Diplomații, oficialii guvernamentali și miniștrii georgieni și-au pierdut privilegiile de călătorie fără viză în toate țările UE. Comisia Europeană a decis să suspende călătoriile fără viză ale acestora, pe fondul regresului democratic înregistrat de Georgia, relatează Deutsche Welle (DW).

Comisia a motivat că suspendarea vine ca răspuns la „încălcarea deliberată și persistentă de către Georgia” a angajamentelor sale față de democrație, dar și față de drepturile omului și drepturile fundamentale.

Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a subliniat, într-o declarație, că „dacă un guvern își atacă propriul popor, reduce la tăcere jurnaliștii și limitează libertatea, vor exista consecințe”, mai notează DW.

În aceste condiții, diplomații și oficialii guvernamentali din Georgia trebuie să obțină acum o viză înainte de a intra în țările UE. Măsura Comisiei Europene nu se aplică și cetățenilor georgieni. Aceștia pot călători în UE în continuare în baza pașapoartelor biometrice standard, fără a avea nevoie de viză pentru șederi de scurtă durată.

Măsura anunțată de Comisia Europeană pentru oficialii și diplomații georgieni este în vigoare un an și poate fi prelungită cu încă doi ani dacă autoritățile georgiene nu reușesc să rezolve problemele politice actuale.

Regres democratic

Georgia a înregistrat un regres democratic odată cu revendicarea victoriei la alegerile din 2024 de către partidul Visul Georgian. În țară au avut loc proteste ample, iar autoritățile au răspuns cu arestări în masă și au avut loc episoade de violență din partea poliției.

După alegerile din 2024, opoziţia a afirmat că votul a fost fraudat sub influenţa Rusiei, care doreşte să menţină Georgia pe orbita sa, şi a declarat boicotarea parlamentului.

De asemenea, Georgia anunța, la momentul respectiv, că suspendă pentru patru ani discuţiile privind aderarea la UE.

Flagrantul asupra celor 2 șefi din Vama Portului Constanța a fost depus la dosarul cauzei. Imaginile arată cum cei 2 primeau mită.

Judecătorii Tribunalului București au decis ieri seară să îl aresteze pentru o perioadă de 30 de zile față pe Lică Octavian Parfenie. Judecătorii au dispus măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, față de inculpatul Christian Gudu.

DNA a anunțat punerea sub acuzare a celor 2 pentru luare de mită în formă continuată:

” PARFENIE OCTAVIAN-LICĂ, la data faptei șef al Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud din cadrul Autorității Vamale Române – Direcția Regională Vamală București, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (șase acte materiale) și

GUDU CHRISTIAN, la data faptei adjunct al șefului Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud din cadrul Autorității Vamale Române – Direcția Regională Vamală București, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată (două acte materiale).

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În data de 24 noiembrie 2025, inculpatul Parfenie Octavian-Lică, în calitatea menționată anterior, ar fi pretins, prin intermediul unei alte persoane, de la administratorul unei societăți comerciale care desfășura activități în Portul Constanța, sume de bani cuprinse între 100 și 350 de euro pentru fiecare container importat. Aceste sume ar fi fost solicitate în schimbul promisiunii că formalitățile vamale aferente importurilor de mărfuri transportate în respectivele containere se vor desfășura cu prioritate și fără dificultăți.
Astfel, în perioada decembrie 2025 – martie 2026, inculpatul Parfenie Octavian-Lică ar fi primit, prin intermediul aceleiași persoane (colaborator în cauză), suma totală de 15.100 de euro pentru facilitarea acestor proceduri.
În două dintre situații, inculpatul Parfenie Octavian-Lică ar fi fost sprijinit de inculpatul Gudu Christian.
Celor doi inculpați li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 din Codul de procedură penală.

La data de 06 martie 2026, cei doi inculpați vor fi prezentați Tribunalului București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În cauză, se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane”.

Polițiștii rutieri au desfășurat o amplă acțiune de control privind vehiculele cu postul de conducere pe partea dreaptă, pentru a preveni și combate abaterile de la normele privind siguranța circulației pe drumurile publice.

Acțiunea a avut loc în contextul dinamicii accidentelor rutiere în care sunt implicate autovehicule cu volan pe dreapta, autoritățile analizând situația la nivel național.

84% dintre accidente, provocate de șoferi

Potrivit analizei realizate de poliție pentru perioada 2020 – 2025, majoritatea accidentelor în care sunt implicate astfel de vehicule sunt provocate de conducători auto.

Datele arată că aproximativ 84% dintre accidente s-au produs din cauza nerespectării normelor legale de circulație de către șoferi.

865 de mașini verificate într-o singură zi

În cadrul acțiunii desfășurate la 19 februarie 2026, polițiștii rutieri au verificat 865 de autovehicule cu volan pe dreapta.

Dintre acestea:

• 461 de vehicule erau înmatriculate în România

• 404 vehicule erau înmatriculate în alte state

Controalele au vizat atât respectarea regulilor de circulație, cât și starea tehnică a autovehiculelor.

Aproape 600 de sancțiuni aplicate

În urma verificărilor, polițiștii au constatat numeroase nereguli și au aplicat 595 de sancțiuni contravenționale.

Dintre acestea:

• 567 de sancțiuni au fost pentru încălcarea prevederilor OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

• 28 de sancțiuni au fost aplicate pentru încălcarea altor acte normative

De asemenea, 42 de sancțiuni contravenționale au fost aplicate pentru deficiențe tehnice constatate la autovehiculele cu volan pe dreapta.

Amenzi pentru viteză și depășiri periculoase

Polițiștii au sancționat și abateri grave de la regulile de circulație:

• 102 sancțiuni pentru depășirea limitei legale de viteză

• 5 sancțiuni pentru depășire neregulamentară

Permise și taloane reținute

În cadrul aceleiași acțiuni:

• 21 de permise de conducere au fost reținute

• 49 de certificate de înmatriculare au fost retrase

Totodată, polițiștii au constatat 3 infracțiuni la regimul rutier și 3 infracțiuni de altă natură.

Autoritățile anunță că astfel de controale vor continua, scopul fiind creșterea siguranței rutiere și reducerea accidentelor în care sunt implicate autovehicule cu volan pe dreapta.

În perioada 2–6 martie 2026, ANPC a verificat peste 1.700 de operatori economici. Verificările realizate au evidențiat neconformități majore, în special în spațiile destinate pregătirii produselor alimentare pentru consumatori, fiind identificate deficiențe semnificative privind igiena, întreținerea spațiilor și respectarea condițiilor de depozitare și manipulare a alimentelor.

Principalele neconformități constatate au fost: întreținerea necorespunzătoare a blocurilor alimentare și a zonelor de recepție, cu pereți afectați de mucegai, murdărie și igrasie, precum și existența unor conductoare electrice neizolate și a unor utilaje incomplete sau deteriorate; depozitarea materiei prime în condiții improprii procesului de producție, cu potențial de afectare a siguranței alimentare; pavimente degradate, cu porțiuni lipsă, pe suprafața cărora s-au acumulat impurități grosiere, reziduuri alimentare și lichide; prestarea serviciilor în spații neautorizate; prezența insectelor în blocul alimentar; utilizarea echipamentelor/ustensilelor cu grad ridicat de uzură, cu depuneri grosiere de rugină, impurități și reziduuri alimentare; produse de origine vegetală depreciate calitativ, cu depuneri de mucegaiuri; comercializarea unor produse alimentare cu data limită de consum depășită sau produse alimentare de origine animală (carne) cu starea termică modificată.

În urma verificărilor, comisarii ANPC au aplicat sancțiuni și măsuri. Astfel, s-au dat 1.167 de amenzi contravenţionale, în valoare de peste 5,81 milioane de lei și 894 de avertismente. Au fost oprite definitiv de la comercializare produsele neconforme, în valoare de peste 260.000 de lei. De asemenea, s-a decis oprirea temporară de la comercializare a unor produse în valoare de peste 2,09 milioane de lei. O măsură mai dură s-a luat pentru 40 de operatori economici, respectiv oprirea prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor.

Într-o postare pe Facebook, DNSC subliniază că, pe lângă gesturile tradiționale precum florile sau îmbrățișările, un cadou util poate fi sprijinul oferit mamelor pentru a naviga mai sigur în mediul online.

Aceștia recomandă câteva măsuri simple care pot crește nivelul de protecție al conturilor online. Printre acestea se numără activarea autentificării în doi pași pentru conturile importante, verificarea setărilor de confidențialitate pe platforme precum Facebook sau WhatsApp și explicarea modului în care pot fi recunoscute mesajele sau apelurile suspecte.

De asemenea, DNSC atrage atenția asupra riscului de fraudă și recomandă utilizatorilor să nu ofere date personale sau bancare la telefon și să verifice informațiile înainte de a le distribui pe internet.

O școală iraniană a fost bombardată săptămâna trecută, la debutul atacurilor comune SUA-Israel împotriva Iranului. Zeci de elevi și-au pierdut viața în urma acestui atac. La o săptămâna de la atac, apar noi informații despre cine poartă responsabilitatea pentru această tragedie.

Oficialii administrației Trump au declarat membrilor Congresului, într-o ședință cu ușile închise săptămâna aceasta, că Statele Unite vizau acea zonă, au declarat doi oficiali americani pentru NBC News.

Oficialii administrației au mai precizat că Israelul nu este responsabil pentru bombardarea acestei școli, potrivit surselor NBC News.

Informația vine în contextul în care școala era situată pe o fostă bază a Gărzii Revoluționare Islamice, însă care a fost închisă în urmă cu 15 ani.

Anchetă în curs de desfășurare

După această tragedie, Statele Unite nu și-au asumat responsabilitatea pentru atacuri. Totuși, concluziile preliminare ale administrației Trump arată că este din ce în ce mai probabil să fi fost utilizate muniții americane în acest atac, mai notează NBC News. O anchetă militară americană este în curs de desfășurare.

Pe de altă parte, în cadrul unei conferințe de presă din această săptămână, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Washingtonul încă „investighează” acest incident.

„Desigur, noi nu vizăm niciodată ținte civile, dar analizăm și investigăm acest incident”, a spus Hegseth, potrivit sursei citate.

După producerea atacului, unii experți în arme și conflicte consultați de NBC News spun că imaginile din satelit păreau să reflecte un atac țintit. Alții subliniază că fără a cunoaște ținta vizată a atacurilor, este dificil să se spună dacă pagubele reflectau lovituri „precise”.

Vineri, Reuters relata, citând două surse oficiale americane, că evaluarea preliminară indică posibilitatea ca forțele americane să fi provocat atacul asupra unei școli de fete din orașul Minab.

Un cetățean pakistanez a fost condamnat pentru că a planificat uciderea lui Donald Trump și a altor politicieni americani importanți în urmă cu doi ani, la cererea Iranului.

Asif Merchant a fost acuzat că a încercat să recruteze persoane în SUA într-un plan care viza uciderea lui Trump și a altor persoane, ca răzbunare pentru uciderea comandantului militar iranian Qassem Suleimani în 2020, în timpul primului mandat al lui Trump ca președinte.

Procurorii federali au declarat că printre țintele complotului din 2024 se numărau și președintele de atunci, Joe Biden, și Nikki Haley, fostul ambasador la ONU care a candidat împotriva lui Trump în acel an pentru nominalizarea la președinția republicană.

Condamnat pentru asasinat la comandă

Merchant a fost condamnat pentru „asasinat la comandă și tentativă de comitere a unui act de terorism care depășește granițele naționale”, la ordinul autorităților iraniene, a transmis Departamentul de Justiție al SUA într-un comunicat citat de The Guardian.

Procesul din New York a început săptămâna trecută, cu câteva zile înainte ca Trump să ordone un atac asupra Iranului, realizat împreună cu Israelul, care s-a transformat în cel mai mare război din regiune din ultimii ani.

Merchant a recunoscut că s-a alăturat complotului orchestrat de Garda Revoluționară Islamică (IRGC) din Iran, dar a mărturisit că a făcut acest lucru fără voie, pentru a-și proteja familia din Teheran.

A pledat nevinovat

Merchant a declarat că nu i s-a ordonat niciodată să ucidă o anumită persoană, dar că agentul său iranian a numit trei persoane în cursul conversațiilor din capitala iraniană.

Forțele de ordine au dejucat planul înainte ca atacul să aibă loc. O persoană pe care Merchant a contactat-o în aprilie 2024 pentru a-l ajuta cu complotul a raportat activitățile sale și a devenit informator confidențial, potrivit Departamentului Justiției. Merchant a fost arestat și a pledat nevinovat în acel an.

IRGC are un rol central în Iran, combinând puterea militară și economică cu o rețea de informații. Teheranul a negat acuzațiile că l-ar fi vizat pe Trump sau pe alți oficiali americani.

Atacurile americane și israeliene de sâmbătă au ucis cel puțin 1.332 de civili iranieni și au rănit mii, potrivit ambasadorului Iranului la ONU. Mulți lideri iranieni de vârf, inclusiv liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, au fost uciși. Armata americană a declarat că șase membri ai serviciului militar au fost uciși într-un atac asupra unei instalații din Kuweit, în timp ce cel puțin 10 civili israelieni ar fi fost uciși.

Fox News: Statele Unite se pregătesc să trimită în Orientul Mijlociu al treilea grup de atac cu portavioane

Statele Unite se pregătesc să trimită în Orientul Mijlociu un al treilea grup de atac cu portavioane, condus de portavionul USS George H.W. Bush, potrivit canalului de televiziune Fox News.

NBC News: Trump a manifestat, în discuții private, un „interes serios” pentru desfășurarea trupelor terestre americane în Iran

Președintele american Donald Trump a manifestat, în discuții private, un „interes serios” pentru desfășurarea trupelor terestre americane în Iran, însă nu privind o invazie, ci mai degrabă pe ideea unui mic contingent de trupe americane care ar fi utilizat în scopuri strategice specifice, potrivit unor surse citate de NBC News.

Președintele american a purtat discuții despre această idee cu oficiali republicani din afara Casei Albe, prezentând în același timp viziunea sa pentru un Iran postbelic în care uraniul iranian este în siguranță.

Sursele au mai afirmat pentru NBC News, că Trump nu a luat nicio decizie și nu a dat niciun ordin care să aibă legătură cu trupele terestre.

La ONU, Iranul respinge „amestecul” american în succesiunea lui Khamenei

Ambasadorul Iranului la Națiunile Unite a condamnat interferența SUA după ce președintele Donald Trump a insistat că ar trebui să fie implicat în selectarea succesorului liderului suprem asasinat, ayatollahul Ali Khamenei.

„Iranul este un stat suveran și independent. Nu acceptă și nu va permite niciodată vreunei puteri străine să se amestece în afacerile sale interne”, a declarat Iravani reporterilor din New York.

Într-un interviu acordat agenției de știri Axios, Trump a declarat vineri că trebuie să fie „implicat în numirea” următorului lider al Iranului și l-a respins pe fiul lui Khamenei drept candidat potrivit.

Armata SUA viza o zonă din apropierea școlii iraniene bombardate, potrivit unor surse

Oficialii administrației Trump au declarat membrilor Congresului, într-o ședință cu ușile închise săptămâna aceasta, că Statele Unite vizau o zonă din apropierea școlii iraniene bombardate, au declarat doi oficiali americani pentru NBC News.

Oficialii administrației au mai precizat că Israelul nu este responsabil pentru bombardarea acestei școli, potrivit surselor NBC News.

Informația vine în contextul în care școala era situată pe o fostă bază a Gărzii Revoluționare Islamice, însă care a fost închisă în urmă cu 15 ani.

SUA ar putea ridica sancțiunile asupra petrolului rusesc în contextul impasului din Strâmtoarea Ormuz

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că SUA ar putea ridica mai multe sancțiuni asupra vânzărilor de petrol rusesc, în contextul impasului din Strâmtoarea Ormuz.

„Există sute de milioane de barili de țiței sancționați pe apă și… prin ridicarea sancțiunilor, Trezoreria poate crea aprovizionare, iar noi analizăm această posibilitate”, a declarat Bessent pentru Fox Business, scrie Sky News.

Comentariile vin după ce Iranul a blocat transportul maritim prin această strâmtoare, o cale de transport pentru 20% din petrolul mondial.

Statele din Golf continuă să respingă atacurile cu rachete și drone

Țările din Golf continuă să respingă atacurile de represalii din partea Iranului.

Sâmbătă dimineață, în Arabia Saudită mai multe drone care se apropiau de câmpul petrolier Shaybah au fost interceptate și distruse, a anunțat Ministerul Apărării al regatului sâmbătă dimineața, pe rețeaua X. O rachetă balistică care se îndrepta spre baza aeriană Prince Sultan a fost, de asemenea, interceptată și distrusă, a declarat ministerul, potrivit CNN.

Sirenele au sunat din nou în Bahrain sâmbătă dimineață devreme, iar locuitorii au fost îndemnați să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur, a anunțat Ministerul de Interne pe X.

Statele Unite vor trimite un sistem anti-dronă în Orientul Mijlociu

Un sistem anti-drone american, a cărui funcționare s-a dovedit a fi eficientă împotriva dronelor rusești din Ucraina, va fi trimis în curând în Orientul Mijlociu pentru a consolida apărarea SUA împotriva dronelor iraniene, au declarat vineri oficiali americani pentru Associated Press.

Deși SUA au folosit sistemele de rachete Patriot și THAAD pentru a doborî cu succes rachetele iraniene, există în prezent sisteme de apărare anti-drone eficiente limitate în Orientul Mijlociu, potrivit unui oficial american al apărării, unul dintre cei doi oficiali care au vorbit sub condiția anonimatului, potrivit AP.

Sistemul trimis, cunoscut sub numele de Merops, pilotează drone împotriva altor drone. Este suficient de mic pentru a încăpea în spatele unei camionete de dimensiuni medii.

Președintele american Donald Trump a exprimat, în discuții private, un „interes serios” pentru desfășurarea de trupe terestre în Iran, potrivit a doi oficiali americani, unui fost oficial american și unei alte persoane care are cunoștință despre conversații.

Informația a fost publicată în exclusivitate de NBC News și subliniază că afirmațiile făcute de Trump în privat nu s-au concentrat pe o invazie terestră la scară largă a Iranului, ci mai mult pe ideea unui mic contingent de trupe americane care ar fi utilizat în scopuri strategice specifice, mai spun sursele pentru NBC News.

Președintele american a purtat discuții despre această idee cu oficiali republicani din afara Casei Albe, prezentând în același timp viziunea sa pentru un Iran postbelic în care uraniul iranian este în siguranță.

Sursele au mai afirmat pentru NBC News că Trump nu a luat nicio decizie și nu a dat niciun ordin care să aibă legătură cu trupele terestre.

Reacția Casei Albe

Casa Albă a reacționat în urma acestor informații, calificând că sursele nu fac parte din echipa de securitate a lui Trump și nu sunt puse la curent cu discuțiile.

„Această poveste se bazează pe presupuneri ale unor surse anonime care nu fac parte din echipa de securitate națională a președintelui și care, în mod evident, nu sunt la curent cu aceste discuții. Președintele Trump păstrează întotdeauna, în mod înțelept, toate opțiunile deschise, dar oricine încearcă să insinueze că el este în favoarea unei opțiuni sau a alteia dovedește că nu are un loc real la masa discuțiilor”, a declarat Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, potrivit unui comunicat citat de NBC News.

Joi, într-un interviu telefonic acordat NBC News, Trump a exclus trimiterea trupelor terestre în Iran, numind-o „o pierdere de timp”.

„Este o pierdere de timp. Au pierdut totul. Au pierdut marina. Au pierdut tot ce puteau pierde”, a spus președintele american.

Războiul din Orientul Mijlociu a intrat în ziua a opta, iar ultimele informații pot fi citite AICI.

Amir Saeid Iravani a declarat sâmbătă declarațiile lui Trump „constituie o încălcare clară a principiilor de neintervenție în afacerile interne ale statelor, consacrate în Carta Națiunilor Unite”.

„Iranul este un stat suveran și independent. Nu acceptă și nu va permite niciodată vreunei puteri străine să se amestece în afacerile sale interne”, a declarat Iravani reporterilor din New York.

„Selectarea conducerii Iranului va avea loc în strictă conformitate cu procedurile noastre constituționale și exclusiv prin voința poporului iranian, fără niciun fel de amestec străin”, scrie Herald.

Într-un interviu acordat agenției de știri Axios, Trump a declarat vineri că trebuie să fie „implicat în numirea” următorului lider al Iranului și l-a respins pe fiul lui Khamenei drept candidat potrivit.