Mediafax

Reforma include și plafonarea câștigurilor din pensiile necontributive, precum și eliminarea posibilității de a primi pensii speciale înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare din regimul general.

Autoritățile intenționează să reclasifice personalul din diverse instituții pentru a recalcula vârsta de pensionare conform noilor criterii.

Planul mai prevede introducerea unor legi de salarizare noi pentru a preveni procesele judiciare și calculul incorect al salariilor, alături de stabilirea unor criterii de performanță în justiție și sentințe unitare.

Reforma pensiilor speciale:

Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani;

Legi de salarizare noi care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor;

Plafonarea câștigurilor din pensiile necontributive;

Reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare;

Sentințe unitare și criterii de performanță în justiție.

Reforme/reorganizări:

Modificarea legilor pentru a elimina plata pensiilor speciale înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare aplicabile în regimul general al pensiilor – decembrie 2025.

Articolul Guvernul pregătește reforma pensiilor speciale: vârsta de pensionare crește la 65 de ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform planului de reforme, spitalele cu ocupare redusă vor fi convertite în ambulatorii sau unități de recuperare și paleație. Șefii de secții vor fi numiți de manageri, nu de universități, și vor avea contracte de performanță.

Guvernul vrea să mărească dramatic baza de plătitori la Casa de Asigurări de Sănătate. Planul prevede creșterea cu 20% a contribuabililor prin eliminarea excepțiilor – în prezent sunt 6,3 milioane de plătitori pentru 16,6 milioane de beneficiari. Se va aplica CASS și la pensiile mari, ceea ce ar crește veniturile cu peste 15%.

Concediile medicale fictive vor fi descurajate prin controale, iar scutirea de CASS pentru toate concediile medicale va fi eliminată. Medicii care lucrează în timpul programului public la alte unități vor fi concediați.

Sistemele private care vor contracte cu CNAS vor trebui să aibă minimum 80% din personal angajat cu normă întreagă. Centrele de permanență din mediul urban vor fi reduse.

Pe partea de dezvoltare, Guvernul promite construirea de centre medicale comunitare integrate în mediul rural, cu servicii de telemedicină, stomatologie și farmacie. Medicii de familie vor primi bonificații, locuințe de serviciu și bugete de practică pentru a lucra în zonele defavorizate.

Programele de screening vor fi accelerate, iar industria farmaceutică autohtonă va fi încurajată prin stimulente economice. Se va crea o nouă platformă informatică pentru asigurările de sănătate și vor fi operaționalizate dosarele electronice de sănătate.

Reformele vizează „accesul echitabil la servicii de sănătate” și „dezvoltarea asistenței medicale primare și comunitare”, potrivit documentului.

Planurile complete

Creșterea performanței spitalelor
a. Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030;
b. Plata funcție de performanță pentru medici;
c. Reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii;
d. Numirea șefilor de secții de către manageri, nu de către universități. Contracte de performanță;
e. Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare;
51. Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări și eliminarea excepțiilor;
a. Descurajarea acordării de concedii medicale fictive. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale;
b. Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane);
c. Creșterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;
52. Creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament;
53. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS
a. Reducerea centrelor de permanență din mediul urban;
b. Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă.
c. Rezidenții în sistem privat vor fi plătiți parțial de unitatea medicală;
d. Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare;
e. Convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație;

Obiective generale

Acces echitabil la servicii de sănătate. Dezvoltarea asistentei medicale primare și comunitare. Rețea națională de centre medicale comunitare. Dezvoltarea asistentei medicale primare respectiv a medicinii de familie. Dezvoltarea asistenței medicale spitalicești și a medicinii de urgență.

Acces la medicamente de bună calitate printr-o nouă politică a medicamentului. Prevenția și programele de sănătate.

Dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu si a îngrijirilor paliative. Dezvoltarea asistenței medicale comunitare și a medicinii școlare. Dezvoltarea infrastructurii de prevenție și asistență medicală în domeniul drogurilor.

Reforme /reorganizări /comasări

1. Creșterea performanței spitalelor: Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030; Plata funcție de performanță pentru medici; Optimizarea sporurilor la personalul din spitalele în funcție de numărul de servicii medicale acordate; Creșterea numărului de instrumente administrative pentru managerii unităților sanitare și introducerea de criterii de performanță pentru șefii de secție; Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare la nivel județean/regional/național

2. Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări: Descurajarea acordării de concedii medicale fictive: controale asupra medicilor și beneficiarilor de concedii. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale; Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane); Creșterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari

3. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS: Reducerea centrelor de permanență din mediul urban; Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă; Rezidenții în sistem privat plătiți parțial de unitatea medicală; Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare; Convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație

4. Creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament

5. Eficientizarea instituțiilor subordonate Ministerului Sănătății – direcțiile de sănătate publică (DSP), Institutul Național de Sănătate Publică

6. Reorganizarea și eficientizarea Institutuli Național de Transfuzie Sanguină și a centrelor județene.

Măsuri de dezvoltare

1. Construirea/modernizarea și dotarea centrelor comunitare medicale integrate in mediul Construirea/modernizarea și dotarea centrelor comunitare medicale integrate in mediul rural si orașe mici, inclusiv servicii de telemedicină, de stomatologie si de farmacie comunitară.

2. Dezvoltarea asistentei medicale primare respectiv a medicinii de familie. Definirea si finanțarea unui pachet de instalare si de retenție pentru medici, farmaciști si asistenți medicali în mediul rural; Posibilitatea angajării in sistemul public a medicilor de medicina de familie în centrele comunitare integrate, unitățile spitalicești, ambulatoriile de specialitate, compartimentele de primiri urgențe/unități de primiri urgențe; Revizuirea pachetelor de servicii minimale și de bază, implementarea de măsuri pentru stimularea serviciilor de prevenție și pentru evitarea spitalizărilor nenecesare; Acordarea unei bonificații, a unei locuințe de serviciu și a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autoritățile locale; Prelungirea, la cerere, a perioadei de activitate a medicilor de familie pensionabili, cu avizul autorității locale.

3. Dezvoltarea asistentei ambulatorii de specialitate. Rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate. Modernizarea/extinderea, susținerea și dotarea ambulatoriilor de specialitate. Cresterea finantarii serviciilor medicale ambulatorii de specialitate și a cabinetelor cu practică independentă; Extinderea programului de lucru al ambulatoriilor de specialitate.

4. Dezvoltarea asistenței medicale spitalicești. Continuarea si finalizarea investițiilor in spitale si clădiri noi din PNRR si spitalele regionale Iași, Cluj-Napoca, Craiova; identificarea posibilității extinderii rețelei de spitale regionale. Investiții în alte spitale si clădiri noi, din împrumuturi externe sau alte surse, inclusiv în parteneriat public-privat. Programare, evidență, și gestionare digitalizată al parcursului pacienților; Optimizarea (reducerea) numărului de paturi contractabile la nivel național. Normativ nou de personal în spitale. Introducerea de indicatori de performanta la nivel de secție/compartiment și individual. Dezvoltarea serviciilor de asistență medicală pentru pacienții critici (infarct miocardic, AVC, poli-traumă, arși etc), a îngrijirilor paliative, a serviciilor de anestezie și terapie intensivă și dezvoltarea unui program de chirurgie robotică.

5. Dezvoltarea medicinii de urgență. Înnoirea parcului auto de transport si asistenta medicala de urgenta. Cresterea capacitatii operative a structurilor sistemului național de asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat

6. Politica in domeniul medicamentului: modificarea modului de evaluare si prioritizare a introducerii la compensare a medicamentelor (HTA); o noua politică de preț a medicamentelor; Încurajarea dezvoltării industriei farmaceutice autohtone prin implementarea unor stimulente de natura economica, mai ales pentru producerea de materii prime si medicamentele critice

7. Prevenția și programele de sănătate. Accelerarea derulării programelor naționale de screening. Dezvoltarea rețelei județene de centre de prevenire, consiliere (ambulatorii) si combatere a adicțiilor (spitalizare), cu prioritate pentru copii și adolescenți. Cresterea accesului la contraceptia de urgenta

8. Dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu si a îngrijirilor paliative. Încurajarea serviciilor de diagnostic și tratament al persoanelor vârstnice, inclusiv a serviciilor de telemedicină; Implementarea Planului național de îngrijiri paliative, creșterea finanțării pentru minim 4000 de paturi de paliație, dezvoltarea de centre publice de paliație pentru copii

9. Resursele umane din sănătate. Finalizarea Registrului Profesioniștilor din Sănătate; Simplificarea accesului în rezidențiat pentru specialitățile deficitare; Încurajarea revenirii profesioniștilor români din domeniul medical din diaspora prin debirocratizarea recunoașterii profesionale, inclusiv a calificărilor profesionale suplimentare

10. Dezvoltarea asistenței medicale comunitare și a medicinii școlare.

11. Dezvoltarea industriei farmaceutice, ca sector strategic al economiei României, prin lansarea unui program de stimulare a investițiilor în acest domeniu care să contribuie la creşterea competitivității economice a țării şi modernizarea sistemului de sănătate.

Măsuri de debirocratizare/digitalizare

Digitalizare și e-sănătate centrate pe nevoile pacientilor — Elaborarea și implementarea Digitalizare și e-sănătate centrate pe nevoile pacientilor — Elaborarea și implementarea Strategii Naționale de Digitalizare și e-Sănătate. Aprobarea Strategiei Naționale de Digitalizare în Sănătate (SNDS – finalizata) și a planurilor de acțiune regionale, realizarea Registrelor Naționale pentru principalele boli pentru planificarea programelor naționale și a investițiilor și pentru decizii bazate pe dovezi în domeniul politicilor de sănătate; Realizarea unei noi Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) pentru facilitarea accesului pacienților, debirocratizare si eliminarea fraudelor; Operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES), instrument medical modern pentru accesul facil al pacientului la toate categoriile de servicii, cu asigurarea uni protecții maximale ale datelor cu caracter personal; Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinii și a serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar și a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar; Realizarea unui sistem național de securitate cibernetică și protecției datelor din sanatate.

Articolul Noul Guvern are în vedere reforme majore în sănătate: mai puține paturi de spital și plată pe performanță apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Partidele din coaliție transmit că programul de guvernare a fost construit pe principiile stabilității economice, bunei guvernări și respectului pentru cetățeni.

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și aeriene reprezintă o prioritate strategică în programul de guvernare. Până în 2028, Guvernul își propune finalizarea variantelor de ocolire pentru localitățile supraaglomerate, în parteneriat cu autoritățile locale, pentru a scoate traficul greu din orașe și a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor.

Transportul feroviar ar urma să fie modernizat prin dezvoltarea rețelelor de trenuri suburbane și metropolitane, menite să reducă aglomerația rutieră și să crească mobilitatea urbană.

În același timp, Guvernul vizează crearea de coridoare feroviare rapide și eficiente pentru transportul de marfă.

Transport rutier: mari proiecte de autostrăzi și drumuri expres

Printre proiectele rutiere de prioritate maximă se află:

• Autostrada A1 Sibiu – Pitești și Lugoj – Deva pentru conectarea portului Constanța și a capitalei la vestul Europei
• Autostrada de Centură a Bucureștiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre capitală
• Autostrada A7 Ploiești – Pașcani
• Autostrada A3 Transilvania Tg. Mureș – Cluj – Oradea,
• Autostrada A8 Unirii Tg. Mureș – Iași – Ungheni
• Autostrada Timișoara – Moravița
• Autostrada A4 Sud ”Alternativa Techirghiol”
• Autostrada Craiova – Lugoj cu ramificația spre Tg. Jiu
• Drumurile expres Craiova – Pitești, Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamț, Focșani – Brăila
• Conexiunea zonei metropolitane lărgite Rm. Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu – Pitești prin modernizarea drumului național existent (etapa 1) și construirea unui drum expres nou (etapa 2)

Transport feroviar: coridoare rapide pentru marfă și trenuri metropolitane

• Magistrala Predeal – Brașov – Sighișoara – Simeria – Deva – Arad
• Magistrala Arad – Timișoara – Caransebeș – Craiova – București
• Magistrala Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor
• Magistralele Giurgiu – Videle și Constanța – Mangalia
• Stabilirea oportunității și elementelor generale de culoar și viteză pentru calea ferată de mare viteză București – Cluj – Budapesta
• Îmbunătățirea conexiunii feroviare în Portul Constanța
• Modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu autoritățile locale și îmbunătățirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară

Material rulant

• Peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive și 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reședință de județ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028.

Metrou

• Magistrala 6 Aeroport Otopeni – 1 Mai
• Magistrala 4 Gara de Nord – Gara Progresu
• Magistrala 5 Eroilor – Iancului – Pantelimon
• Extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane și reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 si viitorul T2 – Aeroport Henri Coandă.

Investițiile prioritare pe segmentul aerian

• Dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internațional Henri Coandă București
• Dezvoltarea terminalelor cargo

Investițiile prioritare în sectorul naval

• FAST DANUBE – Decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje și la un tonaj mai ridicat al navelor și barjelor cea mai mare parte a anului
• Parteneriate între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, autoritățile navale și cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții.

Articolul Care sunt investițiile prioritare pentru Guvernul Bolojan în infrastructura de transport apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Evenimentul a marcat prima dată când mașinile Tesla fără șoferi umani au transportat pasageri plătitori, o afacere pe care Elon Musk o consideră crucială pentru viitorul financiar al producătorului de mașini electrice.

El a numit acest moment „culminarea unui deceniu de muncă asiduă” într-o postare pe platforma sa de socializare X și a menționat că „echipele de dezvoltare a cipurilor și software-ului AI au fost create de la zero în cadrul Tesla”.

Mașinile Tesla au fost văzute duminică dimineața într-un cartier numit South Congress, fără nimeni pe scaunul șoferului, dar cu o persoană pe scaunul pasagerului. Producătorul auto a planificat un mic test cu aproximativ 10 vehicule și pasageri pe scaunul din față care să acționeze ca „monitori de siguranță”, deși nu a fost clar cât control aveau aceștia asupra vehiculelor, potrivit Reuters.

În ultimele zile, producătorul auto a trimis invitații unui grup select de influenceri pentru un test robotaxi atent monitorizat într-o zonă limitată. Călătoriile sunt oferite la un tarif fix de 4.20 dolari, a spus Musk pe X.

Ce spun analiștii?

Dacă Tesla reușește cu această mică implementare, ea se confruntă în continuare cu provocări majore în îndeplinirea promisiunilor lui Musk de a se extinde rapid în Austin și în alte orașe, spun experții din industrie.

Ar putea dura ani sau decenii până când Tesla și rivalii săi din domeniul conducerii autonome, precum Alphabet (GOOGL.O), deschide o nouă filă Waymo, vor dezvolta pe deplin industria robotaxi, a declarat Philip Koopman, profesor de inginerie informatică la Universitatea Carnegie Mellon, cu experiență în tehnologia vehiculelor autonome.

O încercare reușită în Austin pentru Tesla, a spus el, ar fi „sfârșitul începutului, nu începutul sfârșitului”.

Potrivit multor analiști din industrie, cea mai mare parte a valorii ridicate a acțiunilor Tesla se bazează acum pe capacitatea sa de a livra robotaxiuri și roboți umanoizi. Tesla este de departe cel mai valoros producător de automobile din lume.

Robotaxiurile impun o nouă legislație

Pe măsură ce se apropia data lansării robotaxiurilor Tesla, legislatorii din Texas au luat măsuri pentru a adopta norme privind vehiculele autonome. Guvernatorul republican al Texasului, Greg Abbott, a semnat vineri o lege care impune obținerea unei autorizații de stat pentru a opera vehicule autonome.

Legea, care intră în vigoare la 1 septembrie, semnalează că oficialii statali din ambele partide doresc ca industria vehiculelor fără șofer să procedeze cu prudență.

Tesla nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Biroul guvernatorului a refuzat să comenteze.

Ce impune noua lege?

Legea atenuează poziția anti-reglementare anterioară a statului cu privire la vehiculele autonome. O lege din Texas din 2017 interzicea în mod specific orașelor să reglementeze mașinile autonome.

Noua lege impune operatorilor de vehicule autonome să obțină aprobarea Departamentului Vehiculelor Motorizate din Texas înainte de a circula pe străzile publice fără șofer uman. Aceasta conferă autorităților statale puterea de a revoca permisele operatorilor pe care îi consideră un pericol public.

Legea impune, de asemenea, firmelor să furnizeze informații despre modul în care echipele de intervenție rapidă pot gestiona vehiculele fără șofer în situații de urgență.

Cerințele legii privind permisele pentru „vehicule motorizate automatizate” nu sunt oneroase, dar impun firmelor să ateste că vehiculele lor pot funcționa în mod legal și în condiții de siguranță.
Aceasta definește un vehicul automatizat ca având cel puțin capacitatea de conducere autonomă de „nivel 4” conform unui standard recunoscut, ceea ce înseamnă că poate funcționa fără șofer uman în condiții specificate. Autonomia de nivel 5 este nivelul maxim și înseamnă că o mașină poate conduce singură oriunde, în orice condiții.

Conformitatea rămâne mult mai ușoară decât în unele state, în special California, care impune prezentarea datelor de testare a vehiculelor sub supravegherea statului.

Bryant Walker Smith, profesor de drept la Universitatea din Carolina de Sud, specializat în conducerea autonomă, a declarat că se pare că orice companie care îndeplinește cerințele minime de aplicare va obține un permis în Texas, dar îl poate și pierde dacă apar probleme.

„Permisele din California sunt greu de obținut și ușor de pierdut”, a spus el. „În Texas, permisul este ușor de obținut și ușor de pierdut”.

Articolul Tesla lansează robotaxiurile în Texas. Musk: „Culminarea unui deceniu de muncă asiduă” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Coreea de Nord condamnă atacul SUA

Coreea de Nord a condamnat atacul SUA ca fiind o gravă încălcare a intereselor de securitate și a drepturilor teritoriale ale Iranului, potrivit presei de stat.

Ministerul de Externe al Coreei de Nord a declarat că SUA și Israelul sunt vinovate de tensiunile din Orientul Mijlociu, generate de „acțiunile militare neîncetate și expansiunea teritorială” ale Israelului, acceptate și încurajate de Occident, citează SkyNews.

„Coreea de Nord condamnă cu fermitate atacul asupra Iranului de către SUA, care… a călcat în picioare integritatea teritorială și interesele de securitate ale unui stat suveran”, a declarat un purtător de cuvânt, citat de agenția de știri KCNA.

„Comunitatea internațională dreaptă ar trebui să ridice vocea pentru a condamna și respinge în unanimitate actele de confruntare ale SUA și Israelului. Situația actuală din Orientul Mijlociu, care zguduie în totalitate bazele păcii și securității internaționale, este un produs inevitabil al curajului nesăbuit al Israelului, care și-a promovat interesele unilaterale prin acțiuni militare neîncetate și expansiune teritorială, și al ordinii libere de tip occidental, care a tolerat și încurajat acest lucru”, a adăugat el.

Iranul și Coreea de Nord au menținut relații de prietenie și sunt suspectate de zeci de ani de cooperare militară, inclusiv în dezvoltarea de rachete balistice.

China: SUA și-au deteriorat credibilitatea cu atacurile asupra Iranului

China a afirmat că Statele Unite și-au deteriorat credibilitatea cu atacurile asupra instalațiilor nucleare ale Iranului și și-a exprimat îngrijorarea că situația „ar putea scăpa de sub control”, a raportat postul public de televiziune al țării, notează baha.

Raportul a fost publicat după reuniunea de urgență de duminică a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU). Ambasadorul Chinei la ONU, Fu Cong, a îndemnat părțile implicate să se abțină de la „impulsul de a recurge la forță, să evite exacerbarea conflictelor și să nu alimenteze conflictul”.ha

Articolul Coreea de Nord condamnă atacul SUA, iar China afirmă că SUA și-au distrus credibilitatea  apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Declarația lui Marco Rubio a venit după ce postul de televiziune de stat iranian, Press TV, a anunțat că Parlamentul iranian a aprobat un plan de închidere a strâmtorii, însă decizia finală aparține Consiliului Suprem de Securitate Națională.

Orice perturbare a aprovizionării cu petrol ar avea consecințe economice grave. În mod special, China, cel mai mare cumpărător de petrol iranian, are relații strânse cu Teheranul, relatează BBC.

Prețul petrolului a crescut brusc după atacul SUA asupra unor instalații nucleare iraniene, prețul petrolului Brent atingând cel mai înalt nivel din ultimele cinci luni.

„Ar fi un act de sinucidere economică pentru ei”

„Încurajez guvernul chinez de la Beijing să discute cu Iranul despre această situație, pentru că depind foarte mult de Strâmtoarea Ormuz pentru aprovizionarea cu petrol”, a declarat Marco Rubio într-un interviu pentru Fox News, duminică.

„Dacă ei (iranienii – n.r.) ar închide strâmtoarea, ar fi un act de sinucidere economică pentru ei. Noi avem opțiuni pentru a gestiona această situație, dar alte țări ar trebui să fie atente. Ar afecta economiile altor țări mult mai grav decât pe a noastră”, a adăugat secretarul de stat al SUA.

Aproximativ 20% din petrolul mondial tranzitează Strâmtoarea Ormuz, principalii producători de petrol și gaz din Orientul Mijlociu folosind această rută pentru a exporta energie în toată lumea.

Costul petrolului influențează totul, de la prețul carburanților la pompă până la prețurile alimentelor din supermarketuri.

În special, China cumpără mai mult petrol din Iran decât orice altă țară – importurile sale de petrol iranian au depășit luna trecută 1,8 milioane de barili pe zi, potrivit datelor furnizate de firma de monitorizare a transporturilor maritime Vortexa.

Alte mari economii asiatice, precum India, Japonia și Coreea de Sud, depind și ele într-o mare măsură de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Ormuz.

Articolul Statele Unite solicită Chinei să împiedice Iranul să închidă Strâmtoarea Ormuz. Această măsură ar afecta grav economia globală apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Departamentul pentru Securitate Internă a avertizat ieri că „conflictul cu Iranul generează un climat de amenințare sporită în Statele Unite”.

Mesajul ar fi ajuns la Trump printr-un intermediar, în timpul summitului G7 din Canada de săptămâna trecută, pe care liderul american l-a părăsit mai devreme, au declarat doi oficiali americani și o persoană familiarizată cu amenințarea, notează The Telegraph.

Administrația sa, precum și agențiile de aplicare a legii din marile orașe americane, se află în stare de alertă maximă în fața unui posibil atac pe teritoriul SUA.

Există un risc crescut de atacuri teroriste în SUA „în cazul în care liderii iranieni ar emite un edict religios care să cheme la violențe pe teritoriul american”.

Iranul ar putea de asemenea lansa atacuri cibernetice asupra rețelelor americane și viza oficiali guvernamentali.

Vicepreședintele JD Vance a declarat pentru NBC News că administrația analizează cu mare atenție posibilitatea unui atac pe teritoriul SUA.

SUA emite o alertă de securitate „la nivel mondial” pentru cetățenii săi

Departamentul de Stat al SUA a emis duminică o alertă de securitate „la nivel mondial”, sfătuind cetățenii americani din întreaga lume să „manifeste o prudență sporită”.

„Conflictul dintre Israel și Iran a dus la perturbări ale traficului aerian și la închiderea periodică a spațiului aerian în Orientul Mijlociu. Există posibilitatea organizării de demonstrații împotriva cetățenilor și intereselor americane în străinătate”, a declarat Departamentul de Stat după atacurile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene, scrie Baha.

Articolul Iran ar fi amenințat că va declanșa atacuri teroriste în SUA înainte de bombardamentul celor trei baze nucleare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cele mai mari majorități pentru creșterea bugetelor de apărare sunt în Polonia (70%), Danemarca (70%) și Marea Britanie (57%). Germania, Spania și Franța au sprijin minoritar dar semnificativ (45-47%), în timp ce Italia se opune masiv – doar 17% vor mai mulți bani pentru armată.

La serviciul militar obligatoriu, francezii sunt cei mai entuziaști (62%), urmați de germani (53%) și polonezi (51%). Italienii, britanicii, spaniolii și ungurii se opun majoritar. Paradoxul: tinerii de 18-29 ani, care ar fi mobilizați, sunt cei mai reticenți la această idee.

Trump împarte Europa în două tabere. Țări tradițional apropiate de America devin sceptice: 74% dintre britanici și 67% dintre germani consideră sistemul politic american defectuos. Danemarca, amenințată de pretențiile lui Trump asupra Groenlandei, este cea mai ostilă – 86% văd sistemul american ca fiind stricat.

Cercetătorii observă că partidele de extremă dreapta îl susțin pe Trump asemenea vechilor partide comuniste care apărau URSS-ul, deși chiar și printre alegătorii lor mulți cred că Trump este rău pentru americani.

Europenii rămân sceptici că pot deveni independenți militar de SUA, dar majoritatea susțin dezvoltarea unei alternative nucleare europene – cel mai mult în Polonia (60%) și Portugalia (62%).

În privința Ucrainei, europenii se opun urmării exemplului american dacă Trump va forța Kiev să cedeze teritorii sau va ridica sancțiunile anti-Rusia. Chiar și în Ungaria, 40% se opun copierii unei politici pro-ruse.

Sondajul Consiliului European pentru Relații Externe a inclus 16.440 de adulți și vine înaintea summitului NATO unde membrii vor fi presați să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2032, conform The Guardian.

Articolul Europenii vor mai mulți bani pentru armată și serviciu militar obligatoriu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Acordul politic va fi parafat în biroul președintelui Senatului de către președinții fiecărei formațiuni politice, potrivit Gândul.

Noul executiv condus de Ilie Bolojan va avea 16 ministere și 5 vicepremieri. PSD va avea 6 ministere, PNL patru, USR patru și UDMR două ministere.

Lista miniștrilor din cabinetul Bolojan:

• Marian Neacșu – vicepremier (PSD)

• Tánczos Barna – vicepremier (UDMR)

• Dragoș Anastasiu – vicepremier pentru reformă

• Cătălin Predoiu – ministrul Afacerilor Interne, vicepremier (PNL)

• Ionuț Moșteanu – ministrul Apărării Naționale, vicepremier (USR)

• Alexandru Nazare – ministrul Finanțelor (PNL)

• Ciprian Șerban – ministrul Transporturilor și Infrastructurii (PSD)

• Radu Marinescu – ministrul Justiției (PSD)

• Radu Miruță – ministrul Digitalizării și Economiei (USR)

• Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății (PSD)

• Cseke Attila – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (UDMR)

• Florin Barbu – ministrul Agriculturii (PSD)

• Florin Manole – ministrul Muncii (PSD)

• Andras Demeter Istvan – ministrul Culturii (UDMR)

• Daniel David – ministrul Educației (PNL)

• Oana Țoiu – ministrul Afacerilor Externe (USR)

• Dragoș Pîslaru – ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (PNL)

• Bogdan Ivan – ministrul Energiei (PSD)

• Diana Buzoianu – ministrul Mediului (USR).

Articolul PSD, PNL, USR și UDMR oficializează coaliția de guvernare. Componența cabinetului Bolojan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

De fiecare dată pare nepotrivit ca analiștii să se concentreze asupra impactului economic și financiar al unor conflicte precum cel actual dintre Israel și Iran, în timp ce vieți omenești sunt pierdute. Totuși, astfel de evaluări sunt necesare. Așadar, ar trebui să ne îngrijorăm serios după atacul SUA asupra Iranului?

În general, factorii non-economici, inclusiv cei care implică pierderi de vieți omenești, nu au un impact major asupra economiei și piețelor financiare globale. Există, desigur, excepții.

Un eveniment cu adevărat major, precum un conflict militar între marile puteri, ar avea, fără îndoială, un impact economic uriaș. Iar când un conflict aparent local izbucnește, nu se poate anticipa cu exactitate cât de grav va deveni, notează The Telegraph.

Această incertitudine duce la o altă reținere în a formula evaluări. Există două tipuri de incertitudine interconectate: cea obișnuită privind relațiile economice și, mai dificil de gestionat, incertitudinea fundamentală legată de aspecte complet externe sferei economice – cât de grav va fi conflictul, cât va dura și care va fi deznodământul său.

Scenarii posibile după atacul SUA lansat asupra Iranului

Singura abordare viabilă este analizarea unor posibile scenarii. Iată câteva dintre ele.

Scenariul optimist presupune că, deși Statele Unite au lansat un atac asupra Iranului în weekend, conflictul s-ar putea stinge rapid. În acest caz, nu ar exista daune economice semnificative la nivel global. O altă variantă ar fi ca ostilitățile să continue câteva săptămâni, dar într-un mod relativ limitat, fără a afecta alte state și fără un impact dramatic asupra prețului petrolului.

Un scenariu mai îngrijorător implică o reacție a Iranului prin închiderea Strâmtorii Ormuz, acțiune recent aprobată de autoritățile de la Teheran. Această strâmtoare reprezintă punctul de trecere a aproximativ 20% din consumul mondial de petrol.

Nu ar fi nevoie decât ca traversarea strâmtorii să fie percepută ca fiind atât de periculoasă încât transportul să devină neasigurabil. Într-un asemenea caz, prețurile petrolului și gazelor ar exploda, provocând daune severe atât piețelor financiare, cât și economiei reale.

Cei care își amintesc crizele din 1973-74 și 1979-80 știu că lumea a fost deja de două ori zguduită de creșteri bruște ale prețurilor la petrol. La început, economiștii se întrebau dacă aceste scumpiri sunt inflaționiste sau deflaționiste.

Tarifele Trump și nașterea termenului „stagflație”

În realitate, la fel ca efectele tarifelor impuse de Donald Trump asupra SUA, ele au fost inflaționiste în privința prețurilor și deflaționiste în ceea ce privește cererea reală, ducând la șomaj ridicat. În acea perioadă s-a născut și termenul „stagflație”.

Creșterile recente ale prețului petrolului sunt relativ mici comparativ cu acele episoade. Chiar și în cazul unei creșteri puternice, impactul ar fi mai redus decât în anii 1970, pentru că dependența economiei globale de petrol s-a diminuat considerabil.

Această evoluție nu este doar rezultatul eforturilor recente de reducere a combustibililor fosili în contextul schimbărilor climatice. Tendința a început înainte de „criza climatică” și este determinată mai ales de eficiența crescută în consumul de energie și de creșterea ponderii sectorului serviciilor în PIB – un sector care nu este foarte intensiv energetic.

Cu toate acestea, șocurile de prețuri la petrol încă pot provoca perturbări economice serioase. De asemenea, ele pot afecta negativ piețele financiare: randamentele obligațiunilor sunt susceptibile să crească (adică prețurile acestora să scadă), iar piețele de acțiuni ar putea slăbi, din cauza efectului dublu al dobânzilor mai mari și al încetinirii economice.

Desigur, există un grad ridicat de incertitudine. Însă dacă Iranul chiar ar închide strâmtoarea, cel mai probabil această situație nu ar dura mult. Tocmai din cauza riscurilor economice uriașe, Statele Unite nu ar permite menținerea blocadei și ar interveni militar pentru a asigura trecerea sigură a navelor.

Totuși, este posibil ca nici măcar această intervenție să nu fie necesară – Iranul are nevoie să exporte petrol prin strâmtoare pentru a-și menține veniturile.

Un alt scenariu optimist

Există și un scenariu optimist, în care actualul regim iranian decide să semneze un acord nuclear în termeni favorabili Statelor Unite și să renunțe la susținerea terorismului în Orientul Mijlociu și în alte regiuni. O altă variantă favorabilă ar putea apărea în cazul răsturnării regimului actual din Iran – o ipoteză despre care tot mai mulți analiști spun că este posibilă.

Speranța ar fi ca un nou regim să caute reconcilierea cu Occidentul, ceea ce ar duce la ridicarea sancțiunilor. Prețul petrolului ar putea scădea, stimulând investiții noi în producția iraniană, iar piețele financiare ar reacționa pozitiv.

Totuși, o tranziție pașnică este greu de obținut. Cel mai probabil ar urma o perioadă de lupte interne între diverse grupuri care vor puterea. Chiar și așa, acest lucru nu ar afecta neapărat Occidentul din punct de vedere economic. Cu alte cuvinte, ar putea exista o perioadă lungă de conflict intern în Iran, cu suferință umană profundă, dar fără consecințe militare dincolo de granițele sale.

Concluzia este că, deși situația rămâne incertă și periculoasă, este puțin probabil ca acest conflict să provoace daune economice majore sau panică pe piețele financiare. Acestea își pot îndrepta din nou atenția spre tarifele impuse de Trump și următoarele date privind piața muncii din SUA.

Articolul Posibile scenarii în economia globală după atacul SUA asupra Iranului apare prima dată în Mediafax.