Mediafax

„ICCJ tocmai a dat ordin să scadă sporul de condiții vătămătoare la 300 lei și a crescut sporul de solicitare neuropsihică și confidențialitate, ca să nu scadă de fapt salariile. Mai țineți minte când vă ziceam că trebuie plafonate sporurile la 30% pentru fiecare angajat? Și nu începută o vânătoare de sporuri individuale? Am introdus și proiect de lege în parlament pentru asta”, scrie pe Facebook Claudiu Năsui.

Deputatul USR afirmă că „lor nu le pasă dacă sporul se numește de «antenă» sau de «praf» sau de «fonduri europene»”.

„Le pasă doar să ia cât mai mulți bani oricum s-ar numi sporul. De aceea discuția despre sporul X sau Y era doar propagandă. Ce contează de fapt este dacă cheltuielile cresc sau scad. Și cu cât. Să țineți minte asta când propaganda vă va zice că «trebuie să crească iar taxele» ca să «plătim cu toții». Nu, nu trebuie. Pentru că de fapt aceiași plătesc mereu”, încheie Năsui.

Sursa foto: Facebook/Claudiu Năsui

Articolul Năsui acuză că ÎCCJ a redus un spor și a majorat altele: „Le pasă doar să ia cât mai mulți bani oricum s-ar numi sporul” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Marţi, la sediul Ministerului Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu a primit vizita lui Michael Dickerson, reprezentantul temporar al Ambasadei SUA la Bucureşti. Conform comunicatului de presă emis de Ministerul Apărării Naţionale, cei doi oficiali au reafirmat angajamentul comun pentru consolidarea securităţii în regiunea Mării Negre, având în vedere contextul tensionat în care ne aflăm.

Ministrul Moşteanu a evidenţiat importanţa menţinerii unei prezenţe militare americane solide pe teritoriul României, considerată un pilon esenţial al poziţiei NATO în zonă. România şi-a asumat obiectivul de a ajunge la o alocare de 5% din PIB pentru apărare până în 2035, conform angajamentelor asumate la Summitul NATO de la Haga.

Discuţiile au abordat şi cooperarea dintre forţele armate române şi americane, apreciată ca fiind una dintre cele mai solide din parteneriatul bilateral. Ministrul a reafirmat că relaţia cu Statele Unite reprezintă o componentă fundamentală a securităţii naţionale şi regionale şi a promis că România va continua să îşi modernizeze armata împreună cu partenerii americani.

Articolul Ministrul Apărării Moşteanu şi reprezentantul SUA reafirmă cooperarea pentru securitatea Mării Negre apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Utilizarea ChatGPT în redactarea lucrărilor academice poate afecta negativ anumite funcții cognitive, sugerează o ipoteză sensibilă a unui studiu preliminar realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) Media Lab. Studiul, nerevizuit încă de experți, a fost condus de cercetătoarea franceză Nataliya Kosmyna și a inclus 54 de voluntari cu vârste între 18 și 39 de ani, de diverse naționalități.

Participanții, studenți și postdoctoranzi de la MIT, Harvard și Wellesley, au fost echipați cu ochelari speciali și căști cu 32 de canale, care au monitorizat activitatea cerebrală și fluxurile de informații dintre diferite zone ale creierului. Aceste măsurători s-au bazat pe metoda dDTF (Dynamic Direct Transfer Function), considerată mai precisă decât chiar o electroencefalogramă clasică, potrivit le Monde.

Pe parcursul experimentului, participanții au redactat în trei rânduri eseuri, fie cu ajutorul ChatGPT, fie fără. Ulterior, au fost rugați să-și amintească ce au scris. După patru luni, 18 dintre voluntari au revenit pentru a relua sarcinile, dar schimbând modul de lucru: cei care folosiseră anterior ChatGPT au lucrat fără el, și invers.

Concluzii preliminare: scădere cognitivă și texte uniforme

Rezultatele au indicat că acei participanți care s-au bazat exclusiv pe ChatGPT pentru redactare au prezentat, după patru luni, o scădere a performanțelor neuronale, lingvistice și comportamentale. De asemenea, în timpul utilizării AI, activitatea cerebrală din zone asociate atenției, planificării și memoriei a fost redusă. În mod foarte curios, la doar câteva minute după finalizarea redactării, unii participanți aveau dificultăți în a-și aminti conținutul lucrării.

În ceea ce privește evaluarea, eseurile generate cu ajutorul ChatGPT au fost notate bine, dar au fost descrise ca fiind mai „plate” și „stereotipe” față de cele scrise manual. Deși concluziile ridică multe semne de întrebare, cercetătorii au subliniat că eșantionul este prea mic pentru a permite generalizări, iar studiul nu este încă reprezentativ statistic.

Interpretări alarmiste și voci critice

Publicată online pe platforma Arxiv, cercetarea a generat rapid un val de reacții. Platforma Evolving AI, cu peste 3 milioane de urmăritori, a publicat un mesaj alarmist, în care spunea că „MIT tocmai a finalizat primul studiu cu imagistică cerebrală asupra utilizatorilor ChatGPT, iar rezultatele sunt înfricoșătoare”, însoțind mesajul de o imagine cu un creier întunecat și altul luminat de circuite colorate, ilustrații care nu apar în lucrarea originală, adăugate pentru a spori vizualizările.

Dar au existat și voci critice față de interpretările pripite. Antreprenorul francez Etienne de Saint-Martin, fondator al Bot Resources, specializată în integrarea inteligenței artificiale generative în mediul profesional, a precizat că studiul conține „numeroase distorsiuni metodologice” și că „nu este știință, ci o opinie personală”. Epidemiologul Jan van den Brand a remarcat, la rândul său, că cercetarea a fost „prost înțeleasă, prost interpretată și deformată”, avertizând că cel mai grav scenariu pentru un om de știință este ca lucrarea sa să fie răstălmăcită. Cercetătorul le-a cerut cititorilor „să citească articolul integral, sau măcar secțiunea despre limite, acolo unde se află adevărata esență a studiului.”

Autoarea studiului, Nataliya Kosmyna, a remarcat la rândul ei că 90% din reflectarea în presă a studiului a provenit din rezumate generate automat, adesea deformate de tendința de a interpreta orice conținut în favoarea unei idei deja formate. Pentru a încuraja discuția autentică, echipa MIT Media Lab a lansat o platformă de dialog, iar cercetătoarea franceză spune că a primit deja propuneri de colaborare din întreaga lume: Australia, Marea Britanie, Letonia, Lituania, Brazilia.

„Este vorba despre creierul nostru și despre noile instrumente pe care trebuie să învățăm să le stăpânim”, a declarat specialista, convinsă că e încurajator că „tot mai mulți oameni se simt implicați.”

„Nu eu sunt problema, ci tentația omului de a mă folosi ca scurtătură”, spune ChatGPT

În replică la rezultatele studiului, oferite ca informații, învinuitul ChatGPT a precizat că „este un instrument, nu un înlocuitor al gândirii”: „Nu înlocuiesc gândirea, doar o pot sprijini sau, din păcate, o pot înlocui dacă utilizatorul alege asta. Ca orice altă unealtă, pot deveni dăunător numai dacă sunt folosit fără discernământ. Nu reduc capacitatea de concentrare, dar nici nu pot învăța în locul omului. Dacă mintea umană nu exersează, va slăbi. Dar nu din cauza mea, ci pentru că omul a ales să nu mai făcă efortul de a gândi”. Deci, „nu eu sunt problema, ci tentația de a mă folosi ca scurtătură”.

În mijlocul dezbaterilor provocate de studiu, a lipsit un element esențial: modul în care oamenii aleg să utilizeze inteligența artificială, fie că e vorba de ChatGPT sau alte modele mai avansate: ca model lingvistic, menit să sprijine creativitatea, nu s-o inhibe, sau folosit în mod pasiv, ca o cârjă permanentă în locul unei unelte ocazionale.

Articolul Un studiu al MIT avertizează asupra utilizării pasive a ChatGPT apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform AP, fostul ministru adjunct al Apărării, Timur Ivanov, a fost găsit vinovat de delapidare și spălare de bani și a primit o pedeapsă de 13 ani de închisoare.

Cazul, unul dintre cele mai vizibile anchete de corupție militară din ultimii ani, a evidențiat disfuncționalitățile interne ale armatei ruse și este considerat un factor care a contribuit la eșecurile Rusiei în Ucraina.

În vârstă de 49 de ani, Ivanov a ocupat funcția de ministru adjunct din 2016, fiind responsabil de proiecte de construcție militară, logistică, administrarea proprietăților și servicii medicale pentru armată.

Stilul său de viață opulent a stârnit indignare în rândul publicului, în special în contextul problemelor logistice și organizatorice întâmpinate de armata rusă în timpul invaziei Ucrainei.

Ivanov a fost arestat în aprilie 2024 și este acuzat că a delapidat aproximativ 3,9 miliarde de ruble (circa 50 de milioane de dolari). Judecătorii au decis și confiscarea bunurilor acestuia, inclusiv proprietăți imobiliare de lux și o colecție de mașini clasice.

Avocații fostului oficial au anunțat că vor ataca decizia în apel.

Timur Ivanov a fost deja sancționat de Statele Unite și Uniunea Europeană pentru implicarea sa în acțiunile militare ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Articolul Fost ministru adjunct al Apărării din Rusia, condamnat la 13 ani de închisoare pentru corupție apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Articolul Elon Musk și Donald Trump, din nou la cuțite. Armistițiul dintre cei doi nu a durat nici măcar o lună apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Primăria Sibiu anunță că ediția a 15-a a Turului Ciclist a Sibiului va avea loc în perioada 3-6 iulie și reunește la start 24 de echipe din țări precum: Franța, Elveția, Germania, Bahrain, Kazahstan, Israel, România, Olanda, Filipine, Spania, Ungaria, Mexic, Italia și Statele Unite.

Competiția este înscrisă în calendarul Uniunii Cicliste Internaționale.

Cicliștii vor participa la un contratimp individual în centrul istoric al Sibiului, la o etapă pentru sprinteri și două pentru specialiști în cățărări pe trasee prin județul Sibiu, Mureș și Alba.

Festivitatea de deschidere și prezentarea echipelor va avea loc în Piața Mare, miercuri, 2 iulie, la ora 20.30.

Proiectul include și o serie de evenimente conexe, cum ar fi Cursa Transfăgărășan Challenge – pe traseul Păstrăvăria Albota-Cârțișoara-Bâlea Lac, Cursa Păltiniș Challenge – pe traseul Sibiu-Păltiniș, Green Days Kids – Piața Mare și o expoziție de fotografii a Turului Ciclist al Sibiului 2024 în Piața Mare.

Articolul 24 de echipaje vor lua startul Turului Ciclist a Sibiului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cele mai accentuate creșteri anuale, cumulate pentru ambele categorii de locuințe, au fost observate în Craiova (+17%), Sibiu (+15%) și Cluj-Napoca (+14%). La polul opus, cele mai temperate evoluții anuale (+12%) ale prețurilor au fost înregistrate în Brașov, București și Oradea.

„În unele orașe, precum București sau Iași, apartamentele noi au prețuri medii de cerere mai mici decât cele vechi, în timp ce în altele, precum Oradea sau Timișoara, locuințele noi sunt mai scumpe. Aceste diferențe reflectă particularitățile fiecărei piețe locale – de la disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltări noi, până la amplasarea locuințelor vechi în zone centrale. În anumite orașe, cele două segmente sunt tot mai apropiate ca preț, ceea ce indică o maturizare treptată a pieței și o atenție mai mare a cumpărătorilor la criterii precum eficiența locuinței sau raportul cost–confort”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare).

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21069

Articolul Analiză Storia: În luna iunie, apartamentele de vânzare s-au scumpit cu 12% față de anul trecut apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Peste 170 de organizații non-guvernamentale au lansat marți un apel pentru desființarea Fundației Umanitare Gaza (GHF), sistemul de distribuire a ajutorului umanitar, sprijinit de Statele Unite și Israel, notează Reuters.

Potrivit autorităților medicale din Gaza, peste 500 de persoane au fost ucise în apropierea centrelor de distribuție a ajutoarelor sau pe rutele de transport păzite de forțele israeliene, de când Fundația Umanitară Gaza (GHF) și-a început activitatea la sfârșitul lunii mai.

Fubdația Umanitară Gaza ocolește sistemul de distribuție al ONU

GHF utilizează companii private de securitate și logistică din SUA pentru a livra alimente, ocolind în mare parte sistemul coordonat de ONU.

Organizațiile semnatare, printre care Oxfam, Medici Fără Frontiere, Salvați Copiii, Consiliul Norvegian pentru Refugiați și Amnesty International, au cerut comunității internaționale să exercite presiuni asupra Israelului pentru a renunța la acest sistem și a reveni la distribuirea ajutoarelor prin ONU.

Declarația comună lansată la Geneva subliniază faptul că palestinienii din Gaza sunt nevoiți să aleagă „între foamete și riscul de a fi împușcați”.

În replică, Fundația Umanitară Gaza a transmis că în cinci săptămâni a livrat peste 52 de milioane de porții de hrană și a acuzat alte organizații că și-au pierdut aproape toate ajutoarele prin jafuri. „În loc să stea pe margine și să critice, invităm aceste organizații să ni se alăture pentru a hrăni populația din Gaza,” a declarat GHF.

Articolul ONG-urile cer desființarea Fundației Umanitare Gaza: „Palestinienii aleg între foamete și gloanțe” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„În şedinţa din data de 1 iulie 2025, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de hotărârile adoptate în unanimitate de toate adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor constituite la nivelul instanţelor şi parchetelor de pe lângă acestea, referitoare la necesitatea respectării stabilităţii statutului constituţional al judecătorilor şi procurorilor. Plenul solicită ferm autorităţii legislative şi autorităţii executive ca orice demers normativ referitor la activitatea autorităţii judecătoreşti să fie precedat de un dialog real şi onest cu reprezentanţii acesteia”, potrivit unui comunicat de presă.

Consiliul Superior al Magistraturii reiterează faptul că „imperativul asigurării independenţei justiţiei nu este susceptibil de nicio derogare, iar garanţiile asociate acestui principiu trebuie să fie asumate şi respectate şi de către celelalte puteri în stat”.

„Este bine-cunoscut că atât salarizarea judecătorilor şi procurorilor, cât şi regimul de pensionare nu constituie privilegii, ci reprezintă aspecte esenţiale ale statutului acestora şi garanţii incontestabile ale principiului independenţei justiţiei, în vederea asigurării unui act de justiţie eficient şi de calitate, în beneficiul cetăţeanului. În condiţiile în care regimul de pensionare a judecătorilor şi procurorilor a fost reformat substanţial începând cu anul 2024, repunerea în mod recurent în discuţie a acestor aspecte, într-o manieră tendenţioasă, este de natură să conducă la o veritabilă stigmatizare a magistraţilor, care, în pofida unor condiţii extrem de dificile, şi-au îndeplinit şi continuă să-şi îndeplinească misiunea constituţională cu onestitate şi profesionalism”, se arată în finalul comunicatului.

Articolul CSM: Salarizarea şi regimul de pensionare al judecătorilor şi procurorilor nu sunt privilegii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Materialul, denumit Living Fiber Dispersions (LFD), este o descoperire revoluționară în domeniul științei materialelor, reușind să combine durabilitatea cu sustenabilitatea, un echilibru dificil de atins, scrie Science Alert.

LFD este realizat din miceliul ciupercii Schizophyllum commune, cunoscută și sub denumirea de ciuperca „split-gill”. Cercetătorii au reușit să transforme miceliul într-un amestec lichid fără a-i distruge funcțiile biologice, păstrând astfel ciuperca „vie” în structura finală a materialului.

Potrivit omului de știință Ashutosh Sinha, „fungii își folosesc matricea extracelulară pentru a se susține și a-și crea funcționalități proprii – de ce să nu facem și noi la fel?”. Prin dezvoltarea unei tulpini specifice, echipa a stimulat producția a două molecule cheie: polizaharida schizophyllan și proteina hidrofobină, care oferă materialului LFD proprietăți mecanice remarcabile.

Materialul poate fi modelat în diverse forme și are aplicații multiple: de la pungi de compost care se degradează odată cu conținutul lor, la baterii biodegradabile ultra-subțiri. În plus, LFD funcționează excelent ca emulsifiant – o calitate esențială în industria alimentară și cosmetică, fiind util în produse precum înghețata sau șamponul.

Fiind comestibil și complet netoxic, materialul oferă un avantaj considerabil în domeniul alimentelor și produselor de îngrijire personală. De asemenea, datorită faptului că materialul „trăiește”, el continuă să producă molecule utile în timp, devenind tot mai stabil.

Gustav Nyström, un alt cercetător din echipă, subliniază: „Materialele biodegradabile reacționează întotdeauna la mediul înconjurător. Noi vrem să găsim aplicații unde această interacțiune să fie un avantaj, nu un obstacol”.

Articolul Oamenii de știință elvețieni au creat un material biodegradabil, flexibil și comestibil, pe bază de ciuperci vii apare prima dată în Mediafax.