O investigație realizată de NBC News și Noticias Telemundo arată că numărul cazurilor de persoane care se prezintă drept agenți federali a explodat în ultimul an, scrie NBC News.

Potrivit investigației, doar în 2025 au fost documentate cel puțin 31 de cazuri de persoane care s-au dat drept agenți ICE, față de o medie de aproximativ cinci cazuri pe an în ultimul deceniu. Multe dintre incidente au devenit extrem de violente. În Carolina de Nord, mai mulți bărbați înarmați au intrat într-o casă locuită de imigranți mexicani strigând „ICE! ICE!”, înainte să îi lovească și să îi jefuiască sub amenințarea armelor. Un copil a fost amenințat cu pistolul, iar una dintre victime a avut nevoie de peste 10 copci după ce a fost lovită în cap cu arma. Alte cazuri investigate includ agresiuni sexuale, răpiri, intimidări și false „operațiuni de imigrație” organizate de indivizi înarmați.

FBI avertizează că fenomenul scapă de sub control

Potrivit unui buletin intern obținut de NBC News, FBI avertiza încă din 2025 că infractorii profită de vizibilitatea crescută a operațiunilor ICE pentru a ținti comunitățile vulnerabile. Investigatorii spun că oamenilor le este tot mai greu să facă diferența între agenții reali și impostori, mai ales pentru că mulți agenți federali poartă măști și echipament tactic în timpul raidurilor. „Acum toți vin cu fețele acoperite”, a spus unul dintre imigranții atacați în Carolina de Nord.

Ianuarie 24, 2026, Minneapolis, Minnesota, SUA. Agenți ICE în timpul protestelor. Foto: Holden Smith/ZUMA Press Wire

Imigranții evită să cheme poliția de frica deportării

Experții spun că imigranții fără acte sunt ținte ușoare deoarece mulți se tem să contacteze autoritățile după ce devin victime. Unele persoane atacate au refuzat inclusiv să depună mărturie sau să participe la anchete de teamă că ar putea fi deportate. Avocați și organizații pentru drepturile civile avertizează că situația afectează grav siguranța publică. „Suntem pe un teritoriu necunoscut”, a declarat Naureen Shah, reprezentantă a American Civil Liberties Union. Ea spune că amploarea operațiunilor cu agenți mascați creează un climat de frică și facilitează apariția infractorilor care profită de panică.

Apar presiuni pentru schimbarea regulilor privind agenții ICE

Mai mulți politicieni americani cer acum reguli mai stricte pentru identificarea clară a agenților federali. În California și Philadelphia au fost propuse sau adoptate măsuri care obligă agenții ICE să poarte insigne vizibile și să nu își acopere fețele în timpul operațiunilor. ICE susține însă că măștile sunt necesare pentru protecția agenților și a familiilor lor, invocând amenințările și tentativele de identificare online. Între timp, victimele spun că trauma rămâne. „Nu mai dorm. Mă gândesc mereu că s-ar putea întoarce”, a declarat unul dintre imigranții atacați în Carolina de Nord.

Consiliul Concurenței a anunțat luni că declanșat o investigație privind un posibil abuz de poziție dominantă al ECO SUD SA, în calitate de administrator al Depozitului Ecologic de Deșeuri Solide Urbane și Industriale Asimilabile din comuna Vidra.

Autoritatea de concurență susține că are indicii că firma ar fi impus operatorilor care prestează servicii de tratare mecano-biologică a deșeurilor municipale colectate în amestec anumite clauze abuzive, începând din 2024.

Investigația a fost declanșată în urma analizei unei plângeri.

În cadrul investigației, s-au efectuat inspecții inopinate la sediul din București și la punctul de lucru din județul Ilfov al companiei.

Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate.

„Legea concurenței interzice folosirea în mod abuziv a unei poziții dominante deținute de una sau mai multe companii pe piața românească, prin recurgerea la fapte anticoncurențiale, care pot afecta activitatea economică sau prejudicia consumatorii”, transmite Consiliul Concurenței.

Decizia afectează direct aviația navală, respectiv avioanele de luptă ale Marinei spaniole. Guvernul condus de Pedro Sánchez a exclus achiziția avioanelor stealth de generația a cincea F-35, produse de Lockheed Martin, ceea ce, în practică, condamnă Marina să piardă această capacitate pentru o perioadă care ar putea dura ani de zile, notează El Economista.

Cea mai realistă variantă pentru a evita acest scenariu ar fi ca Partidul Popular (PP) să câștige alegerile de anul viitor și să opteze pentru achiziția F-35. Chiar dacă guvernul Sánchez ar reveni asupra deciziei, s-ar lovi acum de refuzul lui Trump de a începe negocierile. De menționat că Lockheed Martin produce și alte componente critice pentru Marina spaniolă, precum sistemul de luptă Aegis al fregatelor F-100, însă în acest caz Spania nu a luat în calcul alternative.

Dacă, la un moment dat, Moncloa ar decide să cumpere F-35, iar Trump ar ridica veto-ul sau ar accepta tranzacția după o schimbare de guvern, Spania ar ajunge la coada listei de comenzi pentru acest avion, care se află deja la niveluri record. Totuși, în acest caz s-ar căuta soluții pentru livrarea anticipată a unor unități, astfel încât să înceapă pregătirea piloților și a personalului tehnic. În plus, acest lucru ar permite Spaniei să participe la reuniunile periodice ale țărilor care operează deja F-35.

Dilema Spaniei

Spania se confruntă cu o problemă majoră. Portavionul Marinei, Juan Carlos I, poate opera doar avioane cu decolare verticală (VTOL). Marina dispune în prezent de 11 avioane Harrier, aflate spre finalul duratei de viață, iar singurul avion disponibil pe piață cu aceste caracteristici este F-35.

Din acest motiv, achiziția părea inevitabilă, existând chiar și contacte preliminare. Totuși, anul trecut, guvernul a schimbat direcția și a renunțat la idee, invocând dorința de a reduce dependența militară de Statele Unite. Ministrul Apărării, Margarita Robles, a declarat că nu este o decizie definitivă și că F-35 nu reprezintă o „prioritate”. În orice caz, nu există alternative, nici europene, nici globale, pentru avioane VTOL destinate Marinei.

Pentru Forțele Aeriene, guvernul a adoptat o abordare europeană. Însă proiectul continental major, Sistemul de Luptă Aeriană al Viitorului (FCAS), la care participă Spania, este în pericol din cauza tensiunilor dintre Franța și Germania, iar viitorul său este incert.

Guvernul se poate baza, temporar, pe Eurofighter Halcón, care vor începe să fie livrate din această vară, și a inițiat contacte preliminare pentru achiziția avionului turcesc de generația a cincea KAAN. Totuși, niciunul dintre acestea nu rezolvă problema aviației navale, deoarece nu pot opera de pe portavion.

Harrier și portavionul

În acest context, guvernul a făcut două pariuri. Surse oficiale subliniază că misiunea șefului Statului Major al Marinei este de a prelungi cât mai mult durata de viață a avioanelor Harrier, care ar fi trebuit retrase în 2030. În acest scop, Spania negociază cu SUA achiziția unor unități Harrier retrase din uz, pentru a reutiliza componentele — o soluție temporară pentru a câștiga timp.

Al doilea pariu este realizarea unui studiu de fezabilitate de către Navantia pentru construirea primului portavion convențional spaniol, capabil să opereze până la 30 de avioane moderne. Spre deosebire de Juan Carlos I, acesta ar permite decolarea clasică, extinzând tipurile de aeronave utilizabile.

Totuși, chiar și într-un scenariu optimist, ar putea dura aproximativ 10 ani până la intrarea în serviciu a unui astfel de portavion.

Fără aviație navală, Marina ar pierde capacități esențiale: descurajare, supraveghere aeriană la distanță, superioritate aeriană punctuală și capacitate de atac de precizie de pe mare. De asemenea, ar depinde mai mult de baze terestre sau de sprijinul aliaților. Deși elicopterele și dronele pot acoperi parțial aceste funcții, ele nu pot înlocui complet aviația de luptă navală.

Un avion de succes global

Lockheed Martin a livrat 191 de avioane F-35 în 2025, un nou record, depășind cele 142 de unități livrate în 2024. Flota globală depășește astfel 1.300 de aeronave, operate de 12 țări. Alte șapte state au plasat comenzi, dar nu le-au primit încă.

Versiunea F-35B, cea care ar interesa Spania, are capacitate de decolare scurtă și aterizare verticală (STOVL), datorită sistemului LiftFan dezvoltat de Rolls-Royce.

Acest model este deja utilizat de Corpul Pușcașilor Marini din SUA, Royal Air Force, Forțele Aeriene italiene și cele japoneze. Avionul are o lungime de 15,6 metri, o anvergură de 10,7 metri și o suprafață a aripilor de 42,7 m². Poate atinge viteze de până la Mach 1,6 (aproape 2.000 km/h) și transporta până la 6.800 kg de armament.

Marina spaniolă semnalează de peste 10 ani necesitatea achiziției F-35 pentru a începe o tranziție pe care multe alte state au realizat-o deja.

Comentariile lui Netanyahu au fost relatate pentru Reuters de doi oficiali israelieni familiarizați cu discuțiile. Ele vin în contextul în care Israelul a avut un rol limitat în negocierile cu Iranul pentru un prim acord de oprire a războiului, declanșat prin bombardamente comune ale SUA și Israelului.

SUA și Iran rămân în dezacord asupra programului nuclear iranian, a ridicării sancțiunilor cerute de Teheran și a războiului dus de Israel în Liban împotriva Hezbollah.

Netanyahu vrea ca Israelul să poată continua operațiunile militare împotriva amenințărilor pe toate fronturile, inclusiv în Liban. Această condiție ar putea bloca un acord dacă Iranul va cere oprirea completă a operațiunilor israeliene în sudul Libanului.

Israelul, rol limitat în negocierile cu Iranul

Unul dintre oficialii israelieni, implicat în discuțiile private ale lui Netanyahu, a spus că liderul israelian și-a exprimat îngrijorarea față de memorandumul de înțelegere negociat în prezent. Ambele surse au vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta conversații private.

Acordul ar presupune ca Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz în schimbul ridicării de către SUA a blocadei navale, a declarat un oficial de rang înalt din administrația Trump, urmând ca apoi să aibă loc negocieri suplimentare pe tema dosarului nuclear. SUA și Iranul au purtat discuții indirecte mediate de Pakistan.

Surse iraniene au declarat pentru Reuters că, în etapele viitoare, ar putea fi găsite „formule fezabile” pentru rezolvarea disputei privind stocul de uraniu îmbogățit al Iranului, inclusiv diluarea materialului sub supravegherea agenției nucleare a ONU.

Deși acordul nu răspunde imediat preocupărilor Israelului legate de programul nuclear al Iranului și de stocul de uraniu, Netanyahu recunoaște că Israelul „nu are nicio marjă de manevră pentru a-l influența pe președinte în acest moment”, a spus un oficial israelian pentru Reuters.

Presiune politică asupra lui Netanyahu

Trump și Netanyahu au vorbit la telefon de cel puțin trei ori în ultima săptămână, perioadă în care oficiali israelieni au spus că țara făcuse pregătiri pentru reluarea atacurilor aeriene comune cu SUA asupra Iranului, vizând infrastructura energetică.

După prima dintre cele trei conversații, marți seară, Trump a fost întrebat de jurnaliști ce i-a spus lui Netanyahu.

„Este un om foarte bun, va face orice vreau eu să facă”, a spus Trump.

După această convorbire, Netanyahu, care nu comentase public până atunci niciun posibil acord cu Iranul, a spus într-un comunicat că el și Trump au discutat despre „memorandumul de înțelegere pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și viitoarele negocieri pentru un acord final privind programul nuclear al Iranului”.

El a mai spus că Trump „a reafirmat dreptul Israelului de a se apăra împotriva amenințărilor pe orice front, inclusiv în Liban”.

Discuțiile despre acord apar într-un moment dificil pentru Netanyahu, înaintea unor alegeri pe care le-ar putea pierde, potrivit sondajelor. Adversarii săi îl acuză că nu a reușit să atingă obiectivele anunțate în război.

Ministrul Culturii a spus luni că fimul lui Mungiu va fi inclus pe lista proiectelor strategice.

„Includerea pe această listă creează premisele ca, în condițiile legii, să se depună un proiect și să primească finanțare. În concret, conform regulilor de la gala premilor Oscar, în vară, cândva, începe înscrierea pentru diversele filme, dar, în cazul nostru, filmul «Fjord», de exemplu, este selectat automat datorită premiului luat la Cannes”, a spus Demeter András István la Digi24.

El a adăugat că va face demersuri pentru crearea cadrului legal în vederea obținerii finanțării.

„Este vorba de o situație în care cinematografia românească în ultimii 30 de ani nu a prea beneficiat de o susținere consacrată în aceste competiții pentru gala Oscar. Ceea ce am propus eu este un lucru foarte simplu. Prin includerea, prin completarea ordinului emis în martie pentru anul în curs, creăm cadrul regulamentar pentru ca solicitanții, în primul rând producătorului filmului, dar și Centrul Național al Cinematografiei, să poată apela pentru o susținere financiară”, a mai declarat ministrul.

Demeter András István a precizat că nu se poate discuta de o sumă deocamdată: „Nu pot eu, dintr-un birou, să estimez o cifră cu care România să contribuie până la momentul la care nu există solicitarea, până la momentul în care instituțiile competente, cum ar fi Autoritatea Națională în Materie Cinematografică, adică Centrul Național al Cinematografiei, producătorii la rândul lor, nu contractează și nu contactează acei ofertanți din Statele Unite care se ocupă de aceste campanii”.

Ministrul Culturii spune că banii ar putea fi asigurați din fonrui publice, private, comune sau complementare.

50.7% dintre respondenți au declarat că ar vota împotriva demiterii președintelui, în timp ce 44% s-ar pronunța pentru demitere. 5.4% nu știu sau nu răspund.  

După excluderea celor indeciși din sondaj, datele arată că 53.1% dintre români ar respinge demiterea președintelui, în timp ce 46.9% ar vota pentru această măsură. 

Susținere pentru demitere președintelui vine din rândul votanților AUR (77%), al persoanelor cu educație primară (63%), al locuitorilor din mediul rural (55%) și al utilizatorilor TikTok (59%). 

Opoziția față de demitere este majoritară în rândul votanților PNL și USR (ambele 86%), al votanților PSD (59%), al persoanelor peste 60 de ani (59%), al celor cu studii superioare (73%), precum și în București (68%) și în marile orașe (61%). 

Despre un eventual referendum de demitere a lui Nicușor Dan, directorul INSCOP, Remus Ștefureac a precizat că „nu ar face decât să amplifice incertitudinile politice deja uriașe și costisitoare din punct de vedere economic și social”. 

Sondajul a fost realizat în perioada 11-14 mai 2026 pe un eșantion de 1.100 de persoane care au fost contactate telefonic. Gradul de încredere al sondajului este de 95%, cu o marjă de eroare de ± 3%. 

Construcțiile continuă să joace un rol esențial în susținerea economiei României, într-un context în care alte sectoare, în special retailul, dau semne de încetinire. Datele recente confirmă o tendință deja vizibilă în ultimii ani: investițiile, alimentate în mare parte din fonduri publice și europene, reușesc să compenseze slăbiciunile consumului intern, notează ZF.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, construcțiile au rămas pe creștere în ultimii ani, inclusiv în perioadele dificile, și continuă să aibă o contribuție semnificativă la PIB, în jur de 8–9%.

Evoluția este susținută în principal de lucrările de infrastructură, dar și de segmentul rezidențial, care a alternat perioade de accelerare cu episoade de volatilitate, în funcție de costurile de finanțare și de dinamica pieței imobiliare.

În primul trimestru din ultimul an analizat, sectorul construcțiilor a înregistrat un avans solid, susținut de toate componentele majore: lucrările rezidențiale, construcțiile noi și proiectele de infrastructură.

Segmentul lucrărilor inginerești, care include autostrăzi, spitale și alte investiții publice, a rămas unul dintre principalii piloni de creștere, în special datorită finanțărilor din Planul Național de Redresare și Reziliență și din fondurile structurale europene.

Comisia Europeană confirmă această dinamică în prognozele sale recente, arătând că investițiile în construcții vor continua să susțină economia României, chiar și într-un scenariu de creștere modestă.

În evaluările sale, executivul european subliniază că redresarea construcțiilor rezidențiale va continua, în timp ce investițiile în infrastructura publică se vor intensifica pe măsură ce proiectele finanțate din fonduri europene avansează.

În paralel, însă, retailul oferă o imagine diferită

Deși retailul rămâne unul dintre cele mai mari sectoare din economie ca pondere în PIB, consumul populației a început să piardă din ritm.

Inflația încă ridicată, costurile de finanțare și presiunea asupra veniturilor reale au dus la o temperare vizibilă a vânzărilor, în special în segmentele non-esențiale.

Datele macroeconomice arată că, în anumite perioade recente, contribuția retailului la creșterea economică a fost modestă sau chiar negativă, în contrast direct cu evoluția construcțiilor.

În timp ce investițiile publice au continuat să injecteze capital în economie, consumul a rămas sensibil la condițiile financiare și la nivelul de încredere al populației.

Această divergență evidențiază o schimbare structurală în modul în care economia României își menține creșterea.

Dacă în anii de expansiune consumul era principalul motor, în prezent construcțiile au devenit un element de stabilizare, capabil să susțină PIB-ul chiar și în perioade de încetinire generală.

În acest context, dependența tot mai mare de investițiile publice și europene ridică și o întrebare de perspectivă: în ce măsură poate acest model să rămână sustenabil pe termen mediu, dacă ritmul consumului rămâne fragil.

„La data de 24 mai 2026, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 15 Poliție au intervenit de urgență la o adresă din Sectorul 4, după ce un bărbat a sesizat, prin apel 112, faptul că dintr-un apartament se aud zgomote și o persoană ar fi agresată fizic”, informează Poliția Capitalei.

Ajunși la fața locului, polițiștii l-au găsit pe bărbatul rănit, în vârstă de 33 de ani, refugiat pe balcon. Potrivit polițiștilor, bărbatul avea mai multe răni la nivelul corpului. Medicii de la fața locului i-au acordat primul ajutor și apoi l-au dus pe bărbat la spital.

Acesta a fost bătut de colegii săi de apartament, trei bărbați, cu vârste cuprinse între 22 și 42 de ani. Aceștia au fost ridicați și duși la audieri. Ulterior, aceștia au fost reținuți pentru 24 de ore, urmând să fie prezentați în fața magistraților cu propunere de arestare preventivă.

Cu toate acestea, victima a refuzat emiterea unui ordin de protecție.

Polițiștii secției 15 continuă cercetările sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a transmis pe Facebook că peste 116.000 de persoane au votat în ultimele zile pentru alegerea denumirilor celor două obiective.

„Mulțumesc tuturor celor peste 116.000 de persoane care au votat, în ultimele zile, pentru denumirea extinderii Parcului Tudor Arghezi și a patinoarului Berceni Arena. Așa cum oamenii au decis, partea nouă a parcului va primi denumirea «Donald Trump», iar patinoarul va purta numele lui Doru Tureanu, o legendă a hocheiului românesc, recunoscută la nivel mondial”, a scris Daniel Băluță.

Primarul Sectorului 4 a precizat că în zilele următoare vor fi făcute demersurile necesare pentru implementarea deciziei.

Numele parcului a stârnit controverse

În aprilie, Daniel Băluță anunțase că noul parc amenajat lângă Parcul Tudor Arghezi va purta numele președintelui SUA, Donald Trump.

Primarul spunea atunci că denumirea ar marca aniversarea a 250 de ani de la Declarația de Independență a Statelor Unite și relațiile dintre comunitățile română și americană.

Ulterior, Băluță a anunțat că decizia finală va fi luată prin vot online. Pentru extinderea parcului, cetățenii au putut alege între mai multe nume, printre care Donald Trump, Maia Sandu, Barack Obama, Joe Biden, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Jacques Chirac, Václav Havel, Helmut Kohl și François Mitterrand.

Inițial, Maia Sandu s-a aflat printre variantele care au atras cele mai multe voturi, dar în final a câștigat denumirea „Donald Trump”.

Noile date publicate de Eurostat arată că principala problemă pentru companiile europene nu este costul tehnologiei, ci faptul că nu au suficientă expertiză pentru a implementa și controla sistemele AI, scrie Euronews.

Europa încearcă să accelereze adoptarea AI-ului

Uniunea Europeană încearcă în prezent să simplifice regulile privind inteligența artificială și protecția datelor pentru a reduce birocrația și pentru a ajuta firmele europene să devină mai competitive în fața SUA și Chinei. Datele Eurostat vin într-un moment sensibil, în care Bruxellesul discută noi reforme pentru legislația AI și pentru viitorul buget european 2028-2032.

Lipsa specialiștilor AI este cea mai mare problemă

Potrivit studiului, peste 10% dintre companiile europene medii și mari spun că nu folosesc AI pentru că nu au competențele tehnice necesare. Cele mai mari probleme apar inclusiv în țări considerate lideri europeni în tehnologie, precum Danemarca, Germania și Finlanda. În paralel, multe firme se tem că utilizarea AI-ului le-ar putea expune la probleme legate de confidențialitatea datelor și sancțiuni juridice. Aproape 8% dintre companiile medii și peste 9% dintre marile companii europene spun că principala lor teamă este încălcarea regulilor privind protecția datelor personale.

Companiile europene cred în AI, dar nu știu cum să îl folosească

Unul dintre cele mai importante semnale din raport este că foarte puține firme consideră AI-ul inutil. Doar aproximativ 2% dintre companiile europene spun că tehnologia nu le-ar aduce beneficii. Asta înseamnă că problema Europei nu este lipsa interesului pentru AI, ci dificultatea de a integra rapid tehnologia într-un sistem economic puternic reglementat și dependent de forță de muncă specializată.

Experții avertizează că ritmul lent de adoptare a AI-ului ar putea afecta competitivitatea economică europeană în următorii ani. În timp ce companiile americane și chineze investesc masiv în automatizare și inteligență artificială, multe firme europene încă încearcă să înțeleagă implicațiile juridice și tehnice ale tehnologiei. Raportul sugerează că Bruxellesul va fi presat să simplifice și mai mult regulile privind AI-ul dacă vrea ca firmele europene să țină pasul cu rivalii globali.