Mediafax

Noul program de guvernare PSD-PNL-UDMR-Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților, pentru 2025-2028, a fost publicat luni.

Potrivit acestuia, noua administrație și-a propus să facă modificări semnificative în sectorul agricultură până în 2027 și să ajungă la modernizarea sistemului de irigații, sprijinirea fermierilor și procesatorilor români pentru creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente.

În primul rand, se dorește reorganizarea instituțiilor deconcentrate din domeniul agricol la nivel județean, dar și reorganizarea administrativă a agențiilor din subordinea MADR, iar în funcție de acordul Comisiei Europene, unificarea prin reorganizare a agențiilor de plăți.

Măsuri de dezvoltare

În noul program de guvernare sunt enumerate mai multe măsuri care ar putea ajuta la obținerea rezultatelor dorite în agricultură:

1. Echilibrarea balanței comerciale pentru produse agroalimentare. Programe de stimulare a producției și a capacității de procesare,
2. Sprijinirea sectorului de creștere a suinelor. Dezvoltarea fermelor de familie,
3. Sprijinirea sectorului de creștere a păsărilor prin realizarea de ferme,
4. Continuarea programului INVESTALIM,
5. Continuarea finanțării proiectelor aprobate destinate procesării prin programul național strategic – alocare 600 milioane euro din fonduri europene,
6. Procesare în sectorul de panificație, lansare apel de proiecte prin Programul Național Strategic cu o alocare în valoare de 200 milioane euro, din fonduri europene,
7. Stimularea producției de legume, fructe și cartofi, 50 milioane euro din PNS (fonduri europene) pentru dotarea cu echipamente a legumicultorilor,
8. Strategia de finanțare a infrastructurii principale si secundare de irigații din România. Creșterea suprafeței irigabile,
9. Regândirea programului AgroInvest prin: Garantarea de către stat a creditelor de investiții; Acordarea de credite avantajoase,
10. Creșterea suprafeței minime eligibile în cererea unică de plată pe suprafață de la 1 ha la 2 ha pentru fermierii din sectorul vegetal, finanțată din fonduri europene.

Printre acestea sunt și măsuri de debirocratizare / digitalizare, precum mbunătățirea legislației care reglementează agricultura ecologică, pentru creșterea încrederii consumatorului român în produsele provenite din acest sistem.

Articolul Noul plan pentru agricultură. Guvernul vrea să crească producția internă și să reducă importurile de alimente apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ilie Bolojan, desemnat premier, a spus că acordul politic semnat luni prevede formarea unei coaliții care să asigure un guvern stabil, concentrat pe reformele structurare fundamentale, pe performanță în guvernare, pe dezvoltarea României, respectul față de cetățeni și consolidarea democrației.

„Acest document, alături de programul de guvernare, închide practic procedurile necesare pentru formarea noului guvern, în așa fel încât, după prânz, să înceapă audierea ministrilor în comisiile parlamentare și, după amiază, votul în Parlament”, a spus Ilie Bolojan.

El susține că, indiferent de orientările doctrinare, indiferent de conflictele care au fost în trecut, în fața acestei situații dificile pentru România, generată de criza bugetară, „am avut maturitatea și responsabilitatea să ajungem la un acord politic care să asigure o guvernare stabilă în România”.

Articolul Ilie Bolojan: După prânz începe audierea miniștrilor și după-amiază urmează vot în Parlament apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele UDMR susține că aceasta este cea „mai complicată coaliție” din ultimii 25 de ani.

„Am reușit să formăm o coaliție majoritară de peste 60%, stabilă. Este poate cea mai complicată coaliție în ultimii 25 de ani, dar trăim vremuri interesante și trebuie să găsim combustibil și trebuie să avem rezervă de a reda încrederea cetățenilor în clasa politică. Avem nevoie de ajustări serioase, avem nevoie de un stat mult mai mic, mai subțire și trebuie să fie o guvernare justă și dreaptă”, a declarat Kelemen Hunor.

El spune că UDMR, la cele două ministere unde va propune miniștrii, va pune experiența, seriozitatea și predictibilitatea în slujba oamenilor, în slujba cetățenilor.

„Sigur că ne așteaptă decizii grele, decizii grele care vor însemna și, între ghilimele, durere, dar dacă există un deziderat, dacă există un scop și dacă se poate arăta că lucrurile se vor așeza într-o normalitate, atunci sunt convins că acest guvern va avea și susținerea cetățenilor și este un lucru important. Pentru acest lucru vom munci în această coaliție”, a mai spus liderul UDMR.

Articolul Ne așteaptă decizii grele care vor însemna și „durere”, spune Kelemen Hunor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

PC Garage, unul dintre cele mai mari magazine online de produse IT și electronice din România, lansează campania „Vacanță de Gaming”, dedicată gamerilor care își doresc un sistem puternic pentru sesiunile intense din această vară. În perioada 23 iunie – 6 iulie 2025, toți clienții care achiziționează un PC Gaming by PC Garage inclus în promoție vor primi cadou, la alegere, un mouse de gaming Logitech G102 Lightsync RGB Black sau o pereche de căști Logitech G335 Black.

Prin această campanie, PC Garage oferă un start ideal pentru vacanță, combinând performanța unui PC optimizat pentru gaming cu un accesoriu esențial oferit gratuit – fie că e vorba de controlul precis al unui mouse performant, fie de imersiunea audio oferită de o pereche de căști de calitate.

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21036

Articolul Vacanță de Gaming cu cadouri pentru pasionații de jocuri apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Formațiunile politice semnatare convin asupra formării Coaliției politice de guvernare pro-occidentale pentru perioada 2025-2028, denumită în continuare Coaliția.

Parteneriatul are ca obiective implementarea unor reforme structurale fundamentale, stabilitatea și performanța guvernării, dezvoltarea României și consolidarea democrației.

Măsurile promovate de Coaliție urmăresc refacerea echilibrelor bugetare, prioritizarea și continuarea investițiilor, asigurarea unui climat predictibil pentru mediul de afaceri, cu menținerea coeziunii și solidarității sociale.

Partidele se angajează să promoveze o guvernare responsabilă și eficientă, pentru a construi o societate mai justă și mai echitabilă.

Principii de funcționare:

1) Activitatea Coaliției se fundamentează pe buna colaborare, transparență și responsabilitate.

2) Coaliția va susține un program de guvernare, bazat pe priorități clare și asumate colectiv.

3) Parcursul pro-european și euro-atlantic al României sunt elemente fundamentale ale programelor și politicilor promovate de Coaliție și de către reprezentanții acesteia.

4) Formațiunile politice membre ale Coaliției se angajează să ducă o politică moderată și echilibrată, prin alinierea la obiective comune, în ciuda unor diferențe ideologice.

5) Coaliția va asigura transparența decizională și o comunicare unitară, pentru a primi încrederea cetățenilor și a partenerilor internaționali în actul de guvernare.

6) Meritocrația și profesionalismul vor fi promovate în administrație, dincolo de apartenență politică.

7) Fiecare decizie politică majoră este adoptată prin consens politic, cu implicarea directă a tuturor formațiunilor politice componente ale Coaliției și a prim-ministrului.

În vederea implementării programului de guvernare Coaliția va susține urmatoarele direcții:

1) Adoptarea urgentă a unui plan credibil de reducere a deficitului bugetar

2) Combaterea risipei bugetare prin restructurarea companiilor de stat, reducerea cheltuielilor administrative și limitarea beneficiilor nejustificate

3) Reforma sistemului fiscal, prin eliminarea excepțiilor și creșterea eficienței colectării

4) Prioritizarea investițiilor în proiectele de infrastructură mare, precum și pentru comunitățile locale pentru asigurarea resurselor necesare în mod realist și eficient

5) Reforma pensiilor speciale

6) Stabilirea de obiective măsurabile și evaluabile pentru fiecare minister și agenție

7) Comasarea instituțiilor redundante și reducerea birocrației

8) Accelerarea absorbției fondurilor europene prin reforme în managementul public

9) Introducerea unei culturi instituționale bazate pe răspundere, profesionalism și rezultate

10) Modernizarea serviciilor publice pentru a răspunde nevoilor reale ale cetățenilor

11) Eliminarea privilegiilor nemeritate și tratament egal în fața legii

12) Independență energetică în domeniul gazelor naturale și accelerarea tranziției către energie regenerabilă

13) Aderarea la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică

14) Eficiență și performanță în Educație. Norme didactice europene la nivel european, burse adaptate la posibilitățile reale și creșterea performanței școlare

15) Lărgirea bazei de contributori la CNAS și oferirea unor servicii de sănătate îmbunătățite concomitent cu cheltuirea eficienta a fondurilor disponibile

16) Reforma administrației prin digitalizarea și interconectarea serviciilor publice și implementarea unor criterii de eficiență, debirocratizare, simplificare, de dereglementare

17) Descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale, conform principiului subsidiarității

18) Digitalizarea și îmbunătățirea serviciilor consulare și extinderea rețelelor de consulate itinerante

19) Îmbunătățirea calității și eficienței actului de justiție și a gradului de încredere a cetățenilor în acesta

20) Îndeplinirea jaloanelor și accesarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență

21) Finalizarea legăturii rutiere rapide între Marea Neagră și Europa Centrală și a primei autostrăzi montane care va traversa munții Carpați

22) Consolidarea parteneriatului Transatlantic și a celorlalte parteneriate strategice

23) Implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 și a Planului multianual de înzestrare a Armatei României

24) Combaterea fenomenului Infracțional, în special în ceea ce privește traficul de droguri și de persoane, concomitent cu programe de reabilitare și protecție a victimelor

25) Combaterea extremismului, a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, a violenței împotriva femeilor și a discursului instigator la ură, în vederea asigurării siguranței cetățenilor

26) Promovarea și susținerea programelor, proiectelor și a legislației care fac posibilă păstrarea identității și dezvoltarea comunităților minorităților naționale

27) Recunoașterea și sprijinirea Diasporei Românești ca parte esențială a identității naționale și valorificarea potențialului său uman, economic și cultural prin politici active de recunoaștere și re-întoarcere voluntară

28) Încurajarea natalității și sprijinirea familiilor cu copii

29) Susținerea măsurilor economice pentru reducerea deficitului comercial

30) Susţinerea sportului ca domeniu esenţial pentru o viaţă sănătoasă, încurajarea sportului de masă şi a sportului de performanţă

31) Stimularea economiei și reducerea inegalităților teritoriale

32) Parteneriat onest cu mediul privat pentru dezvoltarea unei economii sănătoase, bazate pe inițiativă privată, inovație și respect pentru munca cinstită, protejarea demnității angajatului și stimularea angajării legale

33) Reforma autorităților de control și reglementare în domeniul Mediului. Creșterea calității vieții în toate orașele și satele prin mecanisme de control și dezvoltarea infrastructurii verzi

34) Susținerea Republicii Moldova pentru accelerarea și menținerea traseului european și consolidarea valorilor democratice, respectiv întărirea sa economică, socială și culturală, în vederea integării în Uniunea Europeană. Ca parte acestui proces, considerăm importantă dezvoltarea infrastructurii și reducerea timpilor la forntieră și eficientizarea acceesului la cetățenia română.

PSD va da premierul în 2027

Obiectivele legislative ale Coaliției constau în promovarea legislației necesare pentru implementarea programului de guvernare.

Formațiunile politice semnatare convin asupra aplicării rotației în privința ocupării funcției de prim-ministru. Pentru perioada iunie 2025 – aprilie 2027 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PNL. Pentru perioada aprilie 2027 – decembrie 2028 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PSD.

Lista miniștrilor din cabinetul Bolojan:

• Marian Neacșu – vicepremier (PSD)

• Tánczos Barna – vicepremier (UDMR)

• Dragoș Anastasiu – vicepremier pentru reformă

• Cătălin Predoiu – ministrul Afacerilor Interne, vicepremier (PNL)

• Ionuț Moșteanu – ministrul Apărării Naționale, vicepremier (USR)

• Alexandru Nazare – ministrul Finanțelor (PNL)

• Ciprian Șerban – ministrul Transporturilor și Infrastructurii (PSD)

• Radu Marinescu – ministrul Justiției (PSD)

• Radu Miruță – ministrul Digitalizării și Economiei (USR)

• Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății (PSD)

• Cseke Attila – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (UDMR)

• Florin Barbu – ministrul Agriculturii (PSD)

• Florin Manole – ministrul Muncii (PSD)

• Andras Demeter Istvan – ministrul Culturii (UDMR)

• Daniel David – ministrul Educației (PNL)

• Oana Țoiu – ministrul Afacerilor Externe (USR)

• Dragoș Pîslaru – ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (PNL)

• Bogdan Ivan – ministrul Energiei (PSD)

• Diana Buzoianu – ministrul Mediului (USR).

Acordul politic

Articolul Acordul politic pentru formarea coaliţiei de guvernare a fost semnat: prevede rotativa la funcția de prim-ministru apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Milioane de francezi au ieșit în stradă pentru evenimentul de muzică stradală, autoritățile raportând mulțimi fără precedent” în Paris. Înainte de festival, postări pe rețelele sociale îndemnaseră la atacarea femeilor în timpul festivităților.

Ministerul de Interne a confirmat că 145 de victime din toată țara au raportat înțepături cu ace, dintre care 13 cazuri doar în Paris. Oficialii nu au precizat dacă atacatorii au folosit substanțe precum Rohypnol sau GHB, droguri care provoacă confuzie și inconștiență și sunt folosite pentru a face victimele vulnerabile la agresiuni sexuale.

„Unele victime au fost transportate la spital pentru teste toxicologice”, a anunțat ministerul

La Paris, procurorii au deschis anchete după ce trei persoane – o fată de 15 ani, un bărbat de 18 ani și încă o persoană – au raportat că au fost înțepate în incidente separate. Toți trei s-au simțit rău după atacuri.

Cei mai mulți suspecți au fost prinși în Angoulême, sud-vestul țării, unde patru persoane sunt acuzate că au vizat aproximativ 50 de victime.

Pe lângă atacurile cu seringi, peste 370 de persoane au fost reținute în timpul festivalului pentru diverse infracțiuni, aproape 90 doar în Paris. Un adolescent de 17 ani a fost internat după ce a fost găsit pe stradă cu răni prin înjunghiere la abdomen, iar alți 13 participanți au fost răniți grav. Treisprezece polițiști au fost de asemenea răniți.

Prefectul poliției din Paris, Laurent Nuñez, a declarat că „nu au fost semnalate incidente majore”.

Articolul Atacuri cu seringi în timpul unui festival din Franța. Arestări după ce 145 de oameni au raportat atacul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cele patru partide pro-europene au căzut de acord asupra viitorului program de guvernare al Cabinetului Bolojan. PSD, PNL, USR și UDMR vor semna luni, la ora 10.00, acordul politic ce va asta la baza viitoarei coaliții.

Potrivit programului de guvernare, „România se află într-un moment decisiv pentru parcursul său către un nou ciclu de dezvoltare”.

„În fața provocărilor economice, geopolitice și sociale, țara noastră are nevoie de un Guvern puternic, care își asumă implementarea unor reforme structurale fundamentale, bună guvernare și respect pentru cetățeni. Își asumă dezvoltarea României și consolidarea democrației”, se arată în document.

În ceea ce privește reforma administrației locale, viitorul Executiv are 7 măsuri de implementat, în anul 2025. Una dintre ele se referă la Creșterea capacității de încasare a impozitelor.

Astfel, se dorește „Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele”.

Extras din programul de guvernare al viitorului Executiv:

REFORMA ADMINISTRAȚIEI LOCALE – Măsuri 2025

a. Politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populația, conforme cu ultimul recensământ;
b. Grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii;
c. Scheme de personal maximale;
d. Stimularea performanței (ex. alocări funcție de grad de încasare impozite, responsabilizarea autorizații pentru a construi și stabili corect impozitele);
e. Raportarea normei poliție locală la 1500 locuitori și coordonarea cu poliția națională;
f. Creșterea capacității de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele;
g. Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați.

Articolul Guvernul vrea să creeze „pârghii” pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru cei care nu plătesc impozitele apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

România este printre ultimele țări în clasamentul UE privind gradul de digitalizare, iar acestui grad până la media țărilor UE ar genera o creștere a PIB-ului cu 3%, conform unor studii, ceea ce ar însemna 11 miliarde de euro anual.

România are deja 500 de milioane de euro din PNRR deja contractați pentru cloud-ul guvernamental și are o școală excelentă de inginerie și un mediu privat extrem de competitiv în zona tehnologiei informației.

Pentru atingerea obiectivelor este necesară o schimbare a filozofiei prin care se face digitalizarea în România: de la instituții cu responsabilități suprapuse, care nu comunică între ele și care fac investiții redundante, la un cadru legislativ unitar și coerent pentru e-guvernare și protecția datelor.

Guvernul se așteaptă ca, până în 2027, România să ajungă la media din UE, raportat la starea deceniului digital, să se implementeze principiul Firmă într-o zi- o zi de la înființarea unei firme până la emiterea primei facturi, să se extindă platforma națională pentru telemedicină, iar 50% din serviciile publice să fie complet digitalizate.

De asemenea, se așteaptă ca în următorii doi ani productivitatea în IMM-urile digitalizate să crescă cu 15%, 50% din administrația publică să aibă competențe digitale de bază, iar 5 milioane de cetățeni să aibă identitate digitală.

Articolul Program de guvernare: 5 milioane de cetățeni ar urma să aibă identitate digitală în 2027 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Mihai Busuioc, Robert Cazanciuc și Corina Corbu s-au luptat pentru a fi propunerea PSD pentru funcția de judecător al Curții Constituționale, însă, în final social-democrații l-au ales pe Mihai Busuioc, cu 20 de voturi.

Contracandidații lui Busuioc, Robert Cazanciuc a primit 9 voturi, iar Corina Corbu, doar 3 voturi.

Urmează votul din plenul Camerei Deputaților, care va avea loc miercuri.

Sorin Grindeanu a anunțat că PSD a stabilit pe cine va susține grupul senatorial al PSD pentru funcția de judecător la CCR.

„Și am dat un vot, cât se poate de democratic, într-un vot covârșitor a ieșit că susținerea s-o dăm pentru Mihai Busuioc, actualul președinte al Curții de Conturi, care și-a exprimat dorința de a candida”, a declarat Sorin Grindeanu.

Reprezentantul PSD care va ocupa funcția de secretar general al Guvernului va fi Radu Oprea.

Cine este Mihai Busuioc

Mihai Busuioc ocupă funcția de președinte al Curții de Conturi din octombrie 2017.

În trecut, acesta a ocupat funcția de secretar general al Guvernulu. Însă după câteva luni, Sorin Grindeanu l-a înlocuit pe Mihai Busuioc din funcţia de secretar general al Guvernului cu Victor Ponta.

Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că postul de judecător la Curtea Constituţională, care revine social-democraţilor, nu va fi dat la schimb pentru cel de şef la instituţia Avocatul Poporului.

Mandatele a trei judecători constituționali – Attila Varga, Marian Enache (președintele interimar CCR) și Livia Stanciu – expiră în 13 iulie. Camera Deputaților, Senatul și Președinția trebuie să facă alte trei noi propuneri.

Curtea Constituţională a României este compusă din nouă judecători numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României.

În prezent, componența CCR este: Marian Enache (președinte interimar), Livia Stanciu, Attila Varga, Simina Tănăsescu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei și Bogdan Licu.

Articolul Mihai Busuioc va fi propunerea PSD pentru postul de judecător al Curții Constituționale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Primul pilon al reformei vizează reducerea deficitului bugetar și creșterea capacității statului de a colecta venituri. România se confruntă cu un deficit bugetar de peste 9% și costuri de creditare mari, ceea ce face urgentă reducerea cheltuielilor publice.

Autoritățile propun o abordare directă, evitând cosmetizările, și vor tăia acolo unde există risipă, urmând principiul „Toată lumea plătește”. În paralel, se intenționează reorganizarea profundă a agențiilor fiscale precum ANAF, Antifraudă și Vama, pentru a le face autonome, digitalizate și bazate pe indicatori de performanță, se arată în noul program de guvernare.

Primul pilon în programul de guvernare: Ordinea în finanțele publice

3. CONSOLIDARE FISCALĂ

4. Ajustări de taxe

   1. Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);

   2. Creștere accize cu 10%;

   3. Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;

   4. Creștere impozit pe dividende și profit la 16%

   5. Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară)

   6. Taxare Ecologică (jalon PNRR)

   7. Creștere valorii pentru taxa de rovignetă

18. Plafonarea pensiilor și salariilor

4. ANALIZA ȘI PRIORITIZAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII

19. Prioritizarea programelor de investiții din bugetul național

    1. Introducerea cofinanțării APL-uri, în funcție de capacitatea financiară a acestora, pentru prioritizare investiții;

    2. Reevaluarea și prioritizarea programelor de investiții;

    3. Introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor ( ex: număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de construcție);

    4. Evaluarea utilizării proiectelor finalizate (ex. număr racordați la rețele de apă, canalizare, etc);

    5. Standarde de cost revizuite;

20. Analiza schemelor de sprijin din fonduri guvernamentale;

    1. Restrângerea schemelor, cu excepția celor care cresc exporturi, scad importuri, și creează valoare adăugată (ex. procesarea produselor agricole, etc.);

21. Evaluarea și eșalonarea proiectelor din programul Anghel Salgny;

5. REFORMA ADMINISTRAȚIEI LOCALE

22. Măsuri 2025

    1. Politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populația, conforme cu ultimul recensământ;

    2. Grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii;

    3. Scheme de personal maximale;

    4. Stimularea performanței (ex. alocări funcție de grad de încasare impozite, responsabilizarea autorizații pentru a construi și stabili corect impozitele);

    5. Raportarea normei poliție locală la 1500 locuitori și coordonarea cu poliția națională;

    6. Creșterea capacității de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele;

    7. Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați;

6. MODIFICAREA LEGISLAȚIEI GENERALE CARE SĂ PERMITĂ REFORME

23. Revizuirea statutului funcționarilor publici și a celor parlamentari;

24. Revizuirea Codului muncii;

25. Dezvoltarea unui sistem de evaluare a funcționarilor, mai simplu și direct legat de indicatorii de performanță ai managmentului, respectiv cu impact direct în relația de muncă cu instituția;

26. Dezvoltarea unui sistem mai simplu și mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanță pentru conducerile instituțiilor;

27. Modificarea legii dialogului social;

28. Revizuirea contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate;

7. RESTRUCTURARE COMPANIILOR DE STAT

29. Consilii de supraveghere sau administrație formate din profesioniști;

30. Reducere CA-urilor, comitetelor și consiliilor de supraveghere;

31. Reduceri de personal acolo unde se justifică această măsură;

32. Transparență (ex. CCM-uri, cheltuieli, bugete, etc.);

33. Limitarea indemnizațiilor și a salarizării în raport cu responsabilitățile/indicatorii de performanță;

34. Indicatori de performanță → demiteri pentru neîndeplinire;

35. „Profiturile” companiilor vor fi virate la bugetul de stat;

36. Reducerea subvențiilor și creșterea eficienței;

37. Auditarea activelor;

38. Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc);

39. Listarea la bursă a mai multor companii de stat;

8. REFORMA AUTORITĂȚILOR AUTOFINANȚATE

40. Reformarea ANCOM, ASF, etc.

41. Modificarea legilor de funcționare;

42. Limitarea salarizării;

43. Reducerea personalului suport;

44. Economiile acestora vor fi colectate la buget sau lăsate în piață;

9. REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

45. Simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare (ex. crearea unui departament digital, în subordinea primului ministru, care să coordoneze toate eforturile, să decidă și să aplice măsuri de standardizare pentru baze de date și soluții digitale, dedicate administrației centrale).

46. Calculul corect al personalului. Reducerea cu 20% a angajaților;

47. Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate;

48. Salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor

49. Eficiență în educație. Normă didactică mărită și redimensionarea burselor concomitent cu creșterea perfomanței.

10. PERFORMANȚĂ MAI BUNĂ ÎN SĂNĂTATE

50. Creșterea performanței spitalelor

    1. Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030;

    2. Plata funcție de performanță pentru medici;

    3. Reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii;

    4. Numirea șefilor de secții de către manageri, nu de către universități. Contracte de performanță;

    5. Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare;

51. Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări și eliminarea excepțiilor;

    1. Descurajarea acordării de concedii medicale fictive. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale;

    2. Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane);

    3. Creșterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;

52. Creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament;

53. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS

    1. Reducerea centrelor de permanență din mediul urban;

    2. Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă.

    3. Rezidenții în sistem privat vor fi plătiți parțial de unitatea medicală;

    4. Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare;

    5. Convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație;

11. MAI MULȚI ANGAJAȚI ÎN ECONOMIE

54. Descurajarea nemuncii și creșterea numărului de oameni care muncesc

    1. Reducere perioadei de șomaj;

    2. Reglementarea acordării concediilor medicale;

    3. Sancționarea drastică pentru medicii care acordă concedii medicale fictive sau nejustificate;

    4. Stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap;

    5. Ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;

    6. Eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate;

12. RESURSE NATURALE VALORIFICATE MAI BINE

55. Analiza și stabilirea corectă a redevențelor;

56. Creșterea capacității de control a ANRM;

13. REFORMA PENSIILOR SPECIALE

57. Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani;

58. Legi de salarizare noi care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor;

59. Plafonarea câștigurilor din pensiile necontributive;

60. Reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare;

61. Sentințe unitare și criterii de performanță în justiție;

Obiectivele Ministerului de Finanțe

Ministerul Finanțelor va reprezenta în următorii ani pilonul central al reformei administrației publice și al garantării sustenabilității economice a României. Direcțiile de acțiune se vor corela cu jaloanele asumate în cadrul PNRR, cu Pactul de Stabilitate și Creștere și cu obiectivele de convergență economică stabilite la nivel european.

Reforme / reorganizări / comasări

1. Reorganizarea amplă a structurilor interne ale ministerului și ale ANAF / AVR, care va include comasarea direcțiilor redundante, clarificarea atribuțiilor între componentele aparatului central și regional și stabilirea rolului MF de structura de tip „policy unit” pentru fundamentarea tehnică a deciziilor.

2. Stabilirea unei unități centrale de prognoză bugetară și sustenabilitate fiscală, conectată instituțional cu CNSP, INS și BNR, care să emită scenarii de risc macro-bugetar și analize ex-ante pentru toate politicile fiscale noi.

3. Crearea unui centru național de răspuns pentru fiscalitate, prin reformarea activitatii de asistenta contribuabili la nivelul Ministerului Finantelor care să asigure tratamentul unitar al solicitărilor de clarificare venite din partea mediului de afaceri, cu termene standard și răspunsuri publice, contribuind astfel la reducerea incertitudinii fiscale.

4. Reorganizarea ANAF din perspectiva structurii și a proceselor

   1. Din perspectiva coordonării trebuie o structură piramidală:

      1. in acest moment există 3 domenii (control, colectare și trezorerie) care sunt organizate si coordonate pe vertical pe tip ”silozuri”(local, regional, central) și care nu cooperează între ele.

      2. Centralizarea activitatii structurilor suport la nivel central / regional al ANAF si in coordonarea structurilor Ministerului Finantelor

   2. Centralizarea deciziilor pentru:

      1. Analiza de risc pentru stabilirea riscului de neconformare fiscală

      2. Controlul operativ şi inopinat, precum si controlul fiscal la nivel de regiuni

   3. Reducerea numărului posturilor de conducere și a direcțiilor generale;

   4. Stabilirea de indicatori de performanță;

5. Reforma pentru cresterea increderii contribuabililor in serviciile fiscale:

   1. 1. Depolitizarea funcțiilor de conducere la nivel regional și local și organizarea de examene la nivel central pentru ocuparea funcțiilor de conducere

      2. Reducerea cazurilor de exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere vacante

      3. Utilizarea de bodycam de către inspectorii antifraudă și de către personalul vamal în cadrul operaţiunilor de control

      4. Teste de integritate pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal

6. Asigurarea sustenabilitatii datoriei guvernamentale prin:

   1. Menținerea datoriei guvernamentale brute pe termen lung sub valoarea de 60% din PIB și a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene.

   2. Finanțare netă relativ echilibrată din surse interne și externe

   3. Accesarea piețelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori și utilizarea instrumentelor financiare derivate.

Programe de finanțare /dezvoltare/prioritare

1. Derularea unei analize de impact a tuturor programelor nationale, scheme de ajutor de stat si proiecte de investitii cu finanțare multianuală din bugetul de stat, cu scopul de a le identifica pe cele cu eficiență scăzută sau redundanță față de alte surse de finanțare (UE, BEI, BERD), în vederea suspendării sau restructurării acestora.

2. Lansarea unui registru public al tuturor programelor de finanțare bugetară, cu descrierea obiectivelor, indicatorilor de performanță, alocărilor anuale și stadiului de implementare.

3. Conditionarea demararii programelor noi de finantare de evaluarea impactului economic si social al fiecarui program pe baza analizei cost-beneficiu.

Măsuri de dezvoltare

1. Adoptarea unui cadru de bugetare pe obiective, care va permite corelarea alocărilor bugetare cu rezultate clare și cuantificabile, în parteneriat cu ministerele de linie.

2. Înființarea unui Fond de Investiții Publice cu componentă de capital de risc pentru proiecte inovatoare ale statului în domenii strategice, gestionat în colaborare cu Banca de Investitii si Dezvoltare.

3. Colaborarea cu Banca Mondială, OECD și Comisia Europeană pentru implementarea unui mecanism de evaluare a politicilor publice bazat pe date, simulări și analize comparative internaționale.

Acțiuni pentru companii / instituții subordonate

1. Instituirea unui sistem de indicatori de performanta ce trebuie raportati de catre institutiile subordonate si companii

2. Implementarea unui sistem de scoring fiscal pozitiv, care să permită tratament diferențiat pentru contribuabili în funcție de istoricul lor de conformare și contribuție.

3. Reducerea numarului membrilor CA corelat cu piața și specificul fiecărei companii, reducerea comitetelor și numarului membrilor in consiliile de supraveghere remunerate

4. Monitorizare obiectivă si continuă a performanțelor la nivelul funcționarilor / autorităților prin implementarea unor proceduri de raportare zilnică / lunară / trimestriala a activităților urmând ca raportările să stea la baza oricărei evaluări ulterioare a performanțelor/impactului reducerilor.

5. Numirea, evaluarea si remunerarea administratorilor executivi si neexecutivi prin raportare la mediul concurential. Aplicarea unor prevederi legale unitare pentru desemnarea administratorilor executive si neexecutivi in functie de specificul activitatii acestora.

Măsuri de debirocratizare / digitalizare

1. Operaționalizarea completă a sistemului SAF-T, cu obligații extinse de raportare digitală pentru toți contribuabilii mari și mijlocii, în paralel cu facturarea electronică obligatorie.

2. Limitarea contrafacerii si evaziunii asociate pentru produsele cu risc de contrafacere – urmărirea traseului produselor de la fabricant la beneficiar atât în scopul limitării evaziunii cât și al protecției publicului față de produsele contrafăcute prin implicarea consumatorului final dar si a administratiei:

   • consumatorul poate limita frauda fiscala prin mijloace tehnologice prin care să se poată informa autoritățile privind produsul, originea, locul în care marfa se oferă spe vânzare.

   • administrația poate controla întreg traseul de la producător, ambalare, grupare etc. prin distribuitori și transportatori la locul de desfacere și pînă la consumator prin elemente de marcare a produselor sau a ambalejelor sau a amândurora combinate cu instrumente de citire a marcajelor, sisteme informatice pentru prelucarea datelor.

3. Imbunatatirea relatiei cu contribuabilul prin:

   • Regandirea portalului ANAF pe nevoile contribuabilului

   • Includerea unor mecanisme de feedback de la fiecare contribuabil pentru a intelege relatia sa cu ANAF si ce se poate imbunatati

   • Digitalizarea si simplificarea formularelor care se completeaza manual, inclusiv Declaratia Unica

   • Internet banking si validarea stingerii creantelor in termen scurt dupa efectuarea platilor prin utilizarea unor scheme de plati existente si modificarea unor norme legislative

   • Evaluarea contribuabililor in termen cat mai scurt de la depasirea scadentei in colectarea creantelor in vederea evaluarii si stabilirea impreuna cu acesta a masurilor de remediere si comunicarea in timp real cu sistemul bancar in cazul contribuabililor care inregistreaza debite restante.

4. Scaderea evaziunii prin:

   • Valorificarea datelor colectate de ANAF din eFactura, AMEF, declaratii si alte seturi prin platforme de analiza avansata si dezvoltarea de indicatori de corelare a datelor

   • sistem de atentionare timpurie (early warning) bazat pe indicatori relevanti care sa sesizeze din timp eventuale probleme financiare ale contribuabilului

   • introducerea obligatiei de publicare a tuturor informatiilor / autorizatiilor, date de identificare a societatii care vinde online sub anumite platforme (ex. Emag, Altex, Facebook Market etc) similar magazinelor cu desfacere fizica a produselor si de inregistrare a rezidentei fiscale pentru fiecare magazin online care efectueaza acte de comert in Romania.

   • Trasabilitate financiara pentru tranzactiile efectuate prin platforme online cu corelatie intre sistemul bancar, firmele de curierat si sistemul vamal. Declararea tuturor conturilor folosite in activitatea comerciala pe baza extrasului de cont.

Altele

1. Elaborarea unei strategii naționale pentru sustenabilitate fiscal-bugetara 2025–2030, care va include jaloane clare de reducere a deficitului, ținte privind ponderea cheltuielilor rigide și politici de echilibrare a bugetului pe termen mediu.

2. Introducerea unui sistem trimestrial de raportare a execuției bugetare orientate spre rezultate, și publicarea indicatorilor cheie de performanță.

3. Consolidarea rolului Consiliului Fiscal și introducerea unui mecanism de dialog public extins înaintea adoptării măsurilor fiscale majore, inclusive prin solicitarea punctului de vedere din partea Camerei Consultatilor Fiscali în spiritul transparenței și responsabilității democratice.

4. Instituirea posibilității restructurării obligațiilor bugetare (mecanism prevăzut de OUG nr. 6/2019) poate fi de natură să determine creșterea veniturilor la bugetul de stat.

5. Prioritar se va pune accent pe conduita ANAF care, în procesul de administrare fiscală a contribuabililor, trebuie să se asigure că impun măsuri asigurătorii (sau executorii) asupra bunurilor debitorilor anterior deschiderii procedurilor de insolvență.

6. Introducerea in control fiscal a persoanelor fizice care au calitate de beneficiar real al societatilor intrate in proces de insolventa pe baza de analiza de risc

7. ANAF instituie măsuri pentru ca, în propriile evidențe să se reflecte cu fidelitate situația datoriilor restante ale contribuabililor, în fiecare zi.

8. Centralizarea planurilor de control

9. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și taxarea tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării către APL-uri și instituirea unor taxe speciale la nivel local.

10. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;

11. Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli ce facilitează diminuarea profitului;– (ex cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale, etc).

12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;

13. Eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;

14. Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri relația Asia (Portul Constanța, Vămi);

15. Combatere evaziunii fiscale în industria de servicii;

16. Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizare evaziune fiscală;

17. Lege insolvență modificată – înăsprire regim și evitare insolvențe în cascadă;

18. Revizuirea tuturor tipurilor de subvenții acordate companiilor de stat. Restructurarea sistemului de subvenționare trebuie să se bazeze pe un set clar de criterii și indicatori de performanță și să fie condiționată de tipuri de cheltuieli eligibile, excluzând cheltuieli pentru autoturisme de lux sau bonusuri salariale.

Articolul Reforma în finanțe publice „Toată lumea plătește”: cresc accizele și impozitul pe profit apare prima dată în Mediafax.