Mediafax

În România, numărul elevilor este în continuă scădere, natalitatea coborând cu 33 de procente în ultimele două decenii, însă autoritățile au decis să facă economii la bugetul de stat exact din reducerea burselor acordate elevilor. În paralel, cheltuielile cu aparatul bugetar, aflat într-o expansiune accelerată în ultimul deceniu, continuă să crească. Numai între 2015 și 2023, primăriile și consiliile județene au angajat peste 50.000 de persoane, ajungând la un total de 284.000 de angajați doar în administrația locală.

Această creștere a numărului de funcționari publici a generat o cheltuială suplimentară de peste 6 miliarde de lei anual, echivalentul bugetului național pentru bursele elevilor. Dacă statul ar reveni la nivelul de personal bugetar din 2015, economia realizată ar putea acoperi integral bursele pentru toți elevii eligibili, potrivit datelor centralizate de analiștii Ziarul Financiar.

Un procent de 86% dintre elevii români primesc o formă de bursă – de merit, socială, tehnologică sau de performanță, ceea ce reflectă vulnerabilitățile sociale tot mai pronunțate în sistemul de învățământ. Numărul elevilor care beneficiază de burse sociale a crescut accelerat din cauza problemelor financiare tot mai mari ale familiilor. Dacă în anul școlar 2020–2021 doar 6% dintre elevi primeau astfel de burse, proporția a urcat la 30% pentru anul școlar 204-2025.

Digitalizarea ar fi trebuit să scadă, nu să crească numărul de angajați

Premierul Ilie Bolojan a explicat, în conferința de presă de vineri, că bugetul burselor pentru elevi a crescut semnificativ în ultimii trei ani, de la 188 milioane lei la 4,3 miliarde lei, adică aproape 1 miliard de euro anual și a sugerat că această creștere trebuie reevaluată. În opinia sa, sistemul actual de acordare a burselor „trebuie reconfigurat”.

Cifrele oficiale, analizate de sursa citată, contrazic însă ideea unei explozii a cheltuielilor cu bursele, invocată de premier. Finanțarea burselor de la bugetul de stat a început abia în 2021, cu 645,2 milioane lei, iar în 2022 suma a crescut la 1,03 miliarde lei, potrivit Ministerului Educației. În același timp, numărul angajaților din administrația locală a crescut cu 20%, în „plină eră a digitalizării”, care ar fi trebuit să reducă, nu să crească numărul angajaților din administrația locală.

Deși ar putea aduce economii semnificative, reevaluarea structurii de personal din administrația publică locală pare să fie evitată, iar autoritățile aleg să pună pe seama presiunii bugetare reducerea burselor acordate elevilor. În locul unei strategii de investiție în educație și sprijin pentru generațiile viitoare, statul prioritizează în acest fel menținerea unui aparat birocratic supradimensionat, deși România are din ce în ce mai puțini copii, arată analiștii.

Articolul Cum a ajuns statul să penalizeze educația? Bursele elevilor costă cât salariile bugetarilor angajați în ultimii zece ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Germania se așteaptă ca planul UE pentru un al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei să fie adoptat în această săptămână, a declarat luni la Berlin un purtător de cuvânt al guvernului, citat de Reuters.

„Acesta va fi acum ridicat la nivel de ambasadori și reconsiderat după o vizită a Comisiei în Slovacia la sfârșitul acestei săptămâni”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german.

În 10 iunie, Comisia Europeană a propus o nouă serie de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia Ucrainei în urmă cu mai bine de trei ani.

Sancțiunile vizează veniturile din energie, băncile și industria militară ale Moscovei.

Articolul Germania vrea ca al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei să fie adoptat în această săptămână apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

NASA se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă. Haosul intern, absența unei conduceri stabile și o schimbare bruscă a priorităților sub administrația Trump i-au lăsat pe angajați în neliniște și confuzie, scrie Futurism.

În cadrul unei întâlniri interne cu angajații, transmisă intern și ulterior retrasă, administratoarea interimară Janet Petro a părut vizibil tensionată în timp ce răspundea întrebărilor despre reducerile bugetare drastice, scăderea personalului și lipsa unui nou lider oficial la conducerea agenției.

Totuși, Petro, care nu are autoritatea de a lua decizii majore, a încercat să ofere încurajări.

Teamă și incertitudine în interior

Pe lângă faptul că trebuie să facă față acestor reduceri bugetare, Petro ar putea rămâne administrator interimar până la sfârșitul anului.

Deși este apreciată ca prima femeie care a condus Centrul Spațial Kennedy, Petro nu are relații apropiate cu echipa lui Trump și nu poate lua decizii importante pentru agenție, inclusiv legate de viitorul buget.

Însă, șeful de cabinet Brian Hughes, fost consultant politic în campania lui Trump, a detaliat planuri de „simplificare” a structurii agenției, care sugerează schimbări radicale.

Bugetul propus pentru NASA prevede o reducere cu 24% a finanțării și eliminarea unei treimi din forța de muncă până în anul fiscal 2026, care începe în octombrie.

Surse din interiorul Agenției vorbesc despre o schimbare de viziune: misiunile științifice sunt lăsate în plan secund în favoarea unei agende politice orientate spre Marte.

Semnale de alarmă încă de la începutul lunii iunie

Un e-mail intern trimis recent de directoarea Centrului Spațial Goddard, Makenzie Lystrup, confirma că NASA începe deja să se alinieze noilor priorități ale administrației.

Astfel, Lystrup a subliniat că administrația Trump acordă prioritate demisiilor voluntare în rândul angajaților NASA.

Casa Albă a implementat programe de „demisie cu amânare” (plecări voluntare motivate financiar) în mai multe agenții federale, un demers controversat de a stimula angajații să părăsească posturile, care a fost contestat în instanță la începutul acestui an, dar care, în cele din urmă, a rămas în vigoare.

Pentru a facilita tranziția, conducerea NASA intenționează să ofere angajaților care pleacă programe de formare profesională ”post-angajare”, pentru a atenua impactul plecărilor.

Consecințele lipsei de conducere

Retragerea nominalizării lui Jared Isaacman, susținut de Elon Musk, după conflictele politice cu Trump, a lăsat NASA fără un administrator permanent la șase luni de la începerea noului mandat prezidențial.

În lipsa unui succesor clar, lideri din Congres și angajați ai agenției își manifestă îngrijorarea – zeci de misiuni științifice riscă să fie anulate, iar direcția viitoare a NASA devine tot mai incertă.

Articolul NASA în pericol: conducere absentă, tăieri bugetare și un viitor incert apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cu o înălțime de 1,91 m, Silva a bifat 53 de meciuri în liga a doua portugheză, marcând patru goluri și oferind o pasă decisivă.

În România, la Oțelul Galați, a strâns 62 de apariții în Superligă și Cupa României, contribuind cu un gol și trei pase decisive.

Născut pe 20 decembrie 1995, Miguel Silva și-a început cariera la echipa locală Fiaes, iar perioada junioratului a petrecut-o la CD Feirense. În cariera de senior, a mai evoluat pentru Sao Joao de Ver, Estarreja, Agueda, Oliveirense și Leixoes, înainte de a face pasul în afara Portugaliei, semnând cu Oțelul în vara lui 2023.

Articolul Fundașul portughez Miguel Silva a fost transferat de Universitatea Cluj apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Noua versiune integrează un sistem de programare îmbunătățit, suport pentru lumini stroboscopice și afișaje text, precum și alte îmbunătățiri privind securitatea cibernetică și procesul de integrare.

AXIS Audio Manager Pro oferă o soluție eficientă pentru administrarea de la distanță a sistemelor audio IP extinse – cu până la 5.000 de difuzoare și 100 de zone. Utilizatorii pot configura și gestiona zonele audio, conținutul, dar și permisiunile utilizatorilor, printr-o interfață unică și intuitivă. Software-ul este ușor de instalat, include licență nelimitată și poate rula pe echipamente dedicate sau în medii virtuale.

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21061

Articolul ELKO Romania anunță AXIS Audio Manager Pro: control avansat pentru sisteme audio IP extinse apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

BNR informează că moneda europeană a coborât ușor după patru zile în care s-a apreciat constant, fiind cotată de Banca Națională la 5,0777 lei. Dolarul american și lira sterlină au scăzut până la 4,3329 lei, respectiv 5,9329 lei. Francul elvețian a fost evaluat în creștere, la 5,4345 lei.

Gramul de aur a fost mai ieftin, fiind evaluat la 457,9246 lei.

Unitatea de cont a FMI, utilizată pentru tranzacțiile între băncile centrale, a scăzut până la 5,9517 lei.

Cursul valutar rezultat din cotaţiile anunţate luni de băncile care sunt autorizate să opereze pe piaţa valutară este următorul: 

Cursurile pieţei valutare sunt calculate de BNR pe baza cotaţiilor practicate de societăţile bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară. Lista nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor și aurului în tranzacții efective de schimb valutar și înregistrări contabile, a precizat BNR.

Articolul BNR: Euro a scăzut ușor, la fel și gramul de aur. Curs valutar 30 iunie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Preafericitul Părinte Daniel a transmis miercuri, potrivit Basilica.ro, cu ocazia Zilei Mondiale a Rețelelor de Socializare, un mesaj în care le-a propus credincioșilor să utilizeze platformele online pentru a răspândi fapte și cuvinte bune, nu pentru a alimenta conflicte sau discursuri ofensatoare.

El a amintit rolul crucial al rețelelor în timpul pandemiei, când acestea au permis transmiterea online a slujbelor, oferind alinare și speranță celor afectați de singurătate și anxietate.

De asemenea, Patriarhul BOR a invocat învățăturile Sfântului Apostol Pavel pentru a încuraja discernământul digital și evitarea discursurilor din „duh de ceartă sau slavă deșartă”.

Patriarhul Daniel a amintit că Ziua Mondială a Rețelelor este un moment oportun de a felicita pe cei care folosesc platformele digitale constructiv, întru sprijinul comunității, și i-a încurajat pe credincioși să comunice „cu responsabilitate și discernământ”.

Articolul De Ziua Mondială a Rețelelor Sociale Patriarhul Daniel a pledat pentru o comunicare „cu responsabilitate și discernământ” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Compania Herța Bio Apicole SRL din județul Sibiu a fost selectată ca finalistă la categoria „Cea mai bună companie ecologică din Europa” în cadrul competiției europene organizate anual de Comisia Europeană și partenerii săi, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale într-o postare pe Facebook.

Totodată, Piața Volantă „Din drag de Bucovina”, un proiect desfășurat voluntar de Direcția Agricolă Suceava, a ajuns în finala de la categoria „Cel mai bun comerciant de alimente organice”, pentru eforturile de promovare a produselor locale și ecologice.

Premiile UE pentru produse ecologice sunt parte din strategia europeană pentru Pactul Verde și urmăresc să încurajeze modele sustenabile de producție și consum.

Obiectivul este ca până în 2030 25% din suprafața agricolă a UE să fie ecologică.

Articolul Două inițiative din România, finaliste la Premiile UE pentru produse ecologice 2025 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Noul executiv condus de premierul liberal Ilie Bolojan se confruntă cu provocări serioase încă de la începutul mandatului. Obiectivul său principal este reducerea celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, o sarcină care provoacă deja tensiuni și proteste în rândul populației, scrie luni Politico.

Guvernul ia în calcul măsuri sensibile, printre care tăierea a 20% din posturile din administrația publică, ceea ce înseamnă cel puțin 167.000 de angajați, creșterea TVA și introducerea unei taxe pentru sectorul jocurilor de noroc. În acest moment, deficitul a urcat la 9,3% din PIB, iar lipsa unui plan eficient de ajustare riscă să afecteze ratingul de țară. O retrogradare ar aduce costuri mai mari la împrumuturi și ar agrava problema deficitului. În plus, România ar putea pierde accesul la fonduri europene destinate dezvoltării regionale și relansării post-pandemice.

Comisia Europeană a stabilit ca ținta pentru România să fie un deficit de 2,8% până în 2030, potrivit unui document care va fi discutat la reuniunea miniștrilor de finanțe din 8 iulie.

Pentru a atinge această țintă, autoritățile pregătesc taxe noi pentru industria jocurilor de noroc și majorări de accize. Un plan guvernamental propune creșterea impozitului pe profit și dividende de la 10% la 16%, precum și majorarea TVA pentru lemne de foc și alte produse energetice de la 5% la 9%. Alte cote reduse de TVA, cu excepția celor pentru alimente și medicamente, ar urma să urce la 19%.

„Această corecție este atât de extinsă, atât de profundă, încât durerea nu poate fi evitată”, a declarat Daniel Dăianu, fost ministru de finanțe și președinte al Consiliului Fiscal. El a descris ajustarea ca fiind „o zi a socotelii” pentru țară.

Executivul vrea să reevalueze și proiectele de investiții, dar și să limiteze programele de sprijin la cele care pot crește exporturile, pot reduce importurile sau pot genera valoare adăugată.

„Trebuie să convingem românii, finanțatorii internaționali și Comisia să se unească în acest efort pentru a evita o retrogradare (a ratingului suveran) care ar declanșa o situație mai complicată și mai dureroasă pentru România”, a spus ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Ana Otilia Nuțu, specialist în politici publice la Expert Forum, consideră că „este dificil pentru guvern să vândă austeritate atunci când vezi aceleași fețe obosite în guvern (împotriva cărora) oamenii au votat masiv”.

Nuțu a mai declarat, însă, că populația va reacționa negativ dacă măsurile nu ating și privilegiile unor categorii speciale.

„Oamenii vor fi foarte furioși și vom continua să vedem, la următoarele alegeri, că vor spulbera pe toată lumea”. Ea anticipează o posibilă ascensiune a populismului de extremă dreapta.

Articolul România, în fața unui val de nemulțumire publică din cauza măsurilor dure pentru reducerea deficitului bugetar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Noile vitralii, care vor înlocui șase dintre cele realizate de Eugène Viollet-le-Duc în secolul al XIX-lea, vor fi prezentate publicului, în mărime naturală, în cadrul unei expoziții speciale găzduite de muzeul Grand Palais din Paris, în perioada decembrie 2025 – martie 2026, potrivit Le Figaro.

Noile vitralii ilustrează sărbatoarea Rusaliilor

Proiectul, semnat de artista franceză Claire Tabouret, a fost selecționat în decembrie 2024 și reprezintă una dintre cele mai semnificative intervenții contemporane în interiorul catedralei Notre-Dame de Paris, aflată în plin proces de restaurare după incendiul din 2019.

Vitraliile contemporane care vor fi instalate la Notre-Dame au ca temă Rusaliile. Artista, cunoscută pentru picturile sale expresive și colorate, a precizat că a fost profund inspirată de tema impusă: „Ideea unor oameni care reușesc să se unească, să se înțeleagă în ciuda diversității limbilor lor… această speranță nebunească m-a atras cu adevărat. Trăim într-o lume atât de divizată, haotică, înfricoșătoare.”

Vechile vitralii, realizate de Eugène Viollet-le-Duc în timpul restaurării majore a catedralei, nu ilustrează scene religioase, așa cum se întâmplă în vitraliile medievale, ci sunt ornamentale, cu modele geometrice și florale, în tonuri colorate, dar fără o temă narativă clară.

Prezentate publicului, înainte de a fi parte integrantă a catedralei Notre-Dame

Inițiativa înlocuirii vitraliilor istorice ale lui Viollet-le-Duc cu creații contemporane a stârnit dezbateri aprinse în rândul apărătorilor patrimoniului. În iulie 2024, Comisia Națională a Arhitecturii și Patrimoniului a votat în unanimitate împotriva înlocuirii vitraliilor istorice. Un an mai târziu, membrii comisiei au revenit asupra deciziei, conștienți că guvernul francez va continua proiectul în pofida obiecțiilor lor, dar au cerut ca vitraliile originale demontate să fie păstrate și conservate în mod adecvat.

Claire Tabouret a colaborat cu atelierul de sticlărie Simon-Marq din Reims pentru realizarea compozițiilor, afirmând că a fost atentă să păstreze un „balans al culorilor” care să nu modifice lumina naturală din catedrală, abordare în contrast cu stilul său obișnuit. Ea spune că și-a dorit ca publicul să se implice în acest demers: „Aș vrea să permit oamenilor să dezbată, să-și însușească această creație și, sper, să își dorească să o descopere sub formă de vitraliu.”

Proiectul se înscrie în procesul de reînnoire a catedralei și reflectă, în viziunea artistei, „vitalitatea unei Biserici care merge înainte”. Instalarea noilor vitralii în Notre-Dame este programată pentru sfârșitul anului 2026.

Articolul Catedrala Notre-Dame va avea vitralii contemporane, expuse în avanpremieră la Grand Palais apare prima dată în Mediafax.