Mediafax

Nu a existat încă nicio confirmare imediată din partea surselor ucrainene sau a Ministerului Apărării rus, scrie Reuters.

În timp ce Moscova şi Kievul discută despre o posibilă pace, războiul s-a intensificat, forţele ruse cucerind o porţiune de 200 de kilometri pătraţi din regiunea Sumî a Ucrainei şi intrând în regiunea Dnipropetrovsk luna trecută.

Harta oficială a statului profund ucrainean arată că Rusia controlează în prezent 113.588 km pătraţi din teritoriul ucrainean, cu peste 950 de kilometri mai mult ca în ultimele două luni.

Agenţia de ştiri rusă RIA a citat un oficial pro-rus, Vladimir Rogov, care a declarat că forţele ruse au preluat controlul asupra satului Dachnoye, situat în regiunea Dnipropetrovsk.

Rusia a declarat că este dispusă să încheie pace, dar că Ucraina trebuie să se retragă din cele patru regiuni pe care Rusia le controlează în mare parte şi despre care preşedintele Vladimir Putin spune că acum fac parte legal din Rusia. Ucraina şi susţinătorii săi europeni spun că aceste condiţii echivalează cu capitularea şi că Rusia nu este interesată de pace şi că nu vor accepta niciodată controlul rus asupra unei cincimi din Ucraina.

Zonele aflate sub controlul Rusiei includ Crimeea, peste 99% din regiunea Luhansk, peste 70% din regiunile Donetsk, Zaporojie şi Herson, toate situate în est sau sud-est, precum şi fragmente din regiunile Harkiv, Sumî şi Dnipropetrovsk.

Articolul Forţele ruse avansează şi cuceresc primul sat din regiunea Dnipropetrovsk din Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Germania și-a modificat regulile privind deficitul pentru a permite cheltuieli nelimitate pentru apărare, finanțate prin datorie. Alte țări din nordul și estul Europei, precum Danemarca, Suedia și Polonia, au anunțat creșteri ale bugetelor de apărare până la valori cuprinse între 3% și 5% din PIB. NATO are acum o nouă țintă de cheltuieli de 3,5% din PIB pentru apărare. Toate acestea înseamnă că Europa plănuiește să cumpere mult mai mult echipament militar în anii următori – și vrea să producă cea mai mare parte local, The Economist.

Dar dacă această creștere a cheltuielilor pentru apărare va compensa sau nu declinul relativ al producției europene și va contribui la păstrarea locurilor de muncă în industrie depinde de dimensiunea sectorului, de traseele lanțurilor sale de aprovizionare și de măsura în care tipul de producție necesar pentru armament se potrivește cu sectoarele aflate în declin.

Să începem cu dimensiunea brută. Producția a generat în 2024 o valoare adăugată de aproximativ 2,5 trilioane de euro (2,9 trilioane de dolari), reprezentând aproximativ 16% din totalul UE, în scădere față de circa 20% în 1995. Ponderea este, în general, mai mare cu cât țara este mai estică (sau mai germanică).

Industria de apărare și lanțul complex de aprovizionare

Dar proporția care revine industriei de apărare și lanțului său complex de aprovizionare este greu de determinat, deoarece statisticile oficiale păstrează în general astfel de date confidențiale. Modelările de jos în sus realizate de EY, o firmă de consultanță, oferă însă o imagine. Dacă, așa cum estimează EY, statele europene membre NATO – adică majoritatea UE plus Marea Britanie și Norvegia – vor trebui să cheltuiască aproximativ 137 miliarde de euro anual în anii următori pentru echipamente, aceasta ar însemna cu 65 de miliarde mai mult decât în prezent. Creșterea cheltuielilor aferente pentru sectorul de apărare european și lanțul său de aprovizionare ar fi de 35,7 miliarde de euro – aproximativ 1,5% din totalul sectorului industrial al UE – și ar putea, potrivit EY, să genereze aproximativ 500.000 de locuri de muncă.

Mai puțin de o treime din cele 35,7 miliarde suplimentare ar merge direct în sectorul apărării; restul ar fi direcționat în lanțul de aprovizionare. Totuși, aceasta s-ar traduce în crearea a aproximativ 150.000 de locuri de muncă suplimentare în sectorul propriu-zis al apărării. Această cifră corespunde celor dintr-un nou raport realizat de Bruegel și Institutul Kiel, două centre de reflecție. Potrivit estimărilor lor, numărul total de angajați din marile companii europene de apărare a crescut de la aproximativ 250.000 în 2021 la 280.000 în 2024, iar majoritatea comenzilor pentru noi echipamente de apărare încă nu au fost livrate.

Evoluția lanțurilor de aprovizionare va influența și locurile în care vor fi create noile locuri de muncă. Până în 2022, apărarea europeană era în mare parte o chestiune națională. UE a dorit mereu să schimbe acest lucru, parțial pentru a face sectorul mai eficient și mai integrat. Acest lucru ar putea deveni realitate. Guvernele au convenit asupra unui pachet de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi UE pentru grupuri formate din două sau mai multe țări care vor achiziționa în comun echipamente de apărare. Fondul European de Apărare vizează, de asemenea, încurajarea colaborării transfrontaliere în cercetare și dezvoltare.

Germania a anunțat că va finanța producția de rachete cu rază lungă în Ucraina

Integrarea aduce cu sine specializare. Lanțurile de aprovizionare vor traversa continentul, iar companiile vor construi capacități acolo unde este cel mai eficient din punct de vedere economic. Acest lucru ar putea transforma sectorul, așa cum alte sectoare industriale s-au transformat prin integrarea în piața unică a UE și extinderea blocului spre est.

Și apare un nou producător de arme pe scena europeană: Ucraina. Producători europeni de armament precum KNDS și Thales se îndreaptă către această țară afectată de război pentru a construi muniție, piese de schimb și pentru a dezvolta arme noi. Germania a anunțat că va finanța producția de rachete cu rază lungă în Ucraina, urmând exemplul Danemarcei. „A găzduit o mare parte din producția de arme avansate ale Uniunii Sovietice și ar putea deveni acum arsenalul cu costuri reduse al Europei”, afirmă Jacob Funk Kirkegaard de la Bruegel. Costurile reduse și condițiile reale de testare a armelor fac din Ucraina un loc ideal pentru producția viitoare, reducând astfel numărul de locuri de muncă create în UE.

Mai rămâne problema tipului de locuri de muncă din industrie care vor fi create – și dacă acestea pot fi ocupate într-o Europă cu forță de muncă în scădere. Producția modernă necesită competențe tehnice și digitale avansate, nu doar în fabricarea armelor. Însă evoluțiile rapide de pe câmpul de luptă înseamnă că și sectorul se transformă radical, și mult mai rapid decât, de pildă, industria auto. Kearney, o altă firmă de consultanță, avertizează asupra unui deficit sever de lucrători cu calificările potrivite.

Pierderea de locuri de muncă în alte ramuri ale industriei ar putea contribui la acoperirea acestui gol. Să luăm Germania, inima industrială a Europei. Locurile de muncă cele mai frecvente din sectorul apărării au două lucruri în comun. În primul rând, raportul dintre locurile vacante și numărul șomerilor este foarte mare (vezi graficul), semnalând un deficit deja existent de forță de muncă calificată. În al doilea rând, rata șomajului în aceste profesii a crescut din 2023. „Este nevoie să dezvoltăm în continuare competențele acestor lucrători”, afirmă Enzo Weber de la Institutul pentru Cercetare în Ocuparea Forței de Muncă din Nürnberg. Însă există un avertisment: dezvoltarea capacității și a locurilor de muncă va începe doar dacă intențiile bune se vor transforma în comenzi pe termen lung pentru firmele europene din domeniul apărării.

Articolul Economia Europei este sub presiune, dar producția de arme în UE ar putea crea noi de locuri de muncă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Gradul de absorbţie a fondurilor europene în România rămâne scăzut, în special în cazul fondurilor de coeziune, unde procentul raportat la începutul lunii iunie era de doar 10,58%. În schimb, pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, absorbţia se situează la un nivel mai ridicat, de aproximativ 30,7%”, conform declaraţiei ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care a fost întrebat, la finalul şedinţei de guvern care este gradul de absorbţie.

Pîslaru a fost întrebat despre posibilul dezechilibru între nivelul de performanţă în absorbţia fondurilor şi stimulentele financiare oferite angajaţilor care le gestionează. Ministrul a răspuns că va pregăti o propunere menită să echilibreze sistemul, pentru a reduce tratamentele diferenţiate între instituţii şi a lega recompensele de performanţă, însă nu a oferit detalii concrete.

În prezent, angajaţii implicaţi în gestionarea fondurilor europene pot beneficia de sporuri salariale de până la 50% şi stimulente între 15% şi 50%, în funcţie de numărul şi valoarea proiectelor.

Articolul Dragoş Pîslaru: Pe PNRR, gradul de absorbţie al fondurilor europene e 30,7%, iar pe coeziune -10,58% apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Digitalizarea Ministerului Sănătății este un proiect important din PNRR pe care ne-am angajat să-l finalizăm cu succes. Astăzi (luni – n.r.), am lansat în consultare publică caietul de sarcini pentru achiziția serviciilor de implementare a unui Sistem Informatic Integrat, ce va contribui la digitalizarea activității Ministerului Sănătății”, spune Rogobete.

Proiectul vizează simplificarea procedurilor administrative și îmbunătățirea proceselor de lucru, în cadrul programului „Transformare digitală a Ministerului Sănătății” din Componentele 7 ale PNRR.

Bugetul estimat al proiectului este de 30 de milioane de euro, iar perioada de consultare publică va dura 10 zile, timp în care operatorii economici interesați pot transmite propuneri de modificare și completare a caietului de sarcini.

„Digitalizarea instituțiilor din domeniul sanitar va aduce mai multă eficiență și transparență, contribuind semnificativ la modernizarea sistemului de sănătate din România”, mai spune ministrul Rogobete.

Articolul Alexandru Rogobete, despre noul proiect de digitalizare a Ministerului Sănătății: Am lasat în consultare publică caietul de sarcini apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Astfel, persoanele care au informații legate de existența unor activități de jocuri de noroc nelicențiate pot sesiza în mod direct ONJN, la numărul de WhatsApp: 0761 890 899.

În cadrul sesizării, cetățenii sunt rugați să ofere cât mai multe detalii, inclusiv fotografii și adresa exactă, pentru ca echipele de control să poată acționa rapid și eficient.

Totodată, dacă se dețin informații despre website-uri nelicențiate pe care se desfășoară jocuri de noroc, publicul este rugat să transmită, la numărul de contact oferit, linkul către site și o captură de ecran.

Această măsură a fost inițiată în urma mai multor sesizări primite din partea publicului privind activități desfășurate la negru, în locații nelicențiate, din domeniul jocurilor de noroc.

Cea mai recentă sesizare a fost chiar în cursul zilei de astăzi, când, în jurul orei 10:00, ONJN a primit o sesizare pe un număr de WhatsApp al instituției, referitoare la existența unor mijloace de joc neautorizate. În intervalul imediat următor s-a dispus trimiterea unei echipe de control la fața locului. Informația a fost confirmată la ora 14:52, au fost dispuse indisponibilizarea mijloacelor de joc și sesizarea organelor de urmărire penală (foto).

De la schimbarea conducerii ONJN (25 aprilie 2025) și până în prezent, s-au efectuat 2181 de acte de control, au fost aplicate 70 de sancțiuni contravenționale însumând 1.785.000 lei, au fost depuse 10 plângeri penale și au fost confiscate aprox. 50 de mijloace de joc.

Veniturile obținute din jocurile de noroc ilegale sunt una dintre principalele surse de finanțare a altor activități criminale, inclusiv terorism, spălarea banilor, și reprezintă totodată un spațiu necontrolat, lipsit de orice formă de protecție pentru jucători. Deși în spațiul public din România se vorbește prea puțin sau deloc despre piața neagră, aceasta are, la nivel mondial, o dimensiune nebănuită. Se estimează că, la nivelul UE, din totalul veniturilor din jocurile de noroc, peste 70 % merg în piața neagră, iar sub 30 % în piața reglementată (taxată).

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc va continua acțiunile de combatere a pieței negre pentru a descuraja astfel de practici și încurajează cetățenii să sesizeze orice neregularitate privind desfășurarea jocurilor de noroc la negru.

Articolul Comunicat. ONJN lansează o linie de contact prin intermediul aplicației WhatsApp pentru sesizări privind piața neagră a jocurilor de noroc din România apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Senatul României a aprobat cu 111 voturi pentru, 0 împotriva și 0 abțineri, propunerea legislativă a deputaților USR Oana Murariu și Alex Dimitri, care modernizează modul de lucru al instanțelor prin permiterea depunerii digitale a documentelor, cu semnătură electronică.

„Digitalizăm pe bune procesul civil. Facem un prim pas pentru a scăpa de semnăturile și formalitățile inutile. Actele de care te folosești în instanță nu mai trebuie să fie semnate olograf”, a declarat Alexandru Dimitriu, secretar al Comisiei de Constituționalitate.

Oana Murariu, membră a Comisiei juridice a susținut: „Digitalizăm pe bune procesul civil. Va fi suficientă trimiterea electronică a actelor semnate electronic. Scăpăm de semnăturile și formalitățile inutile”.

Conform comunicatului, inițiativa legislativă înseamnă o reducere a birocrației în instanțe, eficientizarea actului de justiție și un pas important spre digitalizare.

Articolul Senatul aprobă propunerea USR pentru digitalizarea actelor în instanță apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

David Oprescu este fiul lui Daniel Oprescu, fost antrenor al CSM Slatina și fost selecționer al naționalelor U18 și U19 ale României, notează ProSport.

David evolua la CSM Slatina din anul 2019, când echipa activa în Liga 3. Deși în ultima perioadă nu a mai fost utilizat în meciuri oficiale din cauza problemelor de sănătate, el se afla încă sub contract cu clubul.

Ultima partidă jucată de David Oprescu a avut loc pe 11 mai 2024, în play-out-ul Ligii 2, în 0-3 cu Chindia, în play-out-ul sezonului 2023-2024 al Ligii 2.

Conform informațiilor obținute de Liga2.ro, tânărul fotbalist suferise în urmă cu doi ani o intervenție chirurgicală în Anglia, pentru îndepărtarea unei alunițe de pe spate. Evoluția ulterioară nu a fost favorabilă, starea sa de sănătate degradându-se progresiv.

În urmă cu aproximativ trei luni fusese diagnosticat cu meningită, afecțiune care i-a fost în cele din urmă fatală.

Înmormântarea va avea loc în localitatea Piatra Olt.

Articolul Doliu în fotbalul românesc. Un fotbalist legitimat la CSM Slatina a murit la 26 de ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit Inspectorului General al regiunii Hyderabad, V. Satyanarayana, explozia ar fi avut loc în zona reactorului, generând un incendiu care nu fusese complet lichidat la momentul intervenției echipelor de salvare. „Există în continuare foc și flăcări în apropierea reactorului, zona în care pare că a început incidentul”, a declarat oficialul, potrivit Reuters. 

Compania Sigachi Industries, care produce compuși chimici utilizați în industriile farmaceutică, alimentară, cosmetică și chimică, a transmis printr-un comunicat că investighează circumstanțele exacte ale incidentului.

Fabrica din India implicată în incident este una dintre cele trei unități din India unde compania produce celuloză microcristalină, un ingredient utilizat în procesul de fabricație a alimentelor și medicamentelor. Unitatea reprezintă aproximativ 25% din capacitatea totală anuală de producție a firmei.

Biroul premierului din India, Narendra Modi, a anunțat, printr-o postare pe platforma X, acordarea unui sprijin financiar de 200.000 de rupii familiilor persoanelor decedate și 50.000 de rupii fiecărei persoane rănite.

Articolul Cel puțin 12 morți și zeci de răniți în urma unei explozii la o fabrică din India apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Accidentul a avut loc în jurul orei 16:40, spun poliţiştii din cadrul Poliţiei oraşului Târgu-Neamţ, care au fost sesizaţi cu privire la producerea unui accident în localitatea Urecheni.

În urma verificărilor efectuate de poliţişti, s-a stabilit faptul că, în timp ce un tânăr în vârstă de 21 de ani, din Zăneşti, conducea un autoturism pe DJ 155I, iar la un moment dat a efectuat viraj la stânga fără a acorda prioritate de trecere unei ambulanţe, conduse de un bărbat în vârstă de 52 de ani, din Urecheni, ce avea semnalele acustice şi luminoase în funcţiune şi se deplasa din sensul opus.

În urma accidentului, ambii şoferi au fost răniţi, precum şi asistenta de pe ambulanţă, o femeie în vârstă de 45 de ani, din Târgu-Neamţ.

Conducătorii auto au fost testaţi alcoolscopic, rezultatele fiind negative.

Poliţiştii nemţeni continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Articolul Neamţ: Asistentă şi ambulanţier, răniţi după ce o maşină nu a acordat prioritate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Executivul a decis, prin ordonanța de urgență aprobată în ședința de luni, limitarea sporului acordat în sectorul public pentru activitatea în condiții periculoase sau vătămătoare la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locul de muncă respectiv.

De asemenea, concediul de odihnă suplimentar, acordat pentru prestarea de munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori activitate în locuri de muncă în care există astfel de condiții, va avea o durată cuprinsă între 3-5 zile lucrătoare.

„Aceste măsuri au fost luate din necesitatea urmăririi unei politici fiscal-bugetare prudente, care să asigure sustenabilitatea fiscală pe termen mediu şi lung, precum pentru corectarea deficitului bugetar excesiv”, transmite Guvernul.

Măsurile intră în vigoare începând cu data de 1 iulie 2025 și se aplică până la data de 31 decembrie 2026, potrivit Executivului.

Articolul Când intră în vigoare limitarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare și cât timp se va aplica apare prima dată în Mediafax.