Procurorii DNA fac percheziții, miercuri dimineață, la Primăria Municipiului Iași și ridică mai multe documente din instituția condusă de Mihai Chirica, potrivit surselor G4Media.

Descinderile ar fi legate de așa-numitul „Dosar Păcura”, în care este investigată plata a aproximativ două milioane de lei către Rezervele de Stat pentru combustibil dispărut de la CET Holboca, scrie Ziarul de Iași.

Ce declara Mihai Chirica în aprilie

Primarul Mihai Chirica a fost audiat pe 22 aprilie la sediul DNA, în același dosar. El declara atunci că a fost întrebat dacă Primăria Iași are o evidență a rezervei de păcură.

„Înțeleg că este o dilemă referitoare la rezerva de stat de păcură şi am fost întrebat dacă avem o evidenţă a acestei rezerve. Avem doar ce ni s-a pus la dispoziţie de către ANRSPS, urmând ca prin expertize, pe care noi, din fericire, le-am făcut şi ştim care este traseul păcurii, să se lămurească şi dumnealor”, declara Mihai Chirica.

Întrebat în ce calitate a fost audiat, primarul a răspuns: „În calitate de primar”.

„Suspiciunea era legată de faptul că noi am plătit o factură către UM 515, Rezervele de Stat, și că, de fapt, nu trebuia să o plătim, dar noi suntem obligați să o plătim că se face sub traiectul unei alte legi, nu este o tranzacție comercială. Unitatea militară este cu regim special, face parte din CSAT. Ea se plătește pur și simplu. Noi nu am achiziționat nimic, doar am avut tranzacții pe rezerva de stat în 2022. Discuția a devenit tensionată cu UM 515, i-am dat în judecată la București, avem proces pe rol, ne judecăm cu ei pentru că noi considerăm că avem dreptate și avem și documentele care atestă asta”, a spus Mihai Chirica în aprilie.

Bărbatul, pe numele său, Xu Yao a fost găsit vinovat pentru uciderea prin otrăvire a magnatului Lin Qi, fondator al companiei Yoozoo Games, cu sediul în Shanghai, care deține drepturile de autor pentru adaptarea Netflix a trilogiei de romane SF, The Three Body Problem, potrivit Associated Press. 

Compania lui Lin a confirmat execuția într-o declarație publicată, marți, pe platforma de socializare Weibo.

„Recent, cazul privindu-l pe domnul Lin Qi, fondatorul Three-Body Universe, a ajuns în sfârșit la final, iar justiția a fost în cele din urmă făcută.Toți cei din companie suntem profund recunoscători pentru respectarea justiției”, potrivit declarației publicate de Yoozoo Games.

Bărbatul care l-a otrăvit pe magnat chinez este fost director al unei filiale a Yoozoo Games. Acesta l-a otrăvit pe magnatul Lin Qi în 2020, din cauza faptului că a fost pus pe tușă de fondator. S-a întâmplat la scurt timp după ce compania de jocuri a încheiat acordul cu Netflix. Bărbatul este chiar cel care l-a ajutat pe fondatorul firmei să încheie acordul cu celebra platformă de streaming. 

Bărbatul a fost condamnat în 2024, iar revista de afaceri Yicai Global din Shanghai, dar și alte publicații chineze au precizat că bărbatul a fost executat pe 21 mai.

Ancheta s-a concentrat asupra anunțurilor de vânzare de pe rețelele sociale. Investigația a scos la iveală faptul că persoanele promovau bilete oferite la prețuri cu mult peste valoarea lor nominală, potrivit Euronews.

Într-un comunicat publicat pe rețelele de socializare, ASAE a precizat că aceste fapte au avut loc în cadrul unei „operațiuni de prevenire a infracțiunilor” desfășurată „în ultimele zile”, cu numele de cod „Puerto Rico”. În urma operațiunii, 14 bilete au fost confiscate de autoritate.

Profit uriaș

Potrivit autorităților, infracțiunea ar fi generat un profit extraordinar, dar și ilegal pentru vânzători, cuprins între 120 și 410 euro pe bilet.

Cei șase suspecți au fost supuși măsurii de Declarație de Identitate și Domiciliu, fiind obligați să-și declare identitatea, dar și domiciliul, aceștia fiind apoi citați să se prezinte în fața instanței.

După ce au apărut în fața autorității judiciare, cei șase au primit măsura de suspendare provizorie a procedurii, procesul lor fiind oprit înainte de a ajunge în instanță, cu condiția ca aceștia să plătească statului portughez sume cuprinse între „400 și 1.000 de euro” sau să accepte muncă în folosul comunității de până la 110 ore, procesul lor fiind amânat dacă aceștia își îndeplinesc obligațiile.

În comunicatul publicat de ASAE portughezii au fost avertizați „să nu cumpere bilete la un preț mai mare decât cel oficial”, pentru că „revânzarea speculativă constituie o infracțiune penală pedepsită cu închisoare de la șase luni la trei ani și cu o amendă de cel puțin 100 de zile-amendă”, fiind o pedeapsă juridică specifică stabilită prin dreptul portughez, în cadrul căruia persoana trebuie să dea o anumită sumă de bani în funcție de venitul său și numărul de zile de amendă stabilit de instanță.

Procesul a fost depus marți la o instanță federală din Washington DC, înainte ca Departamentul de Justiție să publice, pe 15 iunie, materialele solicitate de Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților și de organizația conservatoare Heritage Foundation. 

Ancheta documentelor clasificate

Materialele au fost solicitate, după ce înregistrările au fost utlizare în cadrul anchetei desfășurate în 2023 de fostul procuror special Robert Hur privind gestionarea unor documente clasificate de către Biden. Ancheta s-a încheiat fără formularea unor acuzații penale, relatează Reuters. 

Departamentul de Justiție a respins inițial solicitarea Heritage Foundation privind accesul la documente, invocând excepții prevăzute de Legea privind Libertatea Informației. 

Argumentele avocaților

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a generat o schimbare, întrucât noul Departament de Justiție a anunțat că va transmite materialele Comisiei Judiciare. 

Avocații lui Biden susțin că solicitarea comisiei este doar un pretext pentru a evita restricțiile federale care împiedică publicarea acestor înregistrări. 

Prin proces, fostul președinte cere instanței să declare solicitarea invalidă și să blocheze definitiv transmiterea materialelor către comisie. 

În 2023, președintele Joe Biden a fost anchetat în legătură cu mai multe documente clasificate care au fost găsite în birourile sale din și în mai multe reședințe, unele dintre ele datând din perioada în care ocupa funcția de vicepreședintele al președintelui Barack Obama. 

Înregistrările care fac obiectul procesului au fost realizate în locuința lui Biden, în timpul discuțiilor pentru scrierea volumului său de memorii din 2017, „Promise Me, Dad: A Year of Hope, Hardship, and Purpose”. 

Cartea descrie perioada în care Biden lua în calcul o candidatură la președinție, în timp ce fiul său cel mare, Beau Biden, suferea de cancer cerebral. 

În urma unei dezbateri organizate în urmă cu două luni de Ciprian Ciucu, Ministerul Culturii a promis sprijin pentru autoritățile locale pentru curățarea clădirilor din București de graffiti. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat însă, susțin reprezentanții Primăriei Capitalei.

Aceștia spun că actualele prevederi din legislație îngreunează intervențiile, fiind necesare multe avize și documentații pentru intervenții simple de curățare.

„Nu are niciun rost să mai așteptăm după Ministerul Culturii (…).Am așteptat în zadar să promoveze legislația necesară. (…) Nu mai stăm după funcționarii din Minister! Poate vom avea mai mult noroc cu cei din Direcția de Cultură, de sub Minister. Poate lor le pasă”, a declarat primarul general.

Două opțiuni pentru proprietari

Autoritățile locale anunță că programul de curățare va continua și că regulamentul acestuia va fi pus pe ordinea de zi a următoarei ședințe de Consiliu.

Primarul susține însă că acesta „va fi dificil de implementat, tot va trebui să luăm avize de la Cultură, nici vorbă să putem interveni și reveni în 24 de ore”.

Astfel, vor fi curățate clădirile din cele 98 de zone protejate din Capitală.

„Noi vom identifica imobilele afectate din interiorul zonei de intervenție, vom întocmi note de constare și vom transmite notificări proprietarilor”, transmite primăria.

Proprietarii vor trebui apoi să îndepărteze graffiti sau afișajul pe cheltuiala proprie, în termen de 90 de zile. În caz contrar, riscă sancțiuni.

O altă opțiune pentru proprietari este să se înscrie în programul anunțat de primărie, pentru ca intervenția să fie făcută de autoritatea publică, prin structurile desemnate. Primăria suportă 80% din costuri, iar proprietarii 20%, achitați în tranșe.

„De la data notificării, în 45 de zile trebuie aleasă una dintre variante. Primăria Municipiului Bucureşti se ocupă de documentații, avize și coordonarea lucrărilor, prin Administrația Străzilor”, mai anunță Primăria Capitalei.

Această schimbare este vizibilă printr-o serie de actualizări care confirmă aceeași direcție: AI Mode în Search, modele Gemini mai avansate, experiențe multimodale, funcții agentice și Universal Cart pentru shopping asistat de AI. Împreună, aceste lansări arată o transformare importantă: utilizatorul nu mai primește doar linkuri în răspunsurile Google, ci răspunsuri structurate, comparații, recomandări și, treptat, fluxuri de acțiune integrate.

Aceasta este trecerea de la SEO la GEO – Generative Engine Optimization.

În acest context, rolul agențiilor media se schimbă la rândul lui. O agenție full service precum United Media Services nu mai are doar misiunea de a planifica media, de a livra campanii și de a optimiza performanța pe canale digitale. Rolul ei devine strategic: să construiască și să implementeze arhitecturi de vizibilitate prin care brandurile din portofoliu să devină nu doar prezente online, ci prima alegere în răspunsurile generate de AI.

Google și-a regândit Search box-ul pentru era AI

Google descrie această schimbare drept „cel mai mare upgrade al Search box-ului din ultimii peste 25 de ani”, conform anuntului facut de gigantul tech recent. În loc să rămână un simplu câmp în care utilizatorul introduce keyword-uri, noul Search box este reimaginat ca o interfață inteligentă, alimentată de AI (cu inteligență Gemini).

Schimbarea pornește de la noua realitate: curiozitatea utilizatorilor nu mai încape în keyword-uri scurte. De aceea, noul Search box se extinde dinamic, oferă mai mult spațiu pentru întrebări complexe și ajută utilizatorul să își formuleze mai bine intenția prin sugestii AI-powered, care merg dincolo de autocomplete-ul clasic.

În plus, căutarea devine multimodală: utilizatorii pot folosi text, imagini, fișiere, video-uri sau chiar taburi din Chrome ca input. Experiența nu se oprește la primul răspuns: dintr-un AI Overview, utilizatorul poate pune întrebări suplimentare și poate continua conversația în AI Mode, păstrând contextul inițial.

Pentru branduri, implicația este clară: Google Search se mută de la logica „keyword – listă de linkuri” către o experiență în care, cu ajutorul AI-ului integrat, va înțelege intenția, va structura răspunsul și recomanda surse relevante în funcție de context. Obiectivul nu mai este doar ca brandul să apară sus în rezultate, ci să comunice suficient de clar, să fie relevant și credibil, încât să fii inclus în răspunsurile generate de AI.

Experiențele multimodale transformă AI-ul din text în context

Această schimbare modifică profund modul în care utilizatorii interacționează cu informația. Căutarea nu mai începe cu o frază tastată într-o bară de search. Poate începe cu o imagine, cu un obiect din fața utilizatorului, cu o conversație, cu un produs văzut într-un magazin sau cu o situație din lumea reală.

Odată cu direcțiile legate de Android XR și ochelari inteligenți, AI-ul se mută treptat din ecran în câmpul vizual al utilizatorului.

Asta înseamnă că ecranul devine secundar. Contextul devine interfața principală.

Utilizatorul se uită la un produs. AI-ul poate oferi informații.
Utilizatorul este într-un magazin. AI-ul poate compara opțiuni.
Utilizatorul participă la o întâlnire. AI-ul poate extrage acțiuni.
Utilizatorul merge pe stradă. AI-ul poate recomanda locuri, servicii sau decizii relevante.

Pentru branduri, implicația este clară: nu mai este suficient să fii „online”. Trebuie să fii omniprezent într-un mod inteligent — disponibil, clar și util exact în momentul în care AI-ul are nevoie de informația ta pentru a ajuta utilizatorul.

Această omniprezență nu se construiește doar prin prezență media. Se construiește prin consistență între paid media, owned media, earned media, content, SEO, social, video, marketplace-uri și date de produs.

Modelele Gemini devin mai avansate și mai agentice

Gemini nu mai este doar un chatbot sau un asistent conversațional. Devine o infrastructură AI capabilă să înțeleagă context, să planifice pași și să susțină fluxuri mai complexe.

Un chatbot răspunde la întrebări.Un agent înțelege obiective.

Această diferență este esențială pentru businessuri. În noul model, utilizatorul nu va interacționa întotdeauna direct cu site-ul, aplicația sau conținutul unui brand. În multe cazuri, agentul AI va fi primul filtru.

El va analiza opțiunile, va compara informații, va rezuma diferențe și va decide ce merită recomandat mai departe utilizatorului.

Universal Cart arată direcția shoppingului asistat de AI

Universal Cart este una dintre piesele importante în această evoluție, pentru că arată cum Google se apropie de zona de acțiune, nu doar de zona de informare.

În shoppingul tradițional, utilizatorul caută produse, intră pe mai multe site-uri, compară prețuri, citește recenzii și finalizează achiziția manual.

În shoppingul asistat de AI, procesul devine mai integrat. AI-ul poate compara produse, poate rezuma diferențele, poate sugera opțiuni potrivite și poate ghida utilizatorul către o decizie mai rapidă.

În SUA, această direcție se apropie de agentic commerce: AI-ul nu doar recomandă, ci poate susține fluxuri tot mai apropiate de achiziție.

În Europa, tranziția este mai prudentă. Reglementările privind datele personale, protecția consumatorului, plățile și responsabilitatea decizională fac ca scenariul de „one-click AI checkout” să nu fie încă la același nivel.

Dar Europa este deja în faza de Decision Convergence.

Asta înseamnă că AI-ul poate să nu cumpere încă autonom în numele utilizatorului, dar influențează tot mai mult procesul de cumpărare.

AI-ul compară. AI-ul filtrează.  AI-ul explică. AI-ul reduce opțiunile.  AI-ul recomandă.

Chiar dacă omul apasă încă personal pe butonul final de cumpărare, drumul până la acel buton este din ce în ce mai mult modelat de AI.

Pentru retaileri și branduri, întrebarea nu mai este doar: „Cum atragem clientul pe site?”, ci „Cum devenim opțiunea pe care AI-ul o consideră relevantă, sigură și pregătită pentru cumpărare?”

Pentru brandurile din retail, FMCG, e-commerce, auto, banking, pharma sau servicii, acest lucru cere o strategie diferită. Trebuie să ai și un ecosistem digital pe care AI-ul îl poate interpreta: descrieri clare, informații coerente, recenzii gestionate, conținut comparativ, date structurate, prezență în surse autoritare și semnale constante de încredere.

United Media Services poate susține această tranziție prin strategii integrate care nu urmăresc doar vizibilitatea de campanie, ci și vizibilitatea în decizia asistată de AI.

Vizibilitatea nu mai înseamnă doar keyword-uri

Toate aceste schimbări: AI Mode, Gemini, experiențe multimodale, funcții agentice și Universal Cart, duc către aceeași concluzie – vizibilitatea digitală nu mai poate fi redusă la keyword-uri și poziții în SERP. SEO-ul clasic nu dispare, dar nu mai este suficient.

AI-ul nu caută doar potriviri exacte de termeni. AI-ul caută sens, context, coerență, autoritate, date structurate și utilitate.

Noua vizibilitate are trei piloni.

Relevanță semantică

AI-ul trebuie să înțeleagă clar cine ești, ce faci, pentru cine ești relevant și în ce situații ar trebui să te recomande.

Asta înseamnă conținut bine structurat, explicații clare, definiții, comparații, întrebări frecvente, studii de caz și date concrete.

Brandul trebuie să devină ușor de interpretat de modelele AI.

Pregătire tehnică

Dacă agenții AI urmează să compare, să recomande sau să inițieze acțiuni, ei au nevoie de date curate și accesibile.

Asta înseamnă schema markup, feeduri actualizate, informații de produs corecte, disponibilitate, prețuri, politici comerciale clare, metadata și infrastructură tehnică pregătită pentru interacțiuni automate.

Dacă AI-ul nu poate citi, interpreta sau valida datele tale, va prefera alte surse.

Coerență de brand

AI-ul compară semnale din mai multe surse: website, social media, marketplace-uri, recenzii, presă, profiluri de companie, documentație, baze de date și mențiuni externe.

Dacă aceste semnale se contrazic, brandul devine greu de înțeles.

Coerența devine un avantaj competitiv. Aceeași poziționare, aceleași date, aceleași promisiuni și același nivel de claritate trebuie să apară în toate punctele digitale.

Pentru o agenție media full service, aceasta este o schimbare de paradigmă. Media nu mai înseamnă doar plasare de mesaje. Media devine parte din infrastructura de semnale pe care AI-ul o folosește pentru a înțelege un brand.

Într-o lume în care Search-ul devine AI-first, Gemini devine agent, Universal Cart schimbă shoppingul, iar experiențele multimodale mută AI-ul în contextul real al utilizatorului, companiile nu mai pot trata vizibilitatea ca pe o simplă problemă de ranking.

Vizibilitatea devine o problemă de arhitectură informațională.

Aici se află noul rol al agențiilor media: nu doar să aducă audiență către brand, ci să construiască un ecosistem în care brandul este recunoscut, validat și recomandat de AI.

United Media Services poate transforma această provocare într-un avantaj competitiv pentru brandurile din portofoliu, prin strategii care combină research, date, conținut, tehnologie și înțelegerea noilor comportamente de consum asistate de AI.

Academia Americană de Pediatrie și Academia Americană de Medicină a Somnului recomandă ca adolescenții să doarmă între opt și 10 ore în fiecare noapte. Însă o nouă cercetare a constatat că mai mult de jumătate dintre adolescenții din Statele Unite petrec până la o oră sau chiar mai mult pe telefon între orele 22:00 și 6:00, în timpul săptămânii, când merg la școală, scrie CNN.

În plus, peste jumătate dintre adolescenți își folosesc telefoanele în miezul nopții, între orele 00:00 și 4:00, potrivit autorului principal al studiului, Jason M. Nagata, profesor asociat de pediatrie la Universitatea din California, San Francisco.

Nagata și colegii săi au analizat date colectate din Studiul privind Dezvoltarea Cognitivă a Creierului Adolescent, care arată cum tiparele de utilizare a telefonului în adolescență și anumite tipuri specifice de utilizare reduc durata somnului pe timpul nopții.

Deși cercetarea nu leagă direct utilizarea telefonului pe timp de noapte de efecte negative asupra adolescenților, studiile anterioare au arătat că perturbarea somnului are consecințe nocive.

„Prin reducerea timpului disponibil pentru somn, adolescenților le poate fi dificil să doarmă suficient, iar acest lucru are efecte asupra comportamentului lor în timpul stării de veghe, așa cum știm de foarte, foarte mulți ani”, a declarat dr. Mary A. Carskadon, profesoară de psihiatrie și comportament uman la Universitatea Brown.

Lipsa somnului afectează puternic

Somnul insuficient poate afecta oamenii în numeroase moduri. Pentru adolescenți, care se află într-o etapă în care creierul și corpul sunt în plină dezvoltare, pierderea somnului are consecințe și mai mari.

Funcția cognitivă este afectată atunci când organismul nu este bine odihnit. Devine mai dificilă consolidarea și reținerea informațiilor acumulate pe parcursul zilei.

„Una dintre sarcinile vieții pentru adolescenți este să învețe. Fie că este vorba despre învățarea la școală, despre sport, despre cum să se comporte cu ceilalți sau despre interacțiunile sociale, există foarte multă învățare care se acumulează în perioada adolescenței”, a adăugat Carskadon.

Reglarea emoțională se deteriorează atunci când somnul este insuficient. Într-un studiu din 2013, un grup de adolescenți sănătoși, cu vârste între 14 și 17 ani, a participat la un experiment de trei săptămâni, care a început cu o săptămână de somn obișnuit. A urmat o săptămână de restricție a somnului, cu 6 ore și jumătate de somn pe noapte, urmată de o ultimă săptămână de somn sănătos, cu 10 ore pe noapte.

Participanții s-au autoevaluat ca fiind ușor mai anxioși, mai nervoși, mai confuzi și mai obosiți în perioada de restricție a somnului, comparativ cu perioada de somn sănătos. Atât adolescenții, cât și părinții lor au raportat, de asemenea, mai multă iritabilitate și o reglare emoțională mai slabă.

Pentru unii tineri mai vulnerabili, lipsa somnului poate reprezenta un risc pentru sănătatea mintală. Nagata a subliniat că cercetările anterioare sugerează că adolescenții privați de somn au un risc mai mare de a prezenta simptome de depresie și anxietate. De asemenea, lipsa somnului îi poate face mai vulnerabili la idei suicidare, automutilare și comportamente riscante, a afirmat Carskadon.

Adolescenții își concentrează timpul petrecut pe ecran în aplicații de social media, divertisment, jocuri, comunicare și muzică, potrivit lui Nagata.

Aceștia petrec mai mult timp, în medie 33 de minute pe noapte, în aplicații precum YouTube, Instagram și TikTok.

Solicitată pentru un comentariu, YouTube a furnizat linkuri către site-ul său cu informații despre controlul parental.

TikTok și Instagram nu au răspuns solicitării de comentarii până la termenul limită.

Carskadon a subliniat că implicarea activă cerută de majoritatea acestor aplicații contribuie suplimentar la perturbarea somnului.

„Atunci când ar trebui să dormi, nivelul de activare al organismului trebuie să scadă, dar aceste tipuri de interacțiuni cresc activarea și fac mai dificilă adormirea”, a explicat Carskadon.

Privitul telefonului târziu în noapte poate întârzia ora de culcare, dar vibrațiile, sunetele și lumina notificărilor pot fragmenta somnul pe parcursul întregii nopți, potrivit experților. Există și un tipar comportamental asociat cu verificarea telefonului imediat după trezire. Atunci când apare o notificare în mijlocul nopții, reflexul este să verifici telefonul.

Nagata a coordonat o analiză separată în 2023, folosind date din același studiu. În acel raport, el și echipa sa au descoperit că 17 % dintre adolescenți au declarat că se trezesc din cauza apelurilor telefonice, mesajelor sau e-mailurilor cel puțin o dată pe noapte.

În plus, 20 % au spus că folosesc telefonul dacă se trezesc în timpul nopții.

Elaborarea unui plan în familie

Abordarea problemei utilizării telefonului pe timp de noapte nu este o sarcină pe care adolescenții trebuie să o gestioneze singuri. Dezvoltarea unor obiceiuri mai sănătoase începe cu părinții, au spus Nagata și Carskadon.

Părinții trebuie să fie modele de comportament pentru ceea ce își doresc să vadă la copiii lor adolescenți. Ca problemă de familie, poate fi dificil de controlat dacă regulile nu sunt aplicate consecvent și nu sunt respectate de toți.

„Cred că este important ca părinții să modeleze comportamente sănătoase în ceea ce privește utilizarea ecranelor”, a spus Nagata.

„De asemenea, am constatat că unul dintre principalii factori care prezic utilizarea ecranelor de către adolescenți este, de fapt, utilizarea ecranelor de către părinți”, a adăugat Nagata.

Una dintre recomandările Academiei Americane de Pediatrie este crearea unui plan familial privind utilizarea mediilor digitale, care să ghideze întreaga familie către obiceiuri sănătoase.

Printre sugestii se numără stabilirea unor zone fără ecrane în locuință și a unor intervale orare în care dispozitivele nu pot fi folosite. Stabilirea unor reguli clare privind durata utilizării și impunerea unor limite. Planificarea unor activități fără ecrane este o metodă bună de a ocupa timpul care altfel ar fi petrecut pe dispozitive.

De asemenea, se recomandă păstrarea telefoanelor și a altor dispozitive în afara dormitoarelor, iar Carskadon sugerează crearea unei „cutii de siguranță pentru media” în familie, care să oblige membrii să se despartă fizic de dispozitive.

„Nu este doar o problemă a adolescenților; este o problemă de familie”, a concluzionat Carskadon.

Președintele SUA a descris Consiliul pentru Pace drept una dintre cele „mai importante” organizații internaționale create. Trump le-a cerut liderilor mondiali taxe de „membru pe viață” de 1 miliard de dolari. Statele membre au promis 7 miliarde de dolari pentru „pachetul de ajutor” destinat Gazei, iar Trump a promis alte 10 miliarde de dolari din fonduri americane.

Fondul oficial nu a primit nicio contribuție

Dar, la patru luni de la înființare, fondul financiar al consiliului, creat de Banca Mondială, nu a primit niciun ban de la donatori, au declarat pentru Financial Times patru persoane familiarizate cu situația. „Au fost depuși zero dolari”, a spus una dintre ele.

În loc să folosească fondul administrat de Banca Mondială și susținut de ONU, consiliul a primit donații direct într-un cont deschis la JPMorgan, potrivit purtătorului de cuvânt al organizației și unei alte persoane familiarizate cu aranjamentele.

Deși Banca Mondială trebuie să raporteze contribuabililor și membrilor consiliului situația financiară a fondului pentru Gaza, pentru contul de la JPMorgan nu există cerințe independente de transparență.

Un oficial al Consiliului pentru Pace a declarat pentru FT că au fost create „mai multe opțiuni pentru primirea finanțării”, inclusiv mecanismul Băncii Mondiale, dar că, „în acest moment, contributorii au ales să folosească alte opțiuni”.

Oficialul a adăugat că organizația își va raporta situația financiară propriului consiliu executiv, format din oficiali ai administrației Trump și alți consilieri, „la un moment considerat potrivit”.

Fonduri promise, dar încă necheltuite

Contribuțiile Marocului, de aproximativ 20 de milioane de dolari, au fost folosite pentru finanțarea biroului lui Nickolay Mladenov, „înaltul reprezentant” pentru Gaza, și pentru plata salariilor comitetului tehnocratic palestinian creat pentru administrarea enclavei.

Emiratele Arabe Unite au oferit recent 100 de milioane de dolari pentru instruirea unei noi forțe de poliție în Gaza, însă programul nu a început, iar fondurile sunt blocate, au spus două surse FT.

Departamentul de Stat al SUA intenționează să redirecționeze aproximativ 1,2 miliarde de dolari din fonduri de ajutor către proiecte legate de agenda consiliului. Banii nu ar urma să ajungă direct la Consiliul pentru Pace și nu au fost încă cheltuiți.

Departamentul de Stat vrea, de asemenea, să ofere aproximativ 50 de milioane de dolari direct consiliului pentru finanțarea operațiunilor. Nici acești bani nu au fost distribuiți. Oficialii au dat asigurări Congresului că nu i se va permite consiliului să folosească fondurile până când nu vor fi puse în aplicare controalele financiare.

Reconstrucția Gazei, blocată

Consiliul a început proceduri pentru atribuirea unor contracte de securitate și reconstrucție în Gaza, dar niciun contract nu a fost acordat până acum, potrivit purtătorului de cuvânt al organizației.

Acesta a spus că motivul principal este faptul că organizația nu operează încă în Gaza, deoarece Hamas nu s-a dezarmat.

Trump a lansat Consiliul pentru Pace în ianuarie, iar prima sa misiune importantă urma să fie coordonarea reconstrucției Gazei. Ulterior, ginerele și consilierul său, Jared Kushner, a prezentat modele pentru o Gaza futuristă, bazată pe inteligență artificială, cu turnuri moderne și facilități de lux.

După ce un armistițiu negociat de SUA a pus capăt celor doi ani de lupte intense între Israel și Hamas, Trump a prezentat un plan ambițios, în mai multe etape, care prevedea dezarmarea grupării militante, retragerea forțelor israeliene și reconstrucția enclavei.

Potrivit FT, nu s-a înregistrat niciun progres în privința niciunuia dintre aceste trei obiective esențiale. Două persoane familiarizate cu planificarea pentru Gaza postbelică au adăugat că „niciun dolar american” nu a fost folosit pentru reconstrucția enclavei palestiniene.

Cercetarea, coordonată de oameni de știință de la Max Planck Institute for Empirical Aesthetics, vorbește despre existența unui „gender attractiveness gap”, adică o diferență constantă între modul în care sunt evaluate fețele feminine și cele masculine, scrie The Guardian.

Studiul a analizat peste 1,5 milioane de evaluări faciale

Cercetătorii au compilat ceea ce descriu drept cea mai mare bază de date creată până acum despre atractivitatea facială. Analiza a inclus peste 1,5 milioane de evaluări pentru aproximativ 17.000 de fețe, realizate de aproape 30.000 de participanți din 76 de țări. Rezultatul a fost surprinzător prin consistență: în aproape toate culturile analizate, fețele feminine au primit scoruri mai mari de atractivitate decât cele masculine. Iar una dintre cele mai neașteptate concluzii este că femeile au oferit cele mai mari note altor femei și cele mai mici note bărbaților.

Diversitate feminină. Sursa foto: Pexels

De ce sunt percepute fețele feminine ca mai atractive

Potrivit autorilor, o parte din explicație ține de structura facială. În medie, bărbații au trăsături mai rectangulare și mai dure, în timp ce femeile au fețe mai rotunjite și trăsături considerate mai delicate. Cercetarea sugerează că atât bărbații, cât și femeile tind să considere fețele mai rotunde drept mai atractive. Autorul principal al studiului, Eugen Wassiliwizky, spune că fenomenul este atât de răspândit încât este greu de explicat exclusiv prin cultură. „Vedem acest efect aproape peste tot în lume”, a explicat cercetătorul.

Diferența scade odată cu vârsta

Un alt detaliu important observat de cercetători este că diferența dintre atractivitatea percepută a femeilor și a bărbaților scade treptat odată cu înaintarea în vârstă. Potrivit studiului, efectul este foarte puternic în jurul vârstei de 18 ani, însă începe să se reducă constant și aproape dispare după 80 de ani. Explicația posibilă este că diferențele structurale dintre fețele masculine și feminine devin mai puțin evidente la vârste înaintate.

Cercetarea reaprinde discuțiile despre standardele frumuseții

Studiul readuce în atenție și discuția despre presiunea socială diferită aplicată femeilor și bărbaților în privința aspectului fizic. Autorii fac referire inclusiv la celebra lucrare „The Double Standard of Aging”, publicată de scriitoarea americană Susan Sontag în 1972, care argumenta că societatea asociază mult mai puternic valoarea femeilor cu frumusețea și tinerețea decât în cazul bărbaților. Cercetătorii avertizează însă că studiul nu demonstrează de ce apare această preferință globală și că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Totuși, amploarea datelor analizate transformă cercetarea într-una dintre cele mai importante încercări de a măsura științific percepția frumuseții umane la scară globală.

Vânzările de electrice au crescut cu aproape 38%

Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) anunță că piața auto europeană a înregistrat în aprilie o creștere anuală de 5,1%, ajungând la aproximativ 972.000 de unități vândute, potrivit AFP. 

Creșterea a fost susținută în principal de avansul puternic al vehiculelor electrice, ale căror vânzări au urcat cu 37.7% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. 

În primele patru luni ale anului, mașinile complet electrice au reprezentat 19.7% din piața europeană, iar în aprilie ponderea lor a ajuns la 20.6%. 

Motoarele termice își continuă declinul

În același timp, autoturismele pe benzină și motorină și-au continuat declinul, coborând la 30.2% din piață, față de 38.1% cu un an în urmă. 

În aprilie au fost vândute aproape la fel de multe mașini electrice (200.117 unități) cât automobile pe benzină (218.485 unități). 

În țări precum Franța, Germania, Olanda și Suedia, vânzările de vehicule electrice le-au depășit deja pe cele ale mașinilor pe benzină. 

Creșterea pieței electrice a fost alimentată în special de Italia, Franța și Germania, care au generat împreună aproape două treimi din vânzările europene. Italia a înregistrat cea mai mare creștere, de 73%, urmată de Franța (+48.2%) și Germania (+41.3%). 

Topul constructorilor și ascensiunea producătorilor chinezi

În clasamentul constructorilor auto, grupul Volkswagen și-a păstrat poziția de lider în aprilie, cu o cotă de piață de 27.4%, susținută de mărcile Skoda și Audi. 

Stellantis a ocupat locul al doilea având o cotă de piață de 16.4%, brandul fiind susținut de Fiat și Opel. 

Compania franceză Renault a înregistrat o scădere a vânzărilor de 4.3%  și a cotei de piață de 10.1%. 

Scăderi ușoare au raportat și asiaticii de la Hyundai (7.3%) și Toyota (6.8%). 

Constructorii chinezi continuă să avanseze rapid pe piața europeană. BYD și-a dublat vânzările și a ajuns la o cotă de piață de 2.1%, în timp ce Chery (1.5%) și Leapmotor (0.8%) au înregistrat creșteri accelerate ale livrărilor.