Măsura face parte din eforturile de susținere a tranziției energetice și este aliniată obiectivelor Pactul pentru o industrie curată, arată vineri Comisia Europeană într-un comunicat.

Schema are ca scop instalarea unor noi sisteme de stocare a energiei electrice cu o capacitate totală de cel puțin 2.174 MWh, pentru a facilita integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul energetic național.

Sprijinul va fi acordat sub formă de granturi pentru investiții în sisteme autonome de stocare a energiei în baterii.

Finanțarea va proveni din Fondul pentru modernizare al Uniunii Europene. Beneficiarii vor fi selectați printr-o procedură competitivă.

Schema poate fi aplicată până la 31 decembrie 2030.

Potrivit Comisiei, măsura este necesară și proporțională pentru a accelera tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și pentru a sprijini dezvoltarea unor activități economice importante pentru implementarea politicilor climatice ale Uniunii Europene.

Programul este aprobat în cadrul Cadrul privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată (CISAF), adoptat la 25 iunie 2025. Acesta permite statelor membre să sprijine investițiile în energie regenerabilă, stocarea energiei, decarbonizarea industriei și dezvoltarea tehnologiilor curate.

Sprijinul total acordat Ucrainei de instituțiile Uniunii Europene și de statele membre a ajuns la 193,3 miliarde de euro de la începutul războiului, arată Raportul general privind activitățile Uniunii Europene în 2025, publicat vineri de Comisia Europeană. Documentul evidențiază, printre altele, amploarea ajutorului oferit Kievului, de la sprijin financiar și militar până la asistență umanitară și programe de reconstrucție.

Ajutor financiar și militar, în cifre

Numai în anul 2025, Uniunea Europeană a acoperit 84% din necesarul de finanțare externă al Ucrainei, contribuind la menținerea funcționării economiei și instituțiilor statului. În același timp, liderii europeni au decis, la Consiliul European din decembrie, mobilizarea a încă 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026–2027, prin împrumuturi comune garantate de bugetul UE.

Sprijinul militar a fost unul dintre pilonii principali ai ajutorului acordat Ucrainei. UE și statele membre au furnizat aproximativ 66 de miliarde de euro în asistență militară, inclusiv 6,4 miliarde de euro prin mecanismul European Peace Facility, fondul european pentru sprijin militar extern. În paralel, misiunea de asistență militară pentru Ucraina (EUMAM) a instruit până acum aproximativ 85.000 de militari ucraineni.

27 de miliarde de euro, active înghețate

Uniunea Europeană a contribuit și cu fonduri provenite din active rusești înghețate. 3,4 miliarde de euro din veniturile generate de aceste active au fost direcționate către sprijinirea Ucrainei. În același timp, statele membre au înghețat peste 27 de miliarde de euro în active private aparținând oligarhilor ruși și belaruși și apropiaților acestora.

Cea mai mare operațiune de urgență din istoria UE

De asemenea, UE continuă să ofere ajutor umanitar pentru populația afectată de război. De la invazia pe scară largă lansată de Rusia în februarie 2022, Comisia Europeană a alocat peste 1 miliard de euro pentru programe umanitare în Ucraina, dintre care 220 de milioane de euro doar în 2025.

În luna septembrie, au fost mobilizate 40 de milioane de euro pentru a ajuta populația să facă față celei de-a patra ierni de război. Fondurile au fost destinate materialelor pentru adăposturi, reparării locuințelor și îmbunătățirii accesului la apă, încălzire și servicii sanitare.

În paralel, mecanismul european de protecție civilă a coordonat cea mai amplă operațiune de sprijin de urgență din istoria UE. Statele membre și țările participante au trimis în Ucraina peste 156.000 de tone de ajutoare, inclusiv echipamente medicale, generatoare, vehicule și materiale pentru adăposturi.

De asemenea, mai mult de 4.700 de pacienți ucraineni au fost transferați pentru tratament în spitale din Europa.

Protecție pentru refugiați până în 2027

UE continuă să primească și persoanele care fug din calea războiului. Din 2022, peste 4 milioane de ucraineni au fost găzduiți în statele membre. În 2025, țările UE au decis să prelungească statutul de protecție temporară până la data de 4 martie 2027, ceea ce le permite refugiaților să locuiască, să muncească și să studieze în Uniunea Europeană.

50 de miliarde de euro pentru reconstrucție

Pe termen lung, sprijinul european vizează și reconstrucția Ucrainei. UE a creat Ukraine Facility, un instrument financiar de până la 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024–2027, destinat redresării economice, reconstrucției infrastructurii și modernizării țării.

În cadrul acestui mecanism, UE pune la dispoziție 9,5 miliarde de euro pentru investiții în Ucraina, bani care ar urma să atragă și alte finanțări publice și private, astfel încât suma totală pentru reconstrucție să ajungă până la 40 de miliarde de euro. Până acum, 6,9 miliarde de euro au fost deja alocate pentru proiecte care includ locuințe, infrastructură energetică, apă potabilă și modernizarea serviciilor publice.

Linie feroviară de peste 73 milioane de euro

Blocul comunitar investește și în infrastructura de transport care leagă Ucraina de piața europeană. 2,3 miliarde de euro au fost deja mobilizate pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport dintre UE, Ucraina și Republica Moldova. Din această sumă, 1,55 miliarde de euro reprezintă granturi acordate prin programul Connecting Europe Facility, programul UE pentru finanțarea infrastructurii de transport.

Printre proiectele finanțate se numără o linie feroviară la standard european între Polonia și Ucraina, în valoare de 73,5 milioane de euro, menită să înlesnească integrarea transportului ucrainean în rețeaua feroviară europeană.

20 de milioane pentru exporturi

Sprijinul economic este completat de instrumente menite să stimuleze comerțul. În 2025, a fost semnat primul acord din cadrul Ukraine Export Credit Guarantee Facility, mecanismul UE care oferă garanții pentru exporturile europene către Ucraina. Prin acest instrument sunt acordate garanții în valoare de 20 de milioane de euro.

Raportul UE arată că sprijinul european nu se limitează la ajutor de urgență, ci urmărește integrarea treptată a Ucrainei în economia europeană. Kievul continuă să se apropie de piața unică a UE, inclusiv prin aprofundarea zonei de liber schimb și prin integrarea treptată în sectoare precum energia și transporturile.

„Securitatea Europei începe cu Ucraina”

Proiectele anunțate în cadrul Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei, organizată în 2025 la Roma, ar putea mobiliza până la 10 miliarde de euro în investiții pentru reconstruirea locuințelor, repornirea economiei și modernizarea infrastructurii energetice.

În același timp, Ucraina a fost inclusă în programul Erasmus+ și două milioane de manuale noi sunt distribuite elevilor ucraineni pentru anul școlar 2025–2026.

„Securitatea Europei începe în Ucraina”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, subliniind că UE va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi nevoie.

Potrivit DIICOT, procurorii din Teleorman au dispus reținerea a trei inculpați, dintre care doi minori, ambii în vârstă de 16 ani, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, acces fără drept la un sistem informatic, alterarea integrității datelor informatice și furt calificat.

Din cercetări a reieșit că, în februarie 2026, prin intermediul unei aplicații de mesagerie online, inculpații au recrutat o victimă minoră, de 13 ani, pe care au transportat-o la locuința unuia dintre ei, unde au întreținut raporturi sexuale cu aceasta. Apoi au dus-o și în alte zone din apropierea localității localității lor de domiciliu, unde, prin constrângere fizică şi ameninţări, au determinat-o să întreţină acte și raporturi sexuale contra cost cu mai mulți bărbați.

Sumele provenite din activitatea infracțională au fost încasate de inculpați.

Aceștia i-au luat victimei telefonul mobil, iar unul dintre ei l-a resetat, ştergând datele stocate pe acesta, și ulterior l-au vândut.

Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Teleorman a dispus arestarea preventivă a inculpaților, pentru o perioadă de 30 zile.

Asistența, care nu a mai fost raportată până acum, indică faptul că războiul în expansiune rapidă implică acum unul dintre principalii rivali ai SUA, o putere nucleară cu capacități avansate de colectare de informații, scrie The Washington Post.

De la începutul războiului, sâmbătă, Rusia a transmis Iranului locațiile unor active militare americane, inclusiv nave de război și aeronave, au spus cei trei oficiali, care au vorbit sub protecția anonimatului din cauza sensibilității subiectului.

„Se pare că este un efort destul de amplu”, a declarat unul dintre aceștia.

Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns unei solicitări de comentarii. Moscova a cerut încetarea războiului, pe care l-a numit „un act neprovocat de agresiune armată”.

Atacuri precise asupra infrastructurii militare

Nu este pe deplin clar în ce măsură Rusia oferă asistență de țintire Iranului. Capacitatea armatei iraniene de a localiza forțele americane a fost afectată la mai puțin de o săptămână de la începutul luptelor, au spus oficialii.

Șase militari americani au fost uciși și alții au fost răniți într-un atac cu dronă iraniană duminică, în Kuwait. Iranul a lansat mii de drone de atac și sute de rachete asupra pozițiilor militare americane, ambasadelor și unor obiective civile, în timp ce campania militară comună americano-israeliană a lovit peste 2.000 de ținte iraniene, inclusiv instalații de rachete balistice, active navale și structuri de conducere ale regimului.

„Regimul iranian este zdrobit”, a declarat Anna Kelly, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, fără a comenta ajutorul rusesc. „Riposta lor cu rachete balistice scade în fiecare zi, marina lor este distrusă, capacitatea de producție este demolată, iar grupările proxy aproape că nu mai opun rezistență.”

CIA și Pentagonul au refuzat să comenteze.

Întrebat despre mesajul pe care îl transmite Rusiei și Chinei, doi dintre cei mai puternici susținători ai Iranului, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că „nu sunt cu adevărat un factor aici”.

Doi dintre oficialii familiarizați cu sprijinul Moscovei pentru Iran au spus că China nu pare să ajute militar Iranul, în ciuda relațiilor strânse dintre cele două state.

Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns solicitării de comentarii. Beijingul a cerut, de asemenea, încetarea conflictului.

Iranul lovește infrastructură militară sensibilă

Analiștii spun că schimbul de informații ar explica precizia atacurilor iraniene asupra infrastructurii militare americane, inclusiv asupra sistemelor de comandă și control, radarelor și unor structuri temporare, precum cea din Kuwait unde au fost uciși cei șase militari.

Stația CIA de la ambasada SUA din Riyadh, capitala Arabiei Saudite, a fost de asemenea lovită în ultimele zile.

Iranul „lovește foarte precis radarele de avertizare timpurie sau radarele peste orizont”, a spus Dara Massicot, expert în armata rusă la Carnegie Endowment for International Peace. „O fac într-un mod foarte țintit. Vizează sistemele de comandă și control.”

Iranul are doar câțiva sateliți militari și nu dispune de o constelație proprie de sateliți, ceea ce face ca imaginile furnizate de Rusia, care are capacități spațiale mult mai avansate, să fie extrem de valoroase, mai ales după ce Moscova și-a perfecționat propriile metode de țintire în timpul războiului din Ucraina.

Nicole Grajewski, cercetătoare la Harvard Kennedy School, a spus că atacurile de represalii ale Iranului au demonstrat un nivel ridicat de sofisticare, atât în alegerea țintelor, cât și în capacitatea de a depăși uneori sistemele de apărare aeriană ale SUA și ale aliaților.

„Reușesc să treacă de apărarea antiaeriană”, a spus ea, adăugând că eficiența loviturilor iraniene pare să fi crescut chiar și față de războiul de 12 zile cu Israelul de anul trecut.

Conflictul reconfigurează alianțele

Pentagonul își consumă rapid stocurile de armament de precizie și interceptori pentru apărare aeriană, potrivit unor persoane familiarizate cu situația.

Sprijinul Rusiei schimbă modul în care diferite state au participat la un conflict indirect de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022. În acel război, adversari ai SUA, inclusiv Iran, China și Coreea de Nord, au oferit Moscovei sprijin militar sau industrial.

Statele Unite au oferit Ucrainei echipamente militare de zeci de miliarde de dolari și informații pentru a îmbunătăți capacitatea Kievului de a lovi pozițiile ruse.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat joi că administrația Trump a cerut ajutor pentru a contracara dronele iraniene și că Ucraina va trimite specialiști în acest sens.

Iranul a fost unul dintre principalii susținători ai Rusiei în războiul din Ucraina, oferind tehnologia pentru producerea dronelor de atac ieftine, folosite frecvent pentru a satura apărarea aeriană ucraineană și a epuiza stocurile de interceptori occidentali.

„Rușii știu foarte bine ce fel de sprijin oferim ucrainenilor”, a spus unul dintre oficialii familiarizați cu sprijinul Moscovei pentru Teheran. „Cred că au fost foarte bucuroși să își ia revanșa.”

Calitatea capacităților de colectare a informațiilor ale Rusiei nu este la nivelul celor americane, dar rămâne printre cele mai bune din lume, a adăugat acesta.

În același timp, Kremlinul vede și posibile avantaje într-un conflict prelungit între SUA și Iran, inclusiv creșterea prețurilor petrolului și distragerea atenției Occidentului de la războiul din Ucraina.

Totuși, lipsa unei implicări militare directe a Moscovei arată că Rusia trebuie să se concentreze în continuare pe alte priorități. Potrivit experților, pentru Kremlin, războiul din Ucraina rămâne principala preocupare strategică.

Convorbirea dintre Ilie Bolojan și Alteța Sa Șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan a avut loc în spiritul relației de prietenie și cooperare dintre România și Emiratele Arabe Unite.

Bolojan și-a exprimat deplina solidaritate cu poporul emirian în contextul actualelor evoluții de securitate din Orientul Mijlociu care au afectat și Emiratele Arabe Unite. Acesta a transmis un mesaj de susținere și a urat putere și reziliență pentru depășirea acestor momente dificile.

Totodată, prim-ministrul a mulțumit personal AS Șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan și autorităților pentru sprijinul acordat cetățenilor români care locuiesc, muncesc sau se află ca turiști în Emiratele Arabe Unite.

Premierul Ilie Bolojan a solicitat sprijinul Emiratelor Arabe Unite pentru facilitarea culoarelor de zbor necesare operării companiilor aeriene românești, astfel încât cetățenii români să poată reveni în siguranță acasă.

Cei doi lideri au convenit să continue cooperarea și coordonarea pentru identificarea celor mai bune soluții în sprijinul cetățenilor români aflați în regiune.

În urmă cu aproape doi ani, Belgia a promis că va livra Ucrainei până la 30 de avioane de vânătoare F-16. Totuși, niciunul dintre aceste aparate nu a fost transferat până acum. Relatările care evidențiază această întârziere provin adesea din publicații puternic pro-ucrainene, care tind să prezinte situația ca pe un eșec politic. În realitate, explicația pare mai degrabă tehnică și legată de structura actuală a forțelor armate belgiene, scrie Defence24.com.

Principalul motiv al amânării este modernizarea în curs a Forțelor Aeriene ale Belgiei. Bruxellesul își înlocuiește în prezent flota îmbătrânită de F-16 cu avioane F-35 noi. Până când un număr suficient din aceste aparate va intra în serviciu, Belgia trebuie să păstreze avioanele existente pentru a-și menține apărarea aeriană națională și pentru a-și îndeplini obligațiile în cadrul NATO.

Potrivit generalului-maior al Forțelor Aeriene Gert De Decker, transferul avioanelor F-16 va deveni posibil doar după ce această tranziție va avansa suficient, iar cerințele operaționale ale Belgiei vor fi asigurate. Ministerul belgian al Apărării a subliniat, de asemenea, că nu a fost stabilit niciodată oficial un calendar precis pentru livrare.

Alți parteneri europeni s-au mișcat mai rapid. Olanda a livrat toate cele 24 de avioane F-16 promise până la jumătatea anului 2025. Danemarca a promis 19 aparate și a început livrările în 2024, în timp ce Norvegia a transferat aproximativ 14 avioane. În total, Ucraina a primit aproximativ 44 de avioane de vânătoare din cele aproximativ 87–95 promise de partenerii europeni.

Chiar și acolo unde avioanele au ajuns, problemele operaționale au rămas. Unitățile ucrainene de F-16 s-ar fi confruntat timp de câteva săptămâni cu o lipsă de rachete aer-aer, după ce livrările din partea partenerilor internaționali au încetinit. În acea perioadă, piloții au fost nevoiți să se bazeze în principal pe tunurile de bord și să efectueze mai ales misiuni pe timp de zi. Situația s-a îmbunătățit abia după livrarea unor rachete suplimentare AIM-9 Sidewinder, cu puțin timp înaintea unei campanii aeriene majore a Rusiei.

Din punct de vedere tehnic, F-16 rămâne un avion multirol foarte capabil. Variantele modernizate pot utiliza o gamă largă de arme ghidate de precizie, inclusiv bombe JDAM, precum și rachete aer-aer AIM-120 și AIM-9. Totuși, valoarea reală pe câmpul de luptă depinde nu doar de avionul în sine, ci și de instruire, logistică, infrastructura de mentenanță și de o aprovizionare stabilă cu muniție.

Ce se întâmplă cu Mirage

O poveste similară s-a derulat și în cazul avioanelor franceze. Franța a promis că va furniza Ucrainei avioane de vânătoare Mirage. Din aproape 20 de aparate așteptate până la jumătatea anului, au fost livrate doar șase, iar unul dintre ele s-a prăbușit deja.

În acest stadiu, livrări suplimentare par puțin probabile. Instruirea piloților ucraineni pe platforma Mirage s-a dovedit mult mai consumatoare de timp decât s-a estimat inițial, iar integrarea acestor avioane în mediul operațional al Ucrainei s-a dovedit mai complexă decât se anticipa.

De ce are nevoie Ucraina

În același timp, Ucraina și-ar fi exprimat interesul pentru achiziționarea, pe termen lung, a până la 100 de avioane de vânătoare Rafale. Un astfel de program ar reprezenta un salt major de capabilitate pentru Forțele Aeriene ucrainene. Deocamdată, însă, rămâne mai degrabă o ambiție strategică decât un plan realist de achiziție.

Concluzia generală este clară. Anunțurile politice privind livrarea avioanelor de vânătoare sunt adesea făcute rapid, însă livrarea și integrarea unor aeronave avansate durează ani de zile. Pentru Ucraina, avioanele occidentale rămân o capabilitate importantă, dar pe termen scurt războiul aerian continuă să depindă în principal de sistemele de apărare antiaeriană, nu de flote mari de avioane occidentale.

Planul celor cinci state prevede crearea unor facilități în afara teritoriului UE. Acolo vor fi găzduiți migranții care au primit decizii de returnare, până la repatrierea lor în țările de origine. Miniștrii de interne ai celor cinci state au discutat proiectul la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni europene, la care a participat și comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, arată Euronews.

Potrivit oficialilor europeni, repatrierile reprezintă o parte esențială a unui sistem funcțional de gestionare a migrației. Statele membre caută soluții noi pentru a crește eficiența acestor proceduri.

Mai puțin de o treime dintre migranți sunt repatriați

Datele Eurostat arată că mai puțin de o treime dintre persoanele cărora li se cere să părăsească Uniunea Europeană sunt efectiv returnate în țările de origine. În acest context, coaliția formată din Germania, Olanda, Austria, Danemarca și Grecia dorește să accelereze implementarea centrelor externe și să demonstreze că modelul poate funcționa în practică.

Noua reglementare europeană, convenită de statele membre în decembrie, ar permite guvernelor să trimită migranții respinși în state terțe, pe baza unor acorduri bilaterale. Diplomați europeni spun că statele implicate analizează deja posibile țări care ar putea găzdui aceste centre. Deocamdată numele lor nu sunt făcute publice pentru a evita blocarea negocierilor.

În schimbul găzduirii centrelor, țările respective ar urma să primească stimulente economice sau politice. Grecia, singura țară din sudul Europei implicată în inițiativă, consideră că proiectul ar putea avea și un efect de descurajare a migrației ilegale.

Un proiect controversat

Ideea centrelor de deportare în afara Uniunii Europene este intens criticată de organizațiile pentru drepturile omului. ONG-urile avertizează că astfel de facilități ar putea transforma migranții în persoane reținute pe termen lung în condiții asemănătoare detenției. Astfel, ar apărea riscul unor încălcări grave ale drepturilor fundamentale.

Propunerea legislativă urmează să fie analizată de Parlamentul European. Dacă va fi aprobată, vor începe negocierile finale cu statele membre pentru implementarea proiectului.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a doi angajați vamali, Parfenie Octavian-Lică și Gudu Christian, acuzați de luare de mită și complicitate la luare de mită, pentru facilitarea importurilor de containere în Portul Constanța. Cei doi urmează să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, în timp ce ancheta continuă și față de alte persoane.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În data de 24 noiembrie 2025, inculpatul Parfenie Octavian-Lică, în calitatea menționată anterior, ar fi pretins, prin intermediul unei alte persoane, de la administratorul unei societăți comerciale care desfășura activități în Portul Constanța, sume de bani cuprinse între 100 și 350 de euro pentru fiecare container importat.

Aceste sume ar fi fost solicitate în schimbul promisiunii că formalitățile vamale aferente importurilor de mărfuri transportate în respectivele containere se vor desfășura cu prioritate și fără dificultăți.

Astfel, în perioada decembrie 2025 – martie 2026, inculpatul Parfenie Octavian-Lică ar fi primit, prin intermediul aceleiași persoane (colaborator în cauză), suma totală de 15.100 de euro pentru facilitarea acestor proceduri.

În două dintre situații, inculpatul Parfenie Octavian-Lică ar fi fost sprijinit de inculpatul Gudu Christian.

Celor doi inculpați li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 din Codul de procedură penală.

La data de 06 martie 2026, cei doi inculpați vor fi prezentați Tribunalului București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În cauză, se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție, se arată în comunicat.

Citește AICI interceptările din dosar.

Tensiunile militare încep să perturbe transportul maritim și lanțurile globale de aprovizionare. Compania daneză Maersk, unul dintre cei mai mari operatori de transport maritim din lume și un indicator al comerțului mondial, a anunțat vineri suspendarea temporară a două servicii importante care leagă Orientul Mijlociu de Asia și Europa.

Potrivit companiei, citată de CNBC, este vorba despre două rute maritime: una care leagă Asia de Orientul Mijlociu și alta între Orientul Mijlociu și Europa. Decizia este o măsură de precauție pentru a asigura siguranța personalului și a navelor. „Siguranța echipajelor, a navelor și a mărfurilor clienților rămâne prioritatea noastră principală”, a transmis compania într-un comunicat.

Navele ocolesc sudul Africii

Conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran, care a intrat în a șaptea zi, a dus la creșterea riscurilor pentru navele comerciale din regiune. În ultimele zile, traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz a fost grav afectat, iar unele companii au decis să evite complet această rută.

Situația afectează în special Strâmtoarea Hormuz, coridor maritim strategic care leagă Golful Persic de Golful Oman. În mod obișnuit, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale transportate pe mare trec prin acest coridor îngust.

Din cauza riscurilor de securitate, mai multe nave au fost redirecționate pe rute mai lungi, inclusiv în jurul Capului Bunei Speranțe, în sudul Africii. Această schimbare poate prelungi transportul cu aproape două săptămâni și poate crește costurile de transport și de asigurare.

Blocaje în Golful Persic

În Golful Persic, aproximativ 147 de nave container au rămas blocate, potrivit datelor companiei de analiză a transportului maritim Xeneta. Situația provoacă întârzieri în livrări, aglomerarea porturilor și creșterea tarifelor de transport, efecte care se resimt deja pe piețele lumii.

De exemplu, pe o rută care leagă Orientul Mijlociu de nordul Europei, navele nu vor mai opri temporar în portul Jebel Ali din Emiratele Arabe Unite, dar vor continua să facă escală în India și Oman.

În același timp, Maersk a anunțat că a suspendat până la noi ordine transportul pe rutele scurte din regiunea Golfului Persic.

După anunț, acțiunile Maersk au scăzut cu aproximativ 0,6%.