Mediafax

On Monday, the Romanian Parliament passed a legislative proposal that excludes senators and deputies who have a residence or own property in Bucharest or Ilfov County from receiving housing allowances.

The vote saw 361 parliamentarians in favor, two abstentions, and three who did not participate.

According to the specialized committee report, the amendment modifies Article 41 of Law 96/2006, which governs the status of deputies and senators. The change removes the right to receive flat-rate compensation for accommodation expenses in Bucharest for MPs who either live in or own residential property in Bucharest, either individually or together with their spouses.

This measure is part of broader efforts to limit public spending and ensure fairness in the use of state funds for parliamentary benefits.

Articolul Romanian Parliament approves ban on housing allowances for MPs owning property in Bucharest apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Fără bani de la stat pentru cazarea parlamentarilor cu proprietăți în București-Ilfov! Reforma statului trebuie să plece de la vârf și nu de la oamenii care muncesc din greu”, scrie pe Facebook Sorin Grindeanu.

El notează că Parlamentul a votat luni modificarea pe care a propus-o, în regim de urgență, la Statutul deputaților și senatorilor, prin care nu mai este posibilă decontarea cheltuielilor cu chiria pentru parlamentarii care dețin o locuință în Capitală sau în județul Ilfov. 361 de parlamentari au votat „pentru”, doi s-au abținut, iar trei deputați și senatori nu au votat.

„Este prima anomalie legislativă pe care o corectez ca președinte al Camerei Deputaților. Și acesta este doar începutul! Voi veni rapid cu un pachet de măsuri consistente care va cuprinde o tăiere drastică a privilegiilor și sinecurilor. Repet: trebuie acționat de sus în jos, dacă vrem să trecem cu bine peste această perioadă dificilă pentru economia României”, încheie Grindeanu.

Articolul Grindeanu: Prima anomalie legislativă pe care o corectez ca președinte al Camerei Deputaților apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Protestul pentru demisia lui  Carlos Mazón, desfășurat duminică, a fost organizat de peste 200 de organizații sociale din Valencia. Prin intermediul demonstației, organizatorii au scos în evidență neglijența de care au dat dovadă autoritățile regionale în zilele care au urmat după inundațiile care au lovit orașul din Spania din octombrie 2024.

Atunci, 228 de cetățeni au murit, iar sute au rămas fără case. Inundațiile din toamnă au cauzat daune cu un prejudiciu de milioane de euro, potrivit Euronews. 

Protestatarii din Spania au denunțat faptul că, în opinia lor, autoritățile nu au planuri serioase pentru a reconstrui infrastructura din Educație. Aceștia au cerut măsuri urgente pentru revenirea la normal.

Președintele Guvernului Comunității din Valencia, Carlos Mazón este supus presiunilor publice după ce administrația regională spaniolă nu a emis la timp alerte de inundație pe telefoanele cetățenilor, decât la ore bune după ce apele au inundat orașul.

Carlos Mazón, conservatorul de dreapta al Partidului Popular din Spania a fost criticat de protestatari din cauza răspunsului „lent” și „haotic” împotriva dezastrului natural.

Sute de mii de voluntari au fost primii care au acționat în octombrie, în cele mai afectate zone – periferiile din sudul Valenciei.

Autoritățile regionale au fost acuzate că au reușit să mobilizeze forțe de Poliție și Armată abia câteva zile mai târziu.

Mazón s-a apărat public spunând că magnitudinea crizei inundațiilor a fost una neprevăzută și că administrația sa nu a primit suficiente avertizmente din partea autorităților centrale.

Articolul Spaniolii ies din nou în stardă pentru a cere demisia lui Carlos Mazón, la nouă luni după indundațiile devastatoare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Născut pe 21 februarie 1944, la Salonta, Sătmăreanu a fost o prezență importantă în fotbalul românesc în anii 1960 și 1970. A evoluat pentru Steaua timp de zece sezoane, între 1965 și 1975, adunând 271 de partide și cucerind un titlu de campion național și cinci Cupe ale României.

În naționala României, a strâns 42 de selecții și a fost integralist în toate cele trei meciuri disputate la Campionatul Mondial din 1970, din Mexic.

„Zi tristă pentru clubul nostru! Unul dintre fotbaliștii de excepție ai Stelei, din perioada anilor ’60-’70, Lajos Sătmăreanu a plecat dintre noi. Clubul Steaua București transmite sincere condoleanțe familiei! Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, au transmis oficialii clubului stelist.

Articolul Fostul internațional de fotbal Lajos Sătmăreanu, campion cu Steaua București, a murit la 81 de ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Demersul vizează combaterea abuzurilor legate de cheltuirea netransparentă a subvențiilor din fonduri publice, în special pentru promovare media, și o restructurare a sistemului de alocare a resurselor către formațiunile politice. Organizațiile semnatare atrag atenția asupra faptului că subvențiile au ajuns principala sursă de finanțare a partidelor și sunt folosite într-un mod care afectează independența editorială și distorsionează competiția electorală.

„Anul 2024 a afectat serios încrederea în integritatea sistemului politic. Au fost finanțări ilegale, lipsă de acțiune din partea instituțiilor și cheltuieli nejustificate din bani publici, mai ales în presă și propagandă”, se arată în documentul transmis către liderii politici și instituțiile de control.

Potrivit Expert Forum, în 2024 partidele au cheltuit peste 200 de milioane de lei din subvenții pentru promovare, iar suma totală a cheltuielilor a depășit 423 de milioane de lei. Organizațiile cer revizuirea completă a modului de stabilire, utilizare și raportare a subvențiilor, dar și reforme legislative pentru a limita abuzurile și a crește transparența.

Printre propunerile formulate se numără reducerea bugetelor anuale pentru subvenții și stabilirea unor criterii clare pentru alocare

De asemenea se cere limitarea procentuală a cheltuielilor pentru presă și propagandă, publicarea transparentă a contractelor și rapoartelor de venituri și cheltuieli, eliminarea privilegiului de a păstra sumele necheltuite la final de an, precum și întărirea capacității de control a Autorității Electorale Permanente și numirea unei conduceri neutre politic.

Organizațiile solicită, de asemenea, redeschiderea dezbaterii asupra proiectului legislativ PL-x nr. 516/2023 privind reforma finanțării partidelor, blocat în Camera Deputaților din 2023, și inițierea unei consultări publice extinse pe tema implementării noilor reglementări europene în materie de publicitate politică.

Scrisoarea este semnată de Expert Forum, alături de organizațiile din Coaliția Vot Corect, Centrul FILIA, Centrul pentru Jurnalism Independent, CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică și Centrul pentru Inovare Publică.

Articolul Opriți privilegiile! ONG-urile cer coaliției de guvernare reforma finanțării partidelor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În România, numărul elevilor este în continuă scădere, natalitatea coborând cu 33 de procente în ultimele două decenii, însă autoritățile au decis să facă economii la bugetul de stat exact din reducerea burselor acordate elevilor. În paralel, cheltuielile cu aparatul bugetar, aflat într-o expansiune accelerată în ultimul deceniu, continuă să crească. Numai între 2015 și 2023, primăriile și consiliile județene au angajat peste 50.000 de persoane, ajungând la un total de 284.000 de angajați doar în administrația locală.

Această creștere a numărului de funcționari publici a generat o cheltuială suplimentară de peste 6 miliarde de lei anual, echivalentul bugetului național pentru bursele elevilor. Dacă statul ar reveni la nivelul de personal bugetar din 2015, economia realizată ar putea acoperi integral bursele pentru toți elevii eligibili, potrivit datelor centralizate de analiștii Ziarul Financiar.

Un procent de 86% dintre elevii români primesc o formă de bursă – de merit, socială, tehnologică sau de performanță, ceea ce reflectă vulnerabilitățile sociale tot mai pronunțate în sistemul de învățământ. Numărul elevilor care beneficiază de burse sociale a crescut accelerat din cauza problemelor financiare tot mai mari ale familiilor. Dacă în anul școlar 2020–2021 doar 6% dintre elevi primeau astfel de burse, proporția a urcat la 30% pentru anul școlar 204-2025.

Digitalizarea ar fi trebuit să scadă, nu să crească numărul de angajați

Premierul Ilie Bolojan a explicat, în conferința de presă de vineri, că bugetul burselor pentru elevi a crescut semnificativ în ultimii trei ani, de la 188 milioane lei la 4,3 miliarde lei, adică aproape 1 miliard de euro anual și a sugerat că această creștere trebuie reevaluată. În opinia sa, sistemul actual de acordare a burselor „trebuie reconfigurat”.

Cifrele oficiale, analizate de sursa citată, contrazic însă ideea unei explozii a cheltuielilor cu bursele, invocată de premier. Finanțarea burselor de la bugetul de stat a început abia în 2021, cu 645,2 milioane lei, iar în 2022 suma a crescut la 1,03 miliarde lei, potrivit Ministerului Educației. În același timp, numărul angajaților din administrația locală a crescut cu 20%, în „plină eră a digitalizării”, care ar fi trebuit să reducă, nu să crească numărul angajaților din administrația locală.

Deși ar putea aduce economii semnificative, reevaluarea structurii de personal din administrația publică locală pare să fie evitată, iar autoritățile aleg să pună pe seama presiunii bugetare reducerea burselor acordate elevilor. În locul unei strategii de investiție în educație și sprijin pentru generațiile viitoare, statul prioritizează în acest fel menținerea unui aparat birocratic supradimensionat, deși România are din ce în ce mai puțini copii, arată analiștii.

Articolul Cum a ajuns statul să penalizeze educația? Bursele elevilor costă cât salariile bugetarilor angajați în ultimii zece ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Germania se așteaptă ca planul UE pentru un al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei să fie adoptat în această săptămână, a declarat luni la Berlin un purtător de cuvânt al guvernului, citat de Reuters.

„Acesta va fi acum ridicat la nivel de ambasadori și reconsiderat după o vizită a Comisiei în Slovacia la sfârșitul acestei săptămâni”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german.

În 10 iunie, Comisia Europeană a propus o nouă serie de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia Ucrainei în urmă cu mai bine de trei ani.

Sancțiunile vizează veniturile din energie, băncile și industria militară ale Moscovei.

Articolul Germania vrea ca al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei să fie adoptat în această săptămână apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Preafericitul Părinte Daniel a transmis miercuri, potrivit Basilica.ro, cu ocazia Zilei Mondiale a Rețelelor de Socializare, un mesaj în care le-a propus credincioșilor să utilizeze platformele online pentru a răspândi fapte și cuvinte bune, nu pentru a alimenta conflicte sau discursuri ofensatoare.

El a amintit rolul crucial al rețelelor în timpul pandemiei, când acestea au permis transmiterea online a slujbelor, oferind alinare și speranță celor afectați de singurătate și anxietate.

De asemenea, Patriarhul BOR a invocat învățăturile Sfântului Apostol Pavel pentru a încuraja discernământul digital și evitarea discursurilor din „duh de ceartă sau slavă deșartă”.

Patriarhul Daniel a amintit că Ziua Mondială a Rețelelor este un moment oportun de a felicita pe cei care folosesc platformele digitale constructiv, întru sprijinul comunității, și i-a încurajat pe credincioși să comunice „cu responsabilitate și discernământ”.

Articolul De Ziua Mondială a Rețelelor Sociale Patriarhul Daniel a pledat pentru o comunicare „cu responsabilitate și discernământ” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Compania Herța Bio Apicole SRL din județul Sibiu a fost selectată ca finalistă la categoria „Cea mai bună companie ecologică din Europa” în cadrul competiției europene organizate anual de Comisia Europeană și partenerii săi, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale într-o postare pe Facebook.

Totodată, Piața Volantă „Din drag de Bucovina”, un proiect desfășurat voluntar de Direcția Agricolă Suceava, a ajuns în finala de la categoria „Cel mai bun comerciant de alimente organice”, pentru eforturile de promovare a produselor locale și ecologice.

Premiile UE pentru produse ecologice sunt parte din strategia europeană pentru Pactul Verde și urmăresc să încurajeze modele sustenabile de producție și consum.

Obiectivul este ca până în 2030 25% din suprafața agricolă a UE să fie ecologică.

Articolul Două inițiative din România, finaliste la Premiile UE pentru produse ecologice 2025 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Noul executiv condus de premierul liberal Ilie Bolojan se confruntă cu provocări serioase încă de la începutul mandatului. Obiectivul său principal este reducerea celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, o sarcină care provoacă deja tensiuni și proteste în rândul populației, scrie luni Politico.

Guvernul ia în calcul măsuri sensibile, printre care tăierea a 20% din posturile din administrația publică, ceea ce înseamnă cel puțin 167.000 de angajați, creșterea TVA și introducerea unei taxe pentru sectorul jocurilor de noroc. În acest moment, deficitul a urcat la 9,3% din PIB, iar lipsa unui plan eficient de ajustare riscă să afecteze ratingul de țară. O retrogradare ar aduce costuri mai mari la împrumuturi și ar agrava problema deficitului. În plus, România ar putea pierde accesul la fonduri europene destinate dezvoltării regionale și relansării post-pandemice.

Comisia Europeană a stabilit ca ținta pentru România să fie un deficit de 2,8% până în 2030, potrivit unui document care va fi discutat la reuniunea miniștrilor de finanțe din 8 iulie.

Pentru a atinge această țintă, autoritățile pregătesc taxe noi pentru industria jocurilor de noroc și majorări de accize. Un plan guvernamental propune creșterea impozitului pe profit și dividende de la 10% la 16%, precum și majorarea TVA pentru lemne de foc și alte produse energetice de la 5% la 9%. Alte cote reduse de TVA, cu excepția celor pentru alimente și medicamente, ar urma să urce la 19%.

„Această corecție este atât de extinsă, atât de profundă, încât durerea nu poate fi evitată”, a declarat Daniel Dăianu, fost ministru de finanțe și președinte al Consiliului Fiscal. El a descris ajustarea ca fiind „o zi a socotelii” pentru țară.

Executivul vrea să reevalueze și proiectele de investiții, dar și să limiteze programele de sprijin la cele care pot crește exporturile, pot reduce importurile sau pot genera valoare adăugată.

„Trebuie să convingem românii, finanțatorii internaționali și Comisia să se unească în acest efort pentru a evita o retrogradare (a ratingului suveran) care ar declanșa o situație mai complicată și mai dureroasă pentru România”, a spus ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Ana Otilia Nuțu, specialist în politici publice la Expert Forum, consideră că „este dificil pentru guvern să vândă austeritate atunci când vezi aceleași fețe obosite în guvern (împotriva cărora) oamenii au votat masiv”.

Nuțu a mai declarat, însă, că populația va reacționa negativ dacă măsurile nu ating și privilegiile unor categorii speciale.

„Oamenii vor fi foarte furioși și vom continua să vedem, la următoarele alegeri, că vor spulbera pe toată lumea”. Ea anticipează o posibilă ascensiune a populismului de extremă dreapta.

Articolul România, în fața unui val de nemulțumire publică din cauza măsurilor dure pentru reducerea deficitului bugetar apare prima dată în Mediafax.