„Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 146.766.731,30 de lei pentru 100 de investiții realizate prin programele derulate de Ministerul Dezvoltării”, a anunțat ministrul Cseke Attila.

Potrivit comunicatului publicat de minister, scopul investițiilor a fost reprezentat de consolidarea cu risc seismic și reabilitarea termică a unor clădiri publice și rezidențiale. Banii au fost decontați pentru lucrări precum modernizarea sistemelor de termoficare, construirea unor locuințe sociale și elaborarea sau actualizarea unor documentații de urbanism.

Peste 53 de milioane de lei au fost repartizați pentru decontarea lucrărilor la clădirile publice, dar și blocuri sau complexuri de locuințe – clădiri cu risc seismic ridicat, insluse în Programul Național de Consolidare a acestui tip de clădiri.

„S-au repartizat 53.498.641,88 de lei pentru 54 de facturi care vizează consolidarea unor clădiri publice și multirezidențiale, incluse în Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat”, potrivit comunicatului publicat.

Alte lucrări au ca obiectiv „consolidarea și modernizarea unor unități de învățământ, incluse în Programul naţional de investiţii «Şcoli sigure şi sănătoase», anunță ministerul.

19 milioane de lei pentru reabilitarea clădirilor publice și multirezidențiale

Alți peste 43 de milioane de lei au fost direcționați pentru plata unor facturi depuse prin Programul Termoficare, iar aproape 19 milioane de lei au fost virați spre lucrări care au ca obiectiv reabilitarea termică a unor clădiri publice.

„S-au alocat 43.251.173,72 de lei pentru achitarea a șase facturi depuse prin Programul Termoficare și 18.861.667,33 de lei au fost virați pentru lucrări care au ca obiectiv reabilitarea termică a unor clădiri publice și multirezidențiale”, informează sursa citată.

De asemenea, Ministerul Dezvoltării a plătit fonduri în valoare de peste 16 milioane de lei pentru un număr de 16 proiecte de construire a unor locuințe sociale.

„În vederea decontării facturilor pentru 16 investiții care vizează construirea de locuințe sociale, Ministerul Dezvoltării a decontat suma de 16.627.461,29 de lei”, potrivit sursei citate.

De asemenea, ministerul a virat 764.843,13 de lei pentru 5 proiecte de întocmire sau actualizare documentațiilor de urbanism, precum PUZ-uri sau regulamente locale de urbanism.

Costurile pentru refacerea infrastructurii și a orașelor distruse din Ucraina se ridică la sute de miliarde de euro, a spus Kristen Michal pentru Politico, în marja unui summit al liderilor UE desfășurat în Cipru.

Europa a impus sancțiuni, a interzis multe importuri din Rusia și a introdus taxe vamale pentru cereale și îngrășăminte. Totuși, nu a majorat taxele pentru bunurile care încă pot fi importate cu scopul clar de a ajuta Ucraina, iar ideea este în continuare controversată în UE.

„Trebuie să taxăm bunurile din Rusia pentru a acoperi pagubele”, a spus el. „S-a discutat în diverse contexte și întâlniri că diferite tipuri de tarife pentru produsele rusești ar putea finanța reconstrucția Ucrainei”.

Șapte țări, inclusiv Estonia, au cerut în noiembrie trecut introducerea de tarife pentru produse rusești precum oțelul și îngrășămintele, însă demersul a stagnat și nu a fost inclus în cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni convenit de UE în această săptămână.

Michal a susținut că nici măcar cele 210 miliarde de euro din activele înghețate ale Moscovei, deținute într-un depozitar financiar din Bruxelles, nu ar fi suficiente pentru a acoperi costurile uriașe.

Economia Ucrainei a fost puternic afectată de războiul declanșat de Rusia și de costurile uriașe ale respingerii invaziei, iar UE a aprobat în această săptămână un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a sprijini Kievul.

„Ei trebuie trași la răspundere”, a spus Michal, referindu-se la Moscova. „Pentru că, dacă nu sunt trași la răspundere, acest lucru se va repeta. Noi avem o istorie mai lungă cu Rusia. Știm ce este Rusia. Ne-am câștigat independența nu cu mult timp în urmă”, a adăugat acesta.

„Dezvoltarea pieței de capital, una dintre ambițiile strategice ale României în următorii ani”, transmite Alexandru Nazare, după întâlnirea cu Comisarul european pentru servicii financiare și uniunea economiilor și investițiilor. 

„O piață de capital puternică înseamnă mai multe investiții în economie, mai multe companii românești care se pot dezvolta și mai multe locuri de muncă. Înseamnă și mai multe opțiuni pentru ca oamenii să își investească economiile în mod simplu și transparent”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de ministrul de Finanțe. 

Ministrul a precizat că, în ultimele luni, autoritățile au accelerat procesul de modernizare a pieței de capital și dezvoltarea de instrumente care să atragă capital, subliniind că în acest proces, Banca de Investiții și Dezvoltare „va avea un rol esențial în dezvoltarea acestor mecanisme și în crearea unor fonduri de investiții care să susțină creșterea economică”.  

Cei doi au discutat și dezvoltarea unui cont european de investiții, în cadrul unui plan mai amplu de crearea a unor produse de investiții mai simple și accesibile pentru cetățeni. 

„România susține integrarea piețelor financiare europene și reducerea barierelor care îngreunează accesul la finanțare. Ne dorim şi lucrăm la a dezvolta o piață de capital mai puternică, capabilă să finanțeze dezvoltarea economiei și să susțină creșterea pe termen lung”, mai punctează Nazare. 

Spaniolul nu a ajuns nici la turneul de Madrid, aflat în desfășurare. El s-a retras din cauza unei accidentări la încheietură în timpul turneului de la Barcelona, la care putea urca din nou pe primul loc în clasamentul ATP.

Alcaraz a anunțat vineri pe rețelele de socializare că, în urma testelor făcute, a decis că cea mai prudentă măsură este să nu participe la turneele de la Roma și Roland Garros.

El transmite că așteaptă să vadă cum va evolua situația pentru a putea decide când să va întoarce pe teren.

Organizatorii Roland Garros au reacționat: „O veste tristă: Carlos Alcaraz, campionul nostru din 2024 și 2025, nu își va putea apăra titlul la Roland-Garros 2026 din cauza unei accidentări la încheietura mâinii. Îți urăm mult succes în recuperare, Carlos, o să ne fie dor de tine!”.

Execuțiile federale includ injecțiile letale și extinderea numărului de metode de execuție, inclusiv pedeapsa capitală prin împușcare. Departamentul a anulat un moratoriu pe termen nelimitat și a autorizat deja cererile de pedeapsă capitală pentru 44 de inculpați, anunță presa americană.

Departamentul de Justiție a cerut vineri Biroului Penitenciarelor să extindă protocoalele privind pedeapsa cu moartea pentru a include injecțiile cu pentobarbital și plutoanele de execuție, ca parte a unor acțiuni mai ample de consolidare a pedepsei cu moartea la nivel federal. 

Guvernul SUA ar trebui să includă plutoanele de execuție, electrocutarea și asfixierea cu gaz ca metode de execuție a persoanelor condamnate pentru cele mai grave infracțiuni federale, a anunțat vineri Departamentul de Justiție într-un raport care menționează dificultăți în obținerea de droguri pentru injecții letale.

„Astăzi, Departamentul de Justiție a acționat pentru a-și restabili datoria solemnă de a solicita, obține și implementa pedepse capitale legale — deschizând calea pentru ca Departamentul să efectueze execuții odată ce deținuții condamnați la moarte și-au epuizat apelurile”, se arată în nota Departamentului de Justiție obținută de Fox News.

„Printre acțiunile întreprinse se numără readoptarea protocolului de injecție letală utilizat în timpul primei administrații Trump, extinderea protocolului pentru a include modalități suplimentare de execuție, cum ar fi plutonul de execuție, și eficientizarea proceselor interne pentru a accelera cazurile de pedeapsă cu moartea”, se arată în memoriu. 

DOJ transmite că este vorba despre ordinul executiv emis de președintele Trump, care în prima zi a cerut departamentului să acorde prioritate solicitării și implementării pedepselor cu moartea pentru a proteja siguranța publică.

„La data de 24.04.2026, ora 14:50, STANCU MIRCEA MIHAIL în varsta de 11 ani, a plecat de la intersecția străzilor Foișorului cu Branduselor, sector 3”, se arată în mesajul RO-Alert emis în seara zilei de vineri. 

„Semnalmente: înălțime 1,40 m, greutate 40 kg, ochi caprui, par saten”, se mai arată în alerta care punctează și că băiețelul este îmbrăcat cu tricou de culoare galben cu gluga, pantaloni de trening crem și adidasi negri cu albastru. 

Mai multe detalii: https://politiaromana.ro/ro/copii-disparuti/stancu-mircea-mihail-20140611.

Mai mult de jumătate dintre spanioli – 56% – cumpără produse de care nu au nevoie sau pe care nu le folosesc, potrivit unui studiu Wallapop, relatat de Rtve.es.

Raportul descrie un întreg „ecosistem care încurajează achizițiile impulsive și nechibzuite” și promovează aceste comportamente determinate de „impulsuri emoționale ”.

Șapte din zece spanioli recunosc că au făcut cumpărături în momente de stres sau frustrare ca formă de auto-recompensă . Mai mult de jumătate, 53%, recunosc că fac acest lucru pentru a atenua plictiseala.

Acest mediu își găsește un motor puternic în lumea digitală. Practic toți tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani – 95% – utilizează aplicații de livrare , în timp ce 78% dintre respondenți recunosc faptul că le folosesc.

Și rețelele de socializare contribuie la această situație. 44% dintre spanioli recunosc că conținutul pe care îl primesc prin intermediul rețelelor de socializare le influențează deciziile ; acest procent crește la 75% în cazul tinerilor cu vârsta de până la 24 de ani .

Volumul mare de informații promoționale disponibile pe piață are, de asemenea, un impact: 92% dintre consumatori recunosc influența sa. Alți 52% recunosc că tendințele le afectează deciziile de cumpărare.

Aceste achiziții impulsive își pun amprenta asupra conturilor bancare. Într-un climat economic marcat de creșterea costului vieții, mai mult de jumătate dintre spanioli – 55% – recunosc că salariul lor nu le permite să își acopere cheltuielile sau să economisească . Studiul dezvăluie o altă contradicție: 70% consideră „sustenabilitatea” un factor crucial în achizițiile lor, dar datele arată că achiziția finală nu este sustenabilă atunci când există produse care rămân neutilizate.

În plus, aproape 40% din cheltuielile medii sunt pentru produse neesențiale . Astfel, doar unul din patru articole achiziționate în ultimul an este rar folosit . Mai mult, doi din cinci spanioli recunosc că cumpără mai mult decât au nevoie: 76% cedează achizițiilor impulsive de articole pe care nu le vor folosi niciodată.

„La data de 24 aprilie 2026, în jurul orei 16.45, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 22 Poliție au fost sesizați, prin apel 112, cu privire la faptul că, la o stație GPL situată în Sectorul 6, o persoană prezintă o plagă înjunghiată”, transmite Direcția Generală a Poliției Municipiului București. 

Potrivit polițiștilor, a izbucnit o altercație între cei doi bărbați care a culminat cu rănirea unuia dintre ei. „Din primele verificări a reieșit faptul că, pe fondul unui conflict spontan izbucnit între doi bărbați care se aflau în stația GPL pentru alimentarea autoturismelor, unul dintre aceștia, un bărbat în vârstă de 36 de ani, ar fi fost înțepat cu un obiect tăietor-înțepător, la nivelul coapsei, de către cel de-al doilea bărbat, în vârstă de 54 de ani”, notează autoritățile. 

Victima a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale, iar suspectul a fost depistat rapid de polițiști și condus la secție pentru audieri. 

„Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Secției 22 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice”, mai spun polițiștii. 

Cuburile concentrat de supă sunt una dintre cele mai folosite soluții în bucătărie atunci când vrem să dăm mai mult gust mâncării. Deși sunt foarte practice, specialiștii sunt de acord că nu reprezintă una dintre cele mai sănătoase opțiuni, notează El Economista.

Ingredientele

În primul rând, deși sunt numite cuburi de supă, în realitate supa nu este întotdeauna ingredientul principal. De fapt, ele sunt o combinație de produse deshidratate, aditivi, potențiatori de aromă, zaharuri și, mai ales, multă sare, ceea ce face ca preparatele în care sunt folosite să fie mai gustoase.

Pe lângă faptul că sarea în exces este dăunătoare sănătății, aceste cuburi conțin atât de mulți potențiatori de gust încât pot modifica preferințele alimentare. Acest lucru poate duce la consum mai mare de alimente și la o toleranță tot mai ridicată pentru gustul sărat.

Nu trebuie uitat că acest produs este unul ultraprocesat, cu un conținut ridicat de grăsimi de slabă calitate, cum ar fi uleiul de palmier. Deși consumul ocazional nu produce neapărat efecte directe asupra sănătății, utilizarea frecventă nu este recomandată.

Rolul glutamatului

Unul dintre ingredientele principale ale cuburilor de supă este glutamatul monosodic (E-621). Acesta a fost asociat cu așa-numitul „sindrom al restaurantului chinezesc”. Termenul a apărut în 1968, când un medic american a susținut că a simțit palpitații și slăbiciune după ce a mâncat într-un restaurant chinezesc.

Pe de altă parte, unii cercetători au afirmat că consumul frecvent de glutamat ar putea crește riscul de boala Alzheimer. Totuși, Food and Drug Administration (FDA) precizează că nu există dovezi suficiente care să confirme această legătură.

Cum alegem varianta mai bună

La fel ca în cazul oricărui produs alimentar din supermarket, cheia este lista de ingrediente. Prin lege, toate ingredientele trebuie menționate clar, în ordine descrescătoare, în funcție de cantitate.

Ideal este să alegem produsele cu cât mai puține ingrediente, deoarece acest lucru indică, de regulă, o variantă mai naturală și mai nutritivă.

Ediția din acest a intership-ului este organizată de Secretariatul General al Guvernului. Există un număr de 200 de locuri disponibile, în cadrul celor 41 de ministere, instituții și autorități ale administrației publice centrale. 

„Pe durata participării, internii vor beneficia de o indemnizație lunară, iar la finalul Programului de internship vor primi un certificat de absolvire emis de Secretariatul General al Guvernului”, potrivit sursei citate. 

Programul de practică plătită se va desfășura pe o durată de două luni consecutive, în perioada iulie – august 2026. 

Scopul programului este acela de a oferi o experiență practică și valoroasă celor interesați de administrația publică, dezvoltarea spiritului civic în rândul tinerilor cu potențial, pentru ca aceștia să urmeze o eventuală carieră în administrația publică, dar și sprijinirea participanților în înțelegerea mecanismelor procesului de guvernare, dar și câștigarea experienței practice.

Cei interesați își pot depune candidaturile începând de vineri, 24 aprilie și până în 11 mai la ora 23:59, urmând ca dosarele lor să fie verificate, iar dacă aceștia trec, candidații vor fi supuși unui interviu. Cei interesați de mai multe detalii pot accesa platforma Guvernului, https://internship.gov.ro/.