Președintele PSD, Sorin Grindeanu, le-a urat românilor „Rusalii binecuvântate”, transmițând un mesaj scurt în care le-a dorit tuturor sărbători cu pace, sănătate și speranță.

La rândul său, premierul demis Ilie Bolojan a transmis: „Rusalii binecuvântate tuturor! Sărbători cu pace, sănătate și speranță”.

Europarlamentarul PSD Claudiu Manda a făcut, la rândul său, un apel la unitate și încredere, afirmând că societatea are nevoie să construiască „punți de încredere” și să cultive solidaritatea, respectul și grija pentru binele comun.

„Vă doresc tuturor sărbători binecuvântate, liniște și bucuria de a petrece aceste zile alături de cei dragi”, a transmis Manda.

Rusaliile, sărbătoare creștină care marchează Pogorârea Sfântului Duh asupra apostolilor, sunt celebrate anul acesta pe 31 mai de credincioșii ortodocși și greco-catolici.

Neurocercetătorul dr. Joel Frohlich descrie începutul conștiinței ca pe o „frontieră” științifică.

„Nu au existat prea multe cercetări despre momentul în care începe conștiința – surprinzător de puține”, declară el pentru BBC Science Focus. „Multă vreme, conștiința a fost domeniul de competență al filosofilor. În neuroștiințe, cercetarea era aproape un tabu până acum 10 sau 20 de ani”.

Dar acum, neurocercetătorii au dezvoltat câteva modalități ciudate și minunate de a încerca să înțeleagă cum este să fii un nou-născut sau un bebeluș nenăscut și de a răspunde la întrebarea: când începe conștiința?

Dovezi că bebelușii sunt conștienți

Conform unei lucrări realizate de Frohlich și de filosoful profesor Tim Bayne, răspunsul la această mare întrebare se găsește cel puțin la cinci luni. Probabil. La această vârstă, bebelușii prezintă suficiente dovezi – nu doar că sunt treji, ci și că experimentează cu adevărat lumea. Concluzia lor provine din ceea ce ei numesc o abordare „bazată pe clustere”: în loc să caute un singur marker al conștiinței, ei identifică un set întreg de indicii – modele de activitate cerebrală, răspunsuri la stimuli, semne de conștientizare.

„Nu ar trebui să avem încredere deplină în niciun marker în sine”, spune Frohlich. „Dar dacă vedem o convergență de mini-markeri, acesta este un indicator destul de bun că ar putea apărea conștiința”.

Deci, înseamnă asta că bebelușii sub cinci luni nu sunt conștienți? Ei bine, aici devine cu adevărat interesant: deși bebelușii mai mici nu prezintă toate semnele de conștiință, ei prezintă anumiți markeri. Și, în mod intrigant, indicii similare ar putea fi prezente și la fetuși.

Care sunt cele mai importante indicii ale conștiinței?

Unul dintre cei mai importanți markeri ai unui creier conștient, potrivit neurocercetătorilor precum Frohlich, este rețeaua modului implicit. Aceasta este o rețea de regiuni ale creierului care este activă atunci când ești în repaus – când visezi cu ochii deschiși, îți amintești sau te gândești la viitor.

Neurocercetătorii au descoperit, prin utilizarea imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (RMN), un tip de scanare a creierului, că nou-născuții au o formă simplistă de rețea mod implicit. Apoi, există efectul local-global. Este destul de simplu: conform lui Frohlich, capacitatea de a observa când un model se schimbă este un semn al memoriei de lucru și, eventual, al conștiinței.

De exemplu, aceste secvențe:

Bip-bip-bip-BIP
Bip-bip-bip-BIP
Bip-bip-bip-BIP
Bip-bip-bip-bip
Bip-bip-bip-bip

Ați observat o schimbare în ultima secvență? Felicitări! Acesta ar putea fi un semn că sunteți conștient.

„Aș putea să vă antrenez creierul, după multe repetări ale acestui model de secvență, să se aștepte ca tonul final din cadrul acestei secvențe de patru tonuri să fie deviant”, explică Frohlich. „Apoi, dacă dau o nouă secvență care rupe acel model – ar putea fi doar patru tonuri identice – chiar dacă nu există nicio deviantă locală în cadrul acelei secvențe, există o deviantă globală; ceva care a rupt modelul”.

Deși Frohlich a văzut dovezi ale acestui efect local-global la nou-născuți, alte cercetări au mers mai departe. Cercetătorii de la Universitatea din Tübingen, Germania, au găsit dovezi ale acestuia la fetușii aflați la termen. Au plasat aparate peste burta femeilor însărcinate pentru a măsura câmpurile magnetice emise de semnalele cerebrale fetale – o tehnică numită magnetoencefalografie.

Lumini proiectate în uter

Un alt marker potențial al conștiinței este comportamentul și atenția. Oamenii de știință pot observa că bebelușii mici – cel puțin de la patru luni, potrivit lui Frohlich și Bayne – pot alege unde își îndreaptă atenția. Și, din nou, există dovezi că și fetușii pot face acest lucru.

Într-o lucrare din 2017, profesorul Vincent Reid și alți cinci neurocercetători de la Universitatea din Lancaster au proiectat trei lumini – aranjate ca doi ochi și o gură – în uterul femeilor însărcinate și au folosit ultrasunete pentru a măsura reacțiile fetușilor la acestea. Neurocercetătorii au mutat aceste lumini peste burtica sarcinii și au observat că fetușii își mișcă capul pentru a se uita la ei.

„Nimeni nu este de acord cu adevărat dacă fătul vede ceva care arată ca o față sau mai degrabă ca o pată de lumină”, spune Frohlich.

Însă, spune el, o echipă de neurocercetători din Torino, Italia, a replicat independent acest experiment, urmărind mișcările ochilor fetali mai degrabă decât rotirea capului, și a descoperit că și lentilele ochilor fetali au urmărit luminile asemănătoare feței.

Cât de devreme ar putea începe conștiința?

Toate acestea înseamnă că diversele teste pe care neurologii le pot face sugerează că bebelușii – și poate chiar fetușii – au un anumit nivel de conștiință. Dar dacă conștiința începe înainte de naștere, acest lucru ar putea ridica întrebări cu privire la etica avortului. Cu toate acestea, Frohlich spune că nu este nevoie să ne facem griji.

„Ceea ce este cu adevărat important de înțeles aici este că vorbim doar despre ultimul trimestru de sarcină, care este de obicei după limitele legale privind avortul în majoritatea jurisdicțiilor”, spune el. „Majoritatea avorturilor care au loc sunt mult mai devreme decât atât, de obicei în primul trimestru de sarcină”.

Orice avort mai devreme decât al treilea trimestru ar preceda dezvoltarea părții creierului care procesează semnalele senzoriale: talamusul, supranumit poarta către conștiință.

„Talamusul nici măcar nu stabilește conexiuni – sinapse – cu cortexul cerebral până la începutul celui de-al treilea trimestru sau între 24 și 26 de săptămâni de gestație”, spune Frohlich. „Până atunci, nu există o conștiință cu adevărat plauzibilă – cel puțin așa cum o știm noi; plină de senzații din lumea exterioară”.

Totuși, munca unor neurocercetători precum Frohlich ar putea avea implicații profunde asupra modului în care decidem ce alte entități sunt considerate conștiente.

Pe măsură ce inteligența artificială apare și devine din ce în ce mai sofisticată, Frohlich spune că ar putea fi util ca oamenii de știință să dezvolte o „teorie a conștiinței”.

„Dacă putem spune, la oameni, «Conștiința începe la această vârstă», atunci am putea extrapola la alte sisteme, pe baza oricăror criterii pe care le folosim pentru a ajunge la această concluzie pentru noi înșine”, spune el.

Pompierii de la ISU București-Ilfov au intervenit, duminică dimineață pentru stingerea unui incendiu pe şoseaua Colentina din sectorul 2 al Capitalei.

„La sosirea primelor echipaje de intervenție incendiul se manifesta cu flacără deschisă și degajări de fum la nivelul unui restaurant și a trei spații comerciale de dimensiuni mici. A fost afectată în total o suprafață de aproximativ 200 mp.

Având în vedere degajările de fum, au fost evacuate șapte persoane dintr-un imobil de locuințe colective din imediata vecinătate”, a transmis ISU B-IF.

O persoană a suferit atac de panică și a fost asistată medical de către echipajele de la fața locului.

Pompierii au intervenit cu 11 autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autospecială de intervenție și salvare de la înălțime, o autospecială de descarcerare și un echipaj SMURD.

De la George Simion și Călin Georgescu până la TikTok și educația civică, Irineu Darău răspunde direct la întrebări despre politica românească, clasa politică și economia României. Ministrul vorbește și despre ce diferențiază un politician care merită funcția de unul care doar o ocupă. Ministrul USR susține că ideea că „toți sunt la fel” este una dintre cele mai toxice percepții din politică. Irineu Darău spune și că tinerii ar trebui să intre cât mai repede în politică.

INTERVIU

Reporter: Numele complet.
Irineu Darău: Ambrozie Irineu Darău.
Reporter: Studii și funcția actuală.
Irineu Darău: Sunt absolvent de licență și master în informatică. Sunt ministrul Economiei, Digitalizării, Turismului și Antreprenoriatului.
Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați.
Irineu Darău: Corneliu Coposu, premierul Canadei și Barack Obama.
Reporter: Cum convingeți un antreprenor român că statul nu îi este dușman, în 20 de secunde?
Irineu Darău: La stat, oamenii au intenții mult mai bune decât pare uneori. Facem o prioritate din a elimina barierele în calea antreprenoriatului. Statul trebuie să nu încurce, nu atât să ajute.

„Frankenstein” și politica românească

Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată.
Irineu Darău: George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Reporter: Dacă Ministerul Economiei ar fi un serial Netflix, ce titlu ar avea?
Irineu Darău: Frankenstein.
Reporter: Ați dat vreodată like la o postare a unui adversar politic și, dacă da, cui?
Irineu Darău: Cred că am dat vreodată. Rar mi se întâmplă, nu îmi amintesc cui.

Cine merită funcția

Reporter: Care este diferența dintre un politician care merită funcția și unul care doar o ocupă?
Irineu Darău: Politicianul care merită funcția face ceea ce, în general, se spune în jurământ atunci când este învestit, folosind la maximum capacitățile pe care le are. Cred că se vede cine vine la muncă într-o funcție publică precum într-o vacanță și cine lucrează folosind tot ceea ce știe.
Reporter: Dacă ați putea bloca un singur om pe WhatsApp din politica românească, cine ar fi?
Irineu Darău: Din fericire, nu mă au mulți pe WhatsApp, probabil George Simion.
Reporter: Un mit despre politicieni care vă deranjează.
Irineu Darău: Că toată lumea fură sau trădează. Este una dintre cele mai toxice impresii. Că „toți sunt la fel” înseamnă, de fapt, că nu îi mai diferențiem pe cei, nu perfecți, dar mai buni. Cei care sunt cei mai răi vor să creeze această impresie că toți sunt la fel și este o impresie falsă.

Despre a avea caracter

Reporter: Ce gest mic al unui om vă spune cel mai mult despre caracterul lui?
Irineu Darău: În orice situație de viață personală, profesională sau politică, este foarte relevant felul în care oamenii tratează persoane care, temporar, sunt în funcții inferioare sau în poziții aparent inferioare. Cum vorbești și cum te comporți cu chelnerul, cu vânzătorul, cu omul de serviciu spune foarte multe despre caracterul tău.
Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul?
Irineu Darău: Einstein.
Reporter: Dacă ați descrie economia României în 2026 folosind doar emoji-uri, ce emoji-uri ați folosi?
Irineu Darău: Cred că aș folosi emoji-ul acela cu dinții, legat de îngrijorare. Suntem într-o perioadă în care așteptăm să vedem ce se întâmplă. Avem și crize la nivel internațional, deci există îngrijorare, dar totuși și ceva optimism.

Miniștrii care se străduiesc

Reporter: Care este diferența dintre un ministru bun și unul excelent?
Irineu Darău: Cred că miniștrii excelenți fac ceva mai mult decât scrie în fișa postului. Sunt deschiși pentru a comunica și cu oamenii, și, de exemplu, cum este aici, și cu antreprenorii și companiile. Nu au oră de început și de sfârșit pentru program și, mai ales, încearcă în fiecare zi sau săptămână să facă un pic mai bine decât înainte, învățând din ceea ce văd în munca de zi cu zi.
Reporter: Din 100 de politicieni români, câți credeți că ar refuza un plic?
Irineu Darău: Mi-e foarte greu să spun un număr. Eu încă sper că o majoritate ar refuza un plic, dar nu sunt convins.

Se poate face educație pe TikTok

Reporter: Dacă ați fi TikToker pentru o zi, ce videoclip ați face?
Irineu Darău: Și pe TikTok trebuie videoclipuri educaționale, în care să explicăm democrația, cum funcționează statul, cum se iau deciziile și cum putem fi o societate cu cetățeni informați, care să aleagă în deplină cunoștință de cauză. Chiar cred că, mai ales în aceste medii apropiate de om și în care consumăm rapid conținut, putem face educație.

Mesaj pentru tineri

Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care vrea să intre în politică?
Irineu Darău: Să o facă imediat! Pentru că este nevoie de împrospătarea clasei politice, iar tinerii au un mare avantaj în politică, mai ales în aceste vremuri schimbătoare. Pot sta foarte mult timp, pot avea răbdare și cred că pot schimba politica, chiar dacă uneori durează ani sau zeci de ani.
Reporter: Ce vreți ca oamenii să spună despre dumneavoastră când nu sunteți în cameră?
Irineu Darău: Că sunt sută la sută cinstit și că, exact cum v-am răspuns înainte, depun sută la sută din eforturile și capacitățile mele pentru a produce rezultate. Asta am făcut în mediul privat, asta fac și în politică.

Un nou articol publicat de platforma academică The Conversation avertizează că una dintre cele mai mari greșeli făcute de școli este să le ofere acestor elevi pur și simplu mai multă muncă, în loc să le adapteze modul de învățare.

„Mai multe exerciții” nu înseamnă educație mai bună

Autorii explică faptul că mulți profesori reacționează în două moduri extreme când identifică un copil supradotat: fie ignoră complet situația, fie îl supraîncarcă cu teme și exerciții suplimentare. „A da unui copil zece exerciții în timp ce ceilalți primesc cinci nu este educație adaptată”, avertizează articolul. Experții spun că problema nu este cantitatea de muncă, ci nivelul provocării intelectuale. Dacă un elev a înțeles deja materia, timpul liber obținut ar trebui folosit pentru proiecte creative, cercetare, conexiuni între discipline sau probleme cu mai multe soluții posibile.

Un copil își face temele. Sursa foto: Pexels

Mulți copii supradotați ajung demotivați și izolați

Psihologii educaționali avertizează că lipsa stimulării intelectuale poate avea efecte serioase asupra copiilor foarte inteligenți. Plictiseala constantă, rutina și repetitivitatea pot duce la demotivare, anxietate și chiar abandon emoțional față de școală. Articolul subliniază că incluziunea școlară nu înseamnă doar sprijinirea elevilor cu dificultăți, ci și recunoașterea faptului că unii copii au nevoie de provocări mai complexe pentru a evolua.

Școlile sunt încurajate să personalizeze învățarea

Specialiștii propun un model mai flexibil de educație, în care elevii pot avea obiective diferite chiar în cadrul aceleiași lecții. De exemplu, într-o oră de limba română, în timp ce clasa învață structura unei narațiuni, un elev supradotat ar putea analiza perspective narative complexe sau experimenta cu structura temporală a poveștii. În matematică, în locul unor exerciții repetitive, elevii ar putea fi provocați să creeze singuri probleme sau să compare metode diferite de rezolvare.

Modelul care începe să schimbe educația modernă

Articolul vorbește și despre conceptul de Universal Design for Learning (UDL), o abordare tot mai populară în educația modernă. Ideea de bază este că nu toți elevii învață la fel și că școala ar trebui să ofere metode diferite de predare, evaluare și exprimare. Asta poate însemna prezentări orale, proiecte, infografice, videoclipuri sau activități practice, în funcție de stilul de învățare al fiecărui elev.

Experții spun că schimbarea ar ajuta întreaga clasă

Una dintre concluziile importante ale analizei este că metodele create pentru copiii supradotați îi pot ajuta de fapt pe toți elevii. Orele mai interactive, provocările deschise și flexibilitatea în predare cresc implicarea și interesul întregii clase, nu doar al copiilor considerați excepțional de inteligenți.„Diversitatea este regula, nu excepția”, subliniază autorii. Pentru mulți specialiști în educație, discuția despre copiii supradotați scoate la iveală o problemă mai mare: faptul că multe sisteme școlare moderne continuă să trateze elevii ca și cum toți ar învăța în același ritm și în același mod.

„Onorăm astăzi, de Ziua Rezervistului Militar, loialitatea, devotamentul și sacrificiile făcute în slujba țării de către toate cadrele militare în rezervă și în retragere”, a transmis șeful statului.

Nicușor Dan a subliniat că România traversează o perioadă marcată de provocări de securitate la nivel regional și internațional, context în care consolidarea rezervei militare naționale contribuie la întărirea capacității de apărare și descurajare.

Președintele a arătat că parteneriatul cu aliații din NATO și relația strategică cu Statele Unite reprezintă cele mai importante garanții de securitate ale României, obținute inclusiv prin implicarea rezerviștilor militari.

În mesajul său, șeful statului le-a mulțumit militarilor în rezervă și în retragere pentru activitatea desfășurată în misiuni din țară și din străinătate, inclusiv în Afganistan, Irak, Balcanii de Vest, Africa și Asia.

„Ați avut o contribuție esențială la prestigiul de care se bucură Armata României în Uniunea Europeană, în NATO și ONU”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a transmis felicitări și membrilor structurilor asociative ale militarilor în rezervă și în retragere, exprimându-și convingerea că experiența acestora va continua să sprijine rezerviștii voluntari și militarii activi.

Mesajul s-a încheiat cu urări de sănătate și cu tradiționalul „La mulți ani!” adresat tuturor rezerviștilor militari.

Într-o convorbire pe care a avut-o ministrul de externe al Regatului Țărilor de Jos, ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a mulțumit omolgului olandez pentru mesajul primit după incidentul de la Galați când o dronă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe.

„Am discutat cu ministrul de externe Tom Berendsen despre prioritățile privind întărirea capacității comune de apărare.

România are un parteneriat puternic cu Regatul Țărilor de Jos.

I-am mulțumit omologul meu pentru mesajul de solidaritate primit după incidentul extrem de grav în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe pe teritoriul României și a rănit cetățeni români.

I-am mulțumit pentru mesajul ferm și neîntârziat de solidaritate al Regatului Țărilor de Jos și pentru condamnarea clară a acestui act iresponsabil al Rusiei.

În momente ca acesta contează enorm să știm că avem alături parteneri pe care ne putem baza”, a transmis printr-n mesaj pe Facebook, Oana Țoiu.

Ministra de Externe a mai precizat că România apreciază angajamentul Regatului Țărilor de Jos față de securitatea Flancului Estic al NATO prin militarii care supraveghează spațiul nostru aerian și cele 18 aeronave F16 de la baza aeriană 86 Borcea pe care le-a transferat țării noastre întărind astfel prezența aliată constantă în România.

„Am fost de acord asupra unui lucru esențial: postura aliată pe Flancul Estic trebuie să rămână solidă pentru că securitatea noastră se construiește împreună.

I-am transmis de asemenea aprecierea pentru pozițiile publice clare ale partidelor politice din coaliția de guvernare”, a concluzionat Oana Țoiu.

Potrivit meteorologilor, duminică, între orele 10:00 și 21:00, vântul va avea intensificări temporare în special în centrul și sud-vestul țării, cu viteze de 45-55 km/h, iar la munte rafalele vor ajunge la 60-80 km/h.

În cursul după-amiezii și al serii sunt așteptate averse, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii și căderi de grindină în zona Carpaților Orientali, vestul Moldovei, estul Olteniei și în Muntenia. Pe arii restrânse se vor acumula cantități de apă de 15-25 l/mp.

Tot duminică, între orele 10:00 și 21:00, este în vigoare un Cod galben de vânt pentru sudul Banatului și sud-vestul Olteniei, unde rafalele vor atinge viteze de 50-70 km/h.

Foto: ANM

Meteorologii au emis și un Cod galben de instabilitate atmosferică accentuată pentru intervalul 1 iunie, ora 12:00 – 2 iunie, ora 10:00. Sunt vizate Banatul, Crișana, Maramureșul, Transilvania, Oltenia, nordul Munteniei și al Dobrogei, precum și sud-vestul Moldovei.

Foto: ANM

În aceste regiuni vor fi averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii și grindină. Cantitățile de apă vor ajunge la 15-25 l/mp, iar izolat pot depăși 40-50 l/mp.

ANM precizează că fenomene de instabilitate atmosferică se vor semnala pe arii restrânse și în restul teritoriului.

Ministerul Mediului a atras peste 118 milioane de euro din finanțări externe în ultimele 10 luni, mai mult decât în întreg intervalul 2021 – iunie 2025, perioadă în care au fost accesate 77 de milioane de euro, a anunțat într-o postare pe Facebook, ministra interimară Mediului, Diana Buzoianu.

„Din prima zi de mandat am spus clar că fondurile externe sunt o prioritate pentru noi. Grija față de țară se măsoară prin rezultate concrete și prin capacitatea de a transforma oportunitățile de finanțare în investiții reale pentru oameni și comunități. Această evoluție arată că, atunci când există prioritizare, rigoare administrativă și asumare, fondurile externe pot fi transformate rapid în proiecte concrete pentru România”, a declarat Diana Buzoianu.

Ministra mediului precizează în mesajul său că cea mai importantă finanțare atrasă în această perioadă este Programul RO-Tranziție Verde, cu o valoare de peste 98 de milioane de euro. Programul, finanțat din fondurile SEE, susține investiții pentru protecția mediului, adaptarea la schimbările climatice și dezvoltarea sustenabilă a comunităților din România.

„Acest program include prima (și singura, în prezent) oportunitate reală de finanțare pentru orașele din România care au făcut pași concreți în reducerea amprentei de carbon și care sunt așteptate să vină cu proiecte inovatoare în acest domeniu. Aproape jumătate din fondurile programului RO-Tranziție Verde vor merge către orașele României care pot să demonstreze că neutralitatea climatică nu este un concept abstract, ci un obiectiv care contribuie la o calitate crescută a vieții locuitorilor, un aer mai curat, un stil de viață mai sănătos”, a explicat Elena Tudose, secretar de stat în Ministerul Mediului.

Digitalizarea administrației de mediu, o direcție importantă

Potrivit Dianei Buzoianu, o altă direcție importantă este digitalizarea administrației de mediu. Prin proiectul „Digitalizarea procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecției mediului”, finanțat din POCIDIF, Ministerul Mediului a accesat peste 15,6 milioane de euro pentru modernizarea și simplificarea proceselor administrative din domeniul protecției mediului. Proiectul urmărește introducerea unor soluții digitale eficiente și transparente, care să reducă birocrația, să crească predictibilitatea pentru beneficiari și să îmbunătățească modul în care instituțiile publice gestionează procedurile de reglementare.

Finanțări în domeniul biodiversității

Ministerul a atras finanțări și în domeniul biodiversității, pentru proiecte care consolidează capacitatea României de monitorizare, raportare și intervenție în raport cu obligațiile europene de mediu. Printre acestea se numără proiectul „Consolidarea sistemului național de management al speciilor alogene invazive din România, în conformitate cu cerințele UE”, în valoare de peste 8,2 milioane de euro, finanțat din PDD, prin care este întărită capacitatea de prevenire, monitorizare și control al speciilor invazive care afectează biodiversitatea și ecosistemele naturale, explică Buzoianu.

În mesajul său, ministra mai arată că tot în zona de biodiversitate, Ministerul Mediului a accesat peste 9,5 milioane de euro din PDD pentru proiectul privind completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România și raportarea în baza articolului 17 al Directivei Habitate. Proiectul va sprijini România să colecteze date mai bune, să fundamenteze decizii publice pe informații actualizate și să își îndeplinească obligațiile europene privind conservarea naturii.

3 milioane de euro pentru refacerea ecosistemelor degradate

De asemenea, Ministerul Mediului pregătește, cu finanțare europeană, elaborarea Planului Național de Restaurare pentru Natură, proiect în valoare de peste 3 milioane de euro finanțat din POAT. Acesta este un instrument esențial pentru planificarea măsurilor de refacere a ecosistemelor degradate și pentru stabilirea intervențiilor necesare în acord cu obiectivele europene privind biodiversitatea.

„Prin accelerarea accesării fondurilor externe deblocăm proiecte strategice și transformăm investițiile în măsuri concrete pentru protecția mediului, pentru comunități și pentru o economie mai sănătoasă. România are nevoie de instrumente reale, de planificare coerentă și de proiecte care răspund direct provocărilor de mediu și schimbărilor climatice. Obiectivul nostru este să folosim fiecare oportunitate de finanțare pentru rezultate vizibile în teren”, a subliniat ministra Diana Buzoianu.

Ca parte a parteneriatului de apărare Aukus încheiat în 2021, care include și Regatul Unit, Australia este așteptată să primească cel puțin trei submarine nucleare din clasa Virginia din Statele Unite în termen de 15 ani, potrivit Le Figaro.

Într-o declarație comună, viceprim-ministrul australian Richard Marles, secretarul american al Apărării Pete Hegseth și omologul său britanic John Healey au confirmat ajustarea acordului privind submarinele.

„Viceprim-ministrul și secretarii au salutat abordarea propusă pentru eficientizarea achiziției de către Australia de submarine din clasa Virginia (VCS) prin simplificarea managementului lanțului de aprovizionare, a cerințelor operaționale și de întreținere și optimizarea costurilor”, se arată în comunicat. „ Această abordare ar permite Australiei să achiziționeze trei VCS de serviciu în loc de un amestec de VCS noi și de serviciu.”

Programul de submarine este esențial pentru strategia de apărare a Australiei

Inițial, Australia se aștepta să primească două submarine din clasa Virginia la mâna a doua și unul nou. Marina SUA are 24 de nave din clasa Virginia, dar șantierele navale americane se luptă să își atingă obiectivul de producție de două submarine noi pe an.

În Statele Unite, unii s-au întrebat de ce Washingtonul ar vinde submarine cu propulsie nucleară Australiei fără a-și reconstrui mai întâi propria armată. Programul de submarine Aukus este esențial pentru strategia de apărare a Australiei și ar putea costa până la 235 de miliarde de dolari americani pe o perioadă de 30 de ani, conform proiecțiilor guvernamentale.