire la problema nucleară, și sperăm că vom reuși”, a spus Rubio.

Cu o zi înainte, Trump a scris pe Truth Social că blocada SUA asupra navelor iraniene din Strâmtoarea Ormuz va „rămâne în vigoare și va produce efecte până când se va ajunge la un acord, acesta va fi certificat și semnat”.

El a adăugat: „Ambele părți trebuie să-și ia timpul necesar și să facă lucrurile cum trebuie”.

Deși Teheranul acuză SUA de obstrucționare, Iranul ar fi acceptat „în principiu” să deschidă strâmtoarea

Nu a existat o reacție imediată din partea guvernului iranian. Însă agenția de știri Tasnim, afiliată Gărzii Revoluționare Iraniene, a precizat că SUA continuă să obstrucționeze anumite părți ale unui potențial acord, inclusiv cererea Teheranului privind deblocarea fondurilor înghețate.

Vorbind sub condiția anonimatului, un oficial american a declarat că Iranul a acceptat „în principiu” să deschidă Strâmtoarea Ormuz, în schimbul ridicării blocadei navale de către Statele Unite, precum și să elimine stocul de uraniu puternic îmbogățit al Teheranului.

Statele Unite au înțeles că Liderul Suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a aprobat liniile generale ale acordului, a adăugat acesta.

Nu a existat o confirmare imediată din partea Iranului și nici explicații cu privire la ce înseamnă un acord „în principiu”.

Oficialul american a declarat că Washingtonul intenționează să redeschidă mai întâi strâmtoarea și să ridice blocada navală americană. Negocierea detaliilor măsurilor nucleare ar necesita mai mult timp.

60 de zile pentru un acord final

Un al doilea înalt oficial al administrației SUA a declarat, duminică, faptul că planul propus le-ar acorda negociatorilor 60 de zile pentru a ajunge la un acord final.

Surse iraniene au declarat pentru Reuters că, în etapele viitoare, s-ar putea găsi „formule viabile” pentru soluționarea disputei privind stocul de uraniu puternic îmbogățit al țării, inclusiv diluarea materialului sub supravegherea agenției de supraveghere nucleară a ONU.

Ca de obicei, prognoza Comisiei a fost reflectată public puțin și incomplet, analizele publicate la intern au extras doar ştirea privind estimarea privind prăbușirea creşterii economice de la 1,1% la 0,1% pentru acest an şi prognoza privind atingerea unui deficit bugetar de 6,2% din PIB.

Să vedem totuși în detaliu principalele estimări ale Comisiei Europene pentru România și contextul european.

De la creștere economică la stagnare în România – Comisia Europeană confirmă intrarea în criză economică profundă. 

Comisia Europeană confirmă intrarea în criză economică profundă. România și Irlanda (țară cu volatilitate ridicată pe dinamica PIB) sunt singurele țări din UE aflate în recesiune tehnică. În 2026, aceleași două țări vor avea cele mai slabe performanțe, prognoza Comisiei Europene arătând că Irlanda va scădea cu 1,2%, iar România va crește cu un marginal 0,1%.

Probabilitatea de scădere economică în cazul României în acest an este una ridicată, având în vedere evoluțiile lunare înregistrate în indicatorii economici până în prezent. Comparativ, în 2026, media de creștere a PIB real în UE va fi de 1,1%, Polonia va crește cu 3,5%, Cehia și Ungaria cu 1,8% iar Bulgaria cu 2,5%. (Tabel 1). Vecinii noștri – țări candidate la UE – Moldova va crește cu 2%, Serbia cu 2,8% iar Ucraina cu 1,5%.

Consumul va fi principalul motor de creștere pentru majoritatea economiilor europene. Investițiile publice se mențin ridicate în România, grație finanțărilor din fonduri europene și PNRR.

Datele Comisiei Europene ne indică în mod clar că motorul consum rămâne principalul contributor la creșterea PIB real. La nivelul mediei UE consumul final are o pondere de 74,2% din PIB (Tabel 2). Grație fondurilor europene (inclusiv din PNRR), România are prognozat pentru 2026 al treilea procent de investiții publice în PIB dintre țările UE, cu 6,8% din PIB, după Estonia (7,9% din PIB) și Letonia (7,2% din PIB).

Însă trebuie să așteptăm finalul pentru a vedea realitatea execuției bugetare, în cazul acestor investiții publice fiind cunoscute divergențele istorice între alocări și execuția concretă în cazul României.

România se va afla în al doilea cel mai puternic decalaj (output gap) recesionist (-2,5) dintre țările UE în anul 2026, după Luxemburg.

România se va menține în decalaj recesionist și în 2027. Asta înseamnă că va produce semnificativ sub potențialul economic. Rata de creștere a potentialului economic (rata de creștere a PIB potențial) este oricum redusă la jumătate în anii 2025-2027 față de perioada 2023-2024, ajungând la 40% din rata de creștere a PIB potențial în Polonia.

Cauze: pachetul de austeritate fundamentat și implementat greșit; amânarea măsurilor de creștere a PIB și relansare economică; condițiile geopolitice din Ucraina și Orientul Mijlociu. Încă 16 state UE se vor afla în decalaj recesionist în anul 2026. Polonia va avea decalaj ușor expansionist iar Bulgaria unul neutru – după ce în 2025 Polonia a avut decalaj ușor recesionist (-0,2) iar Bulgaria expansionist (0.4) (Infografic 1)

România pierde consistent viteză de convergență economică reală. Polonia se va îndepărta de noi, după ce în 2024 ajunsesem la același nivel.

În 2024, România (77% din media UE) se afla peste Bulgaria (66%), Letonia (68%), Grecia (69%), Slovacia (75%), Ungaria (76%) și ajunsesem din urmă Polonia (78%).

În anul 2027, Polonia se va desprinde de România (85% Polonia față de 78% România), ne va egala Ungaria (78%) și se vor apropia de noi Letonia (73%) și Bulgaria (70%) (Infografic 2)

Criza economică profundă în care a intrat România se observă și în ceea ce privește ocuparea.

”În România, un declin neașteptat al ocupării forței de muncă atât în T3 2025, cât și în T4 2025”, scrie Comisia Europeană în raportul privind Prognoza de Primăvară, mai 2026 (Infografic 3).

De altfel datele Institutului Național de Statistică arată o reducere în efectivul salariaților din România de 55.700 persoane, în perioada mai 2025-februarie 2026 (din care 80% din Industrie și 14% din Învățământ!). În plus se manifestă și o creștere accelerată a șomajului în rândul tinerilor, aproape unul din trei tineri este șomer în România.

Costul real al forței de muncă – și implicit puterea de cumpărare – vor scădea substanțial în România, atât în 2026 cât și în 2027.

România are de departe cea mai puternică scădere a puterii de cumpărare a veniturilor forței de muncă dintre țările UE(-2,5% în 2026, după -4,1% în 2025). (Tabel 3)

România rămâne o economie de tip offshore, fiind pe antepenultimul loc în UE în ceea ce privește ponderea veniturilor bugetare în PIB.

Suntem după Irlanda și Malta, paradisuri fiscale recunoscute. România va avea în 2026 o pondere a veniturilor bugetare totale în PIB de 36,7% (estimare optimistă!), mai puțin cu 10 puncte procentuale din PIB față de media UE. Bulgaria are 39,4%, Cehia 40,4%, Ungaria 42,5%, Slovacia 43,6% iar Polonia 45,3% din PIB.

De aici, rezultă imposibilitatea de a dezvolta serviciile publice, infrastructura, educația, inovarea etc, spațiul bugetar fiind extrem de strâns. Orice cheltuială pare mare atunci când ai venituri reduse. România – economie de tip offshore la venituri, stat minimal la cheltuieli, de aici lipsa performanțelor în educație, sănătate, cercetare-inovare-dezvoltare și alte servicii publice esențiale dezvoltării (Tabel 4)

Pentru a atinge deficitul angajat de 6,2% din PIB, România face de departe cea mai dură corecție fiscal-bugetară din UE.

Respectarea traiectoriei de deficit angajată în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 este lăudabilă, modul în care se face acest lucru este greșit, cu o corecție bazată 90% pe povara pusă pe salariații cu venituri mici și medii și pensionari.

Prost fundamentată și greșit implementată, nevoia corectă de consolidare fiscal-bugetară a cauzat o prăbușire a economiei reale, analiza tuturor criteriilor de evaluare compatibile metodologiei NBER indicând o criză economică și socială profundă în România. (Infografic 4)

Polonia depășește România în ceea ce privește deficitul bugetar în PIB, Ungaria ne egalează în 2026.

În 2026 Polonia va avea un deficit de 6,5% din PIB, peste cel al României și Ungariei (6,2% din PIB). Dacă în 2025, 11 țări UE avea deficite bugetari mai mari de 3% din PIB, în 2026 numărul acestora va crește la 13, în ipoteza menținerii politicilor actuale. Șase țări UE sunt prognozate să înregistreze deficite de peste 5% din PIB (Belgia, Franța, Slovacia, Ungaria, Polonia și România). Important, 21 țări UE din totalul de 27 vor avea deficite bugetare structurale de peste 1% din PIB-ul potential în 2026.

”Majoritatea statelor membre vor înregistra o deteriorare a pozițiilor lor fiscale pe parcursul orizontului de prognoză, din cauza creșterii cheltuielilor pentru apărare”, scrie în Raportul Comisiei Europene asociat Prognozei de Primăvară 2026 (Infografic 5).

România va depăși pragul datorie guvernamentală 60% din PIB în anul 2026. Comisia Europeană estimează 61,6% din PIB în 2026 și 63,4% din PIB în 2027.

Prognoza de primăvară a Comisiei Europene (mai 2026) indică ponderi ridicate ale datoriei guvernamentale în PIB în anul 2026 pentru Grecia (140,7%), Italia (138,5%), Franța (118,1%), Belgia (110,5%) și Spania (99,6%). Ungaria va avea 75,1% din PIB, Polonia 64,5% din PIB, Slovacia 63,7%, Cehia 45,8 iar Bulgaria 32,3% din PIB în 2026.

Interesant, în 2027, Italia va depăși Grecia la ponderea datoriei guvernamentale în PIB (139,2% din PIB față de 134,4% din PIB). (Tabel 5)

În concluzie, iată că după FMI (World Economic Outlook) în aprilie și Comisia Europeană (Spring 2026 Economic Forecast) confirmă, în mai, că România se află în criză economică și socială profundă.

Cu venituri la buget tip paradis fiscal și o corecție incorect fundamentată și inechitabil așezată, România pierde puternic din viteza de convergență accelerată din ultimii ani.

Fără încheierea rapidă a crizei politice și consens politic rapid pe schimbarea de viziune privind povara consolidării (relansarea economică prin instrumente ”zgârcite” bugetar dar cu efecte de multiplicare importante + așezarea echitabilă a poverii), este probabil ca România să rateze revenirea economică și socială în primăvara anului 2027 și să o ”împingă” în toamna anului viitor.

Fără o trezire bruscă și schimbarea de viziune economică, România se va reîntoarce la periferia UE în ceea ce privește convergența economică reală. Ne vom bate, din nou, cu Bulgaria pentru ultimul loc. Asta după ce în ultimii 10 ani am întrecut Letonia, Grecia, Slovacia, Ungaria și ajunsesem în 2024 lângă Polonia.

Pe termen mediu, proiectul de țară – Aderarea la Zona Euro 2030-2035 – poate fi un atractor / ancoră strategică pentru politici publice care să adâncească integrarea României și să țintească concomitent convergența nominală și convergența reală cu standardele UE.

Filmul produs de Disney a debutat cu 82 de milioane de dolari în cinematografele din SUA și Canada și este așteptat să depășească 165 de milioane de dolari la nivel global după weekendul prelungit de Memorial Day, scrie Associated Press.

Pentru Disney, revenirea Star Wars în cinema era unul dintre cele mai urmărite teste ale anului, într-un moment în care compania încearcă să demonstreze că franciza încă poate genera evenimente globale, nu doar succes pe streaming.

Disney evită un nou „Solo”, dar Star Wars nu mai pare invincibil

Deși filmul a depășit estimările inițiale ale industriei, cifrele sunt încă sub nivelul marilor lansări Star Wars din perioada de vârf a francizei. Analiștii compară inevitabil debutul cu Solo: A Star Wars Story, considerat la vremea respectivă unul dintre cele mai mari eșecuri comerciale ale Disney. Totuși, noul film are un avantaj important: a costat semnificativ mai puțin. Bugetul de producție a fost estimat la aproximativ 165 de milioane de dolari, aproape la jumătate față de „Solo”, care depășise 300 de milioane de dolari. Asta înseamnă că drumul spre profitabilitate este mult mai realist, mai ales dacă filmul continuă să atragă familii și copii în următoarele săptămâni.

Grogu, adevărata armă secretă a Disney

Marele avantaj al filmului pare să fie însă personajul Grogu, devenit unul dintre cele mai populare personaje Disney din ultimii ani. Cunoscut de milioane de fani drept „Baby Yoda”, Grogu a devenit un fenomen viral încă de la lansarea serialului The Mandalorian pe platforma Disney+. Noul film îl readuce pe Pedro Pascal în rolul vânătorului de recompense Mandalorian, într-o misiune care îl implică pe fiul lui Jabba the Hutt.

Potrivit datelor CinemaScore citate de AP, copiii sub 13 ani au oferit filmului unele dintre cele mai bune note din întregul public, iar părinții au reacționat de asemenea foarte pozitiv.

Criticii sunt împărțiți, publicul pare mult mai entuziasmat

În timp ce spectatorii au reacționat bine, criticii au fost mult mai rezervați. Filmul are recenzii mixte, iar mulți comentatori consideră că Disney încă încearcă să găsească formula perfectă pentru a transforma succesul serialelor Star Wars într-un adevărat fenomen cinematografic. Totuși, analiștii spun că reacția publicului ar putea conta mai mult decât cronicile negative. „Publicul decide”, a spus Paul Dergarabedian, analist Comscore, care crede că entuziasmul copiilor și al familiilor poate menține filmul în cinematografe pentru mult timp.

Star Wars intră într-o nouă eră după schimbările de la Lucasfilm

Succesul filmului este urmărit atent și dintr-un alt motiv: universul Star Wars traversează o perioadă majoră de tranziție. La începutul anului s-a anunțat retragerea Kathleen Kennedy după 13 ani la conducerea Lucasfilm, studioul responsabil pentru franciză. Noua conducere încearcă acum să redefinească viitorul Star Wars într-o perioadă în care streamingul, nostalgia și oboseala publicului față de marile francize schimbă complet industria hollywoodiană.

Disney pregătește deja următorul test uriaș: Star Wars: Starfighter, în care va juca Ryan Gosling. Mulți din industrie cred că acel film va arăta definitiv dacă Star Wars mai poate domina cinematografele așa cum o făcea în trecut sau dacă viitorul francizei se va muta în principal pe streaming.

Marea Piramidă din Giza, din Cairo, Egipt, datează din perioada Vechiului Regat, aproximativ 2600-2450 î.Hr., potrivit revistei Scientific Reports, citată de NewsNation.

Cutremurele majore din 1847 și 1992, cu magnitudini de 6,8 și 5,9, au produs pagube extinse în regiune, dar au afectat foarte puțin piramida.

Cercetătorii afirmă că explicația ține de modul în care a fost construită structura.

Oamenii de știință de la Institutul Național de Cercetare în Astronomie și Geofizică din Egipt au realizat teste ample, înregistrând vibrații ambientale în 37 de puncte din interiorul și din jurul piramidei.

Ei au descoperit că aproximativ 76% dintre vibrațiile din interior se încadrează între 2,0 și 2,6 hertzi, ceea ce indică o distribuție uniformă a tensiunilor mecanice în structură.

Prin comparație, solul din jur a înregistrat vibrații de aproximativ 0,6 hertzi.

Cercetătorii spun că rezultatele sugerează că spațiile superioare de descărcare a greutății au fost concepute intenționat pentru a proteja structura de deteriorări. Folosirea calcarului contribuie, de asemenea, la rezistența la cutremure.

„Constructorii egipteni antici aveau o tradiție îndelungată de experimentare și perfecționare continuă”, a declarat seismologul Asem Salama.

„Multe încercări timpurii au eșuat, dar au învățat din fiecare eșec, rafinând tehnicile până au ajuns la un design mai stabil și mai eficient”.

Potrivit ISU Botoșani, o vecină a bărbatului a observat, luni dimineața, flăcările și a sunat la 112.

La fața locului au intervenit echipaje de pompieri, de voluntari și de la Serviciul de Ambulanță. Aceștia au constatat că locuința ardea în totalitate, iar tavanul era prăbușit.

Bărbatul în vârstă de 77 de ani a fost găsit mort într-una dintre încăperi.

Cel mai probabil, incendiul s-a produs după ce acesta a adormit în timp ce fuma.

Pompierii recomandă câteva reguli simple care pot preveni producerea unui incendiu cauzat de fumat:

-nu aruncați mucurile de țigară pe jos, în special în apropierea locuinței, a magaziilor de lemne, a depozitelor de furaje sau a adăposturilor de animale

-dacă fumați într-o încăpere, folosiți o scrumieră potrivită, grea, care să nu se răstoarne uşor și să fie confecţionată dintr-un material ce nu ia foc. Puteți pune în scrumieră puţină apă, care va favoriza stingerea rapidă a resturilor de ţigări

-dacă vă întindeți în pat sau în fotoliu pentru a vă odihni, nu aprindeţi ţigara. Este foarte probabil să aţipiţi şi să daţi foc la pat sau la fotoliu. Mucurile de ţigară incandescente pot cădea pe covor sau pe orice alt material combustibil şi astfel poate lua foc întreaga locuinţă;

-stingeți țigara în scrumieră, niciodată în coşul de gunoi şi nu lăsaţi scrumul sau ţigara să ardă în scrumieră.

Suveranul Pontif lansează luni documentul „Magnifica Humanitas” (Umanitatea Magnifică) prin care Biserica Catolică își exprimă poziția față de provocările sociale și morale generate de dezvoltarea inteligenței artificiale, relatează France24.

În cadrul evenimentului de la Vatican nu vor participa doar înalți oficiali ai Bisericii, dar și experți în domeniu precum Dario Amodei, cofondatorul companiei americane Anthropic.

Papa a avertizat în repetate rânduri asupra riscurilor generate de utilizarea necontrolată a inteligenței artificiale.

Acesta a criticat inclusiv folosirea AI în domeniul militar, afirmând că delegarea deciziilor privind viața și moartea oamenilor către mașini reprezintă „o spirală distructivă”.

Compania Anthropic este în conflict cu departamentul Apărării din Statele Unite după ce nu și-au dat acordul ca modelul lor de inteligență artificială să fie utilizat autonom în atacuri și supraveghere.

De asemenea, a atras atenția și asupra impactului asupra mediului provocat de competiția pentru dezvoltarea tehnologică.

Unul dintre cele mai importante texte ale pontificatului

Documentul este considerat de specialiști drept unul dintre cele mai importante texte ale actualului pontificat și ar putea avea un impact similar cu enciclica „Laudato Si” a Papei Francisc, publicată în 2015 și dedicată schimbărilor climatice și care a generat schimbare politică în mai multe state.

Potrivit Națiunilor Unite, industria inteligenței artificiale ar urma să ajungă la o valoare de 4.8 trilioane de dolari în 2033, o creștere de 25 de ori în decurs de zece ani, să concentreze profiturile în mâinile unui grup restrâns de oameni.

Secretarul General, Antonio Guterres, avertiza anul trecut: „Fereastra se închide pentru a modela IA pentru pace, pentru dreptate, pentru umanitate”.

Ministrul Irineu Darău explică luni dimineața, într-o postare pe Facebook, cum pot fi pierduți bani europeni din PNRR, iar factura să ajungă pe umerii românilor.

„Faci ce a făcut fosta conducere a ADR sub Dragoș Vlad: iei bani europeni destinați investițiilor tehnice în Cloudul Guvernamental și îi folosești pentru salarii. Cheltuieli neeligibile. Reguli ignorate. Responsabilitate zero”, a scris Darău pe rețeaua de socializare.

El susține că prejudiciul de 14,7 milioane de lei trebuie acoperit din bugetul statului român.

„Dar adevărata problemă nu este doar gaura financiară. În momentul în care situația a explodat, cei care conduceau ADR nu au venit cu soluții. Nu au avut niciun plan pentru protejarea echipei tehnice care administra infrastructura critică a Cloudului Guvernamental. Nicio strategie de continuitate. Nicio asumare. Au urmat întârzieri, blocaje și haos administrativ. Exact specialiștii fără de care Cloudul Guvernamental nu poate funcționa au fost lăsați complet în aer”, adaugă Irineu Darău.

„Fonduri europene pierdute”

Ministrul vorbește apoi despre „marea digitalizare”, care, în opinia lui, în ultimii ani a însemnat fonduri europene pierdute din incompetență, milioane mutate în sarcina bugetului de stat, proiecte strategice vulnerabilizate și infrastructură critică pusă în pericol prin improvizație și lipsă de răspundere.

„Iar apoi aceiași oameni ies la televizor și vorbesc doct despre «blocaje instituționale» și «neclarități legislative». Nu există nicio neclaritate. Există doar oameni care au crezut că în statul român nu răspunde nimeni niciodată pentru nimic. Ei bine, răspund”, mai spune Irineu Darău.

El adaugă că, ani întregi, digitalizarea României a fost tratată cu „lasă că merge și așa”, cu combinații și cu băieți deștepți conectați la bani publici.

„Aviz băieților deștepți: nu mai merge. Hotărârea ÎCCJ este definitivă. Banii trebuie returnați. Contul de fonduri europene se reîntregește. Rapid. Fără tergiversări. Fără scuze. Pentru că nota de plată vine întotdeauna. Și prea des este plătită de statul român pentru greșelile unor oameni care s-au crezut intangibili”, mai transmite ministrul Digitalizării.

Plângere penală

Acuzațiile vin după ce fostul şef al ADR, Dragoș Vlad, a depus o plângere penală, la sediul DNA, împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu şi a ministrului Economiei interimar, Irineu Darău.

El a acuzat presiuni repetate în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achiziţiilor publice şi presiuni în găsirea unor soluţii de colaborare cu grupul de societăţi Schwartz.