85 de ani de la ocuparea Basarabiei și a nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică

Mediafax

Pe 28 iunie 1940, România a fost nevoită să cedeze Uniunii Sovietice Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța, în urma unui ultimatum transmis de guvernul sovietic cu două zile mai devreme.

Ultimatumul a invocat pretinse drepturi istorice asupra Basarabiei, teritoriu anexat de Imperiul Țarist în 1812 și revenit la România în 1918, prin decizia Sfatului Țării de la Chișinău.

Uniunea Sovietică a adăugat și revendicarea nordului Bucovinei, teritoriu care nu făcuse niciodată parte din Imperiul Rus, ci din Imperiul Austro-Ungar până în 1918.

Sub presiunea militară a Uniunii Sovietice și în contextul internațional nefavorabil – prăbușirea Franței, alianța temporară între Germania nazistă și URSS prin Pactul Ribbentrop-Molotov (semnat la 23 august 1939) – guvernul român a decis, la 27 iunie 1940, să accepte condițiile sovietice și să evacueze administrația și armata din teritoriile vizate.

Începând cu dimineața zilei de 28 iunie 1940, trupele sovietice au început ocuparea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a Ținutului Herța. Operațiunea s-a desfășurat în condiții de tensiune, cu incidente izolate între populație și militari, precum și cazuri de umilire a trupelor române în retragere.

Populația totală a teritoriilor cedate la 28 iunie 1940 era de aproximativ 3,2 milioane de locuitori, iar suprafața pierdută de România a fost de circa 50.800 kilometri pătrați.

După anexarea teritoriilor la 28 iunie 1940, autoritățile sovietice au declanșat un proces sistematic de epurare politică, socială și etnică, care a inclus arestări, execuții și deportări în masă.

Dictatul de la Viena, abdicarea lui Carol al II-lea și instaurarea Statului Național-Legionar

Două luni mai târziu, pe 30 august 1940, România a pierdut și Ardealul de Nord, în urma Dictatului de la Viena impus de Germania nazistă și Italia fascistă. Prin acest act, România a cedat 43.492 km² către Ungaria, teritoriu locuit de aproximativ 2,6 milioane de oameni. Guvernul român a fost constrâns să accepte arbitrajul pentru a evita un conflict militar direct.

Pe 7 septembrie 1940, România a cedat și Cadrilaterul (sudul Dobrogei) către Bulgaria, prin Tratatul de la Craiova, sub presiunea Berlinului. Pierderea a fost însoțită de un schimb forțat de populații între cele două țări.

Valul de cedări teritoriale a provocat o gravă criză politică internă. În fața protestelor și a pierderii încrederii publice, regele Carol al II-lea l-a numit pe generalul Ion Antonescu la conducerea guvernului, pe 4 septembrie 1940. La scurt timp, Carol a fost forțat să abdice în favoarea fiului său, Mihai I, pe 6 septembrie. Carol a părăsit țara în ziua următoare.

Pe 14 septembrie 1940, noul conducător al statului, Ion Antonescu, a proclamat instaurarea Statului Național-Legionar, în parteneriat cu Mișcarea Legionară, condusă de Horia Sima. România a intrat astfel într-o nouă etapă politică, marcată de alianța cu Germania nazistă și de abandonarea democrației.

În mai puțin de trei luni, România a pierdut aproape o treime din teritoriu și și-a schimbat complet conducerea și regimul politic.

Articolul 85 de ani de la ocuparea Basarabiei și a nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică apare prima dată în Mediafax.

Decizie radicală în Australia: Minorii sub 16 ani nu vor mai avea acces la rețelele sociale

Mediafax

Singura excepție rămâne YouTube, decizie care stârnește controverse.

Toate platformele vor trebui să verifice vârsta utilizatorilor cu sisteme riguroase, de la tehnologii biometrice la recunoaștere facială. Companiile care nu se conformează riscă amenzi de până la 50 de milioane de dolari australieni.

Excepția făcută pentru YouTube creează dispute. Google Australia definește platforma ca „un serviciu de streaming cu conținut gratuit”, nu o rețea socială. Însă comisarul pentru securitate online, Julie Inman Grant, consideră excluderea „o greșeală strategică”, întrucât și acolo minorii sunt expuși la misoginie, provocări periculoase și conținut extremist.

Restricțiile vin ca răspuns la utilizarea obsesivă a rețelelor sociale în rândul adolescenților. Datele arată creșterea tulburărilor de dispoziție, a celor alimentare și a izolării sociale.

„Trebuie să protejăm sănătatea mintală a copiilor. Este un pas istoric”, a declarat ministrul sănătății, Mark Butler.

Legea australiană ar putea deschide calea către restricții globale.

În Franța, Emmanuel Macron a relansat ipoteza interzicerii pentru copiii sub 15 ani, iar Norvegia vrea să ridice vârsta minimă de la 13 la 15 ani. În SUA, mai multe state introduc reguli restrictive, iar China filtrează deja accesul prin algoritmi și restricții nocturne.

Rămâne însă întrebarea principală: cum să oprești un copil de 12 ani cu profil fals? Premierul Anthony Albanese a fost categoric: „Da, vor fi șmecheri care vor găsi scurtături. Dar, între timp, dăm un semnal. Rețelele sociale nu sunt locul potrivit pentru a crește”.

Articolul Decizie radicală în Australia: Minorii sub 16 ani nu vor mai avea acces la rețelele sociale apare prima dată în Mediafax.

Jeff Bezos și Lauren Sanchez s-au căsătorit. Canal Grande s-a transformat într-o „seară de Oscar”

Mediafax

Lauren a purtat o rochie Dolce & Gabbana, iar Jeff un smoking de la aceeași marcă.

Ceremonia a fost deschisă de Matteo Bocelli care a cântat „Can’t help falling in love”. Cei 200 de invitați au asistat la schimbul de verighete la Teatro Verde, cu vedere la lagună, scrie ANSA.

Canal Grande s-a transformat într-o „seară a Oscarurilor” pe apă, cu bărci cu motor și echipe de securitate escortând vedete ca DiCaprio, Orlando Bloom, familia Kardashian, prințesa Rania a Iordaniei, Bill Gates și Oprah Winfrey. DiCaprio și-a ținut mereu șapca pe cap pentru a evita pozele.

Nunta a durat trei zile, începând cu o petrecere joi seara la Madonna dell’Orto. Se zvonește că Lauren ar fi avut 27 de schimburi de rochii în aceste trei zile.

Evenimentul a stârnit proteste din partea comitetelor antagoniste care au organizat acțiuni anti-Bezos, inclusiv proiecții laser cu sloganuri pe clopotnița San Marco și un cortegiu de protest pentru „Veneția vândută magnatului” care a pornit de la gara Santa Lucia către Ponte di Rialto.

Vineri, familia Kardashian a ieșit la cumpărături prin Veneția, urmărită de fane care au sărbătorit ziua de naștere a lui Khloè, care a împlinit 41 de ani.

Inelul de logodnă al lui Lauren, un diamant roz de 30 de carate, este evaluat la peste 3 milioane de euro și se zvonește că Jeff i-ar fi dăruit și un colier de diamante de valoare și mai mare.

Articolul Jeff Bezos și Lauren Sanchez s-au căsătorit. Canal Grande s-a transformat într-o „seară de Oscar” apare prima dată în Mediafax.

Oamenii care beau această băutură populară au de două ori mai mult risc de diabet, arată un studiu

Mediafax

Studiul CARDIA a urmărit participanții timp de trei decenii, evaluându-le dieta la începutul cercetării și apoi după 7 și 20 de ani.

Cercetătorii au analizat în special consumul de băuturi dietetice și îndulcitori artificiali precum aspartamul și sucraloza, conform Men’s Journal.

Rezultatele sunt surprinzătoare: persoanele care consumau cele mai multe băuturi dietetice aveau un risc cu 129% mai mare de a dezvolta diabet comparativ cu cele care băteau cel mai puțin. Diabetul a fost definit prin niveluri ridicate de glucoză în sânge sau utilizarea medicamentelor pentru diabet.

„Consumul mai mare de băuturi dietetice și sacarină a fost asociat cu un risc crescut de diabet”, au declarat autorii studiului. Aceștia subliniază necesitatea evaluării efectelor metabolice pe termen lung ale îndulcitorilor artificiali asupra metabolismului glucozei.

Descoperirea pune sub semnul întrebării ideea că băuturile dietetice sunt o alternativă sănătoasă la sodele obișnuite cu zahăr.

Articolul Oamenii care beau această băutură populară au de două ori mai mult risc de diabet, arată un studiu apare prima dată în Mediafax.

Trump respinge informaţiile potrivit cărora SUA analizează un acord nuclear civil cu Iranul

Mediafax

Potrivit CNN, administraţia Trump ar fi analizat în ultimele zile posibile stimulente economice pentru Iran, în schimbul opririi de către Teheran a îmbogăţirii uraniului. Relatările se bazau pe surse.

„Cine din presa Fake News este Mizerabilul care spune că ‘Preşedintele Trump vrea să dea Iranului 30 de miliarde de dolari pentru a construi facilităţi nucleare non-militare’? N-am auzit niciodată de această idee ridicolă”, a scris Trump pe Truth Social vineri seara, numind articolele „o minciună”.

Începând din aprilie, Iranul şi SUA au purtat negocieri indirecte în încercarea de a găsi o soluţie diplomatică nouă privind programul nuclear al Iranului. Teheranul susţine că programul său este paşnic, iar Washingtonul afirmă că doreşte să se asigure că Iranul nu va putea construi o armă nucleară.

Articolul Trump respinge informaţiile potrivit cărora SUA analizează un acord nuclear civil cu Iranul apare prima dată în Mediafax.

Cel puţin 11 morţi în urma unor inundaţii bruşte în Pakistan

Mediafax

„Inundaţiile bruşte au ucis 11 persoane, inclusiv patru copii şi trei femei, şi au rănit alte şase persoane vineri, în timp ce 56 de case au fost avariate, dintre care şase au fost complet distruse”, arată un raport al autorităţii provinciale Khyber-Pakhtunkhwa.

Documentul a precizat că 10 dintre persoanele ucise se aflau în valea Swat, unde, potrivit presei locale, o inundaţie bruscă a unui râu a afectat familiile care se aflau pe malurile acestuia.

Serviciul meteorologic naţional avertizează că riscul de ploi abundente şi de posibile inundaţii bruşte rămâne ridicat cel puţin până marţi, potrivit AFP.

În mai, cel puţin 24 de persoane au fost ucise în urma unor furtuni violente în Pakistan, care s-a confruntat cu mai multe fenomene meteorologice extreme în această primăvară.

Articolul Cel puţin 11 morţi în urma unor inundaţii bruşte în Pakistan apare prima dată în Mediafax.

Cinci morţi în Ucraina în urma unui atac cu rachete ruseşti

Mediafax

Cel puţin patru dintre răniţi sunt în stare gravă şi au fost transportaţi la spital, a declarat guvernatorul regional Serhiy Lysak pe Telegram.

Oficialii nu au oferit detalii imediate cu privire la pagubele din oraş, unde un alt atac asupra unei instalaţii de infrastructură a ucis, marţi, două persoane.

Articolul Cinci morţi în Ucraina în urma unui atac cu rachete ruseşti apare prima dată în Mediafax.

OpenAI apelează la cipurile AI ale Google pentru a-şi alimenta produsele

Mediafax

Compania care a creat ChatGPT este unul dintre cei mai mari cumpărători de unităţi de procesare grafică (GPU) produse de Nvidia, folosind aceste cipuri AI atât pentru antrenarea modelelor, cât şi pentru procesul de inferenţă, adică atunci când un model AI foloseşte cunoştinţele învăţate pentru a face predicţii sau a lua decizii pe baza unor informaţii noi.

OpenAI a plănuit să adauge serviciul Google Cloud pentru a-şi satisface nevoile tot mai mari de capacitate de calcul, marcând o colaborare surprinzătoare între doi rivali importanţi din sectorul AI, potrivit Reuters.

Pentru Google, acest acord vine în contextul în care compania îşi extinde disponibilitatea externă a unităţilor sale de procesare tensorială (TPU), care au fost, istoric, rezervate doar pentru uz intern. Această deschidere a ajutat Google să atragă clienţi precum gigantul Apple, dar şi startupuri ca Anthropic şi Safe Superintelligence, doi competitori ai ChatGPT înfiinţaţi de foşti lideri OpenAI.

Potrivit sursei, OpenAI speră că TPU-urile, pe care le închiriază prin Google Cloud, vor ajuta la reducerea costurilor procesului de inferenţă.

Articolul OpenAI apelează la cipurile AI ale Google pentru a-şi alimenta produsele apare prima dată în Mediafax.

Marea Britanie a lansat o operaţiune de amploare pentru a găsi un presupus agent dublu rus din MI6

Mediafax

Căutarea amplă a presupusului spion, denumită Operaţiunea Wedlock, a fost desfăşurată de agenţia-soră a MI6, MI5, care a mobilizat o echipă de până la 35 de ofiţeri de supraveghere, planificare şi analiză, care au călătorit în întreaga lume.

O echipă întreagă de supraveghere a fost trimisă în Orientul Mijlociu timp de peste o săptămână, unde ofiţerii au fost cazaţi într-o casă conspirativă a CIA. Se pare că această deplasare a fost deosebit de periculoasă, deoarece agenţii au călătorit în ţara respectivă fără ştirea guvernului acesteia, ceea ce ar fi fost ilegal în conformitate cu dreptul internaţional.

Se crede că investigaţia a durat, sub diferite forme, până la 20 de ani, însă MI5 nu a reuşit să stabilească dacă serviciile de informaţii britanice au fost sau nu infiltrate, ceea ce ridică posibilitatea ca un agent să fi reuşit să spioneze pentru Rusia fără a fi descoperit, potrivit The Guardian.

„Am crezut că avem un nou Philby în MI6”, a spus o sursă, referindu-se la Kim Philby, faimosul agent dublu din MI6 care a făcut parte dintr-un grup de britanici recrutaţi de Uniunea Sovietică, cunoscut sub numele de Cercul de spioni de la Cambridge.

Serviciul de informaţii MI6 este agenţia de spionaj britanică responsabilă de colectarea informaţiilor din străinătate şi de gestionarea agenţilor. MI5, serviciul de securitate, este agenţia de informaţii interne care evaluează ameninţările la adresa securităţii naţionale a Marii Britanii.

Articolul Marea Britanie a lansat o operaţiune de amploare pentru a găsi un presupus agent dublu rus din MI6 apare prima dată în Mediafax.

Fostul preşedinte al Coreei de Sud, investigat pentru tentativa eşuată de impunere a legii marţiale

Mediafax

Yoon, prin intermediul avocaţilor săi, a protestat împotriva cererii procurorului special de a se prezenta la audieri în faţa presei, considerând acest demers o încălcare a drepturilor sale şi o tactică de umilire publică, potrivit Reuters,

Avocaţii săi au declarat într-un comunicat că Yoon va coopera cu autorităţile sâmbătă şi va spune adevărul. Ei au descris ancheta drept una „motivată politic” şi „plină de falsuri şi distorsionări”.

Yoon nu a răspuns întrebărilor jurnaliştilor la intrarea în biroul procurorului special.

Articolul Fostul preşedinte al Coreei de Sud, investigat pentru tentativa eşuată de impunere a legii marţiale apare prima dată în Mediafax.