ANPC a închis parcul de distracții din Bacău: piesă metalică desprinsă în timpul funcționării unui carusel

Mediafax

ANPC a decis suspendarea activității pentru toate instalațiile de agrement din parcul de distracții din Bacău, după ce, duminică, o piesă metalică din motorul unui carusel s-a desprins în timpul funcționării, în cadrul evenimentului „Hramul Bacăului”.

„Măsura a fost luată pentru a preveni riscuri suplimentare și pentru a asigura protecția utilizatorilor, în special a minorilor. Nicio instalație nu va mai putea funcționa până nu este reevaluată tehnic și autorizată corespunzător”, au precizat reprezentanții ANPC.

Ancheta în cazul incidentului este în desfășurare, iar autoritățile verifică inclusiv respectarea obligațiilor legale de întreținere, revizie și operare a echipamentelor.

O componentă metalică din zona motorului unei instalații s-a desprins

Un incident periculos a avut loc duminică, 29 iunie, în timpul evenimentului „Hramul Bacăului”, desfășurat în centrul municipiului pe un teren privat.

Potrivit martorilor, o componentă metalică din zona motorului unei instalații de tip Discovery s-a desprins și a căzut între scaunele ocupate de pasageri, în timp ce instalația era în mișcare cu zeci de persoane la bord.

Din fericire, nicio persoană nu a fost rănită, dar incidentul putea avea consecințe grave. Organizatorii au oprit imediat instalația și au securizat zona, însă evenimentul nu a fost raportat autorităților.

Articolul ANPC a închis parcul de distracții din Bacău: piesă metalică desprinsă în timpul funcționării unui carusel apare prima dată în Mediafax.

Vlad Popescu Piedone: Am semnat contractul de finanțare pentru reabilitarea Grădiniței nr. 269 (P)

Mediafax

„Investițiile în infrastructura școlară contribuie la un mediu mai bun pentru copii și cadre didactice” este de părere primarul Sectorului 5, Vlad Popescu Piedone.

„Facem toate demersurile necesare pentru a continua modernizarea tuturor instituțiilor de învățământ din sectorul nostru!

Am semnat contractul de finanțare pentru reabilitarea Grădiniței nr. 269, proiect finanțat prin Programul Regional București-Ilfov 2021 – 2027. Din valoarea totală de peste 12 milioane de lei, 10,2 milioane de lei reprezintă fonduri nerambursabile.

Îmi doresc ca toți copiii să învețe în unități de învățământ sigure și moderne!”

 

Articolul Vlad Popescu Piedone: Am semnat contractul de finanțare pentru reabilitarea Grădiniței nr. 269 (P) apare prima dată în Mediafax.

Un bătrân din Marea Britanie a fost condamnat la închisoare pentru o crimă săvârșită în 1967

Mediafax

Bărbatul de 92 de ani, fost mucitor feroviar de meserie, a ascultat verdictul său marți, la tribunalul Curții Coroanei din Bristol, purtând un aparat auditiv, relatează Associated Press.

Bărbatul a fost declarat vinovat pentru violul și uciderea Louisei Dunne, văduvă care la acea vreme avea 75 de ani. Femeia a murit strangulată în casa ei din Anglia în 1967.

„Volearea locuinței sale, a corpului său, iar în ultimă instanță, a vieții sale a fost un act crud și lipsit de îndurare”, a declarat judecătorul Derek Sweeting la Tribunalul Curții Coroanei din Bristol.

Pentru că vinovatul a fost găsit la aproape 60 de ani distanță, cazul ar fi chiar cel mai vechi caz rămas deschis, până ca autorul să fie identificat.

Protrivit procurorilor britanici, bărbatul a intrat în casa femeii printr-o fereastră și a lăsat pe geam o urmă de palmă. Poliția din Marea Britanie a prelevat amprente de la peste 19.000 de bărbați, dar și tineri din zona în care a avut loc crima, însă anchetatorii nu au găsit, la acea perioadă, o potrivire.

Bărbatul, care se mutase din zonă, a continuat să violeze femei în vârstă, în alte circumstanțe, până la sfârșitul anilor 1970. El a ispășit și o condamnare la închisoare, însă autoritățile nu i-au prelevat monstre ADN, până la eliberarea sa din închisoare, în 2012.

Anul trecut, polițiștii au făcut potrivirea dintre ADN-ul bărbatului și monstrele de lichidul seminal de pe tricoul purtat de Louisa Dunne în momentul morții sale. De asemenea, amprenta palmei sale s-a potrivit cu cea de pe sticla ferestrei. Bărbatul a fost arestat în noiembrie de polițiștii din Marea Britanie. 

Ce spun apropiații victimei

În momentul arestării, nepoata victimei, a fost surprinsă de aflarea veștii că cel reponsabil de uciderea bunicii sale a fost identificat: „În timp, am ajuns să accept că unele crime nu sunt niciodată rezolvate, iar unii oameni trebuie să trăiască cu această durere și senzație de gol interior”, a declarat Mary Dainton, nepoata victimei.

La procesul de marți a asistat și ea. Mary a povestit că tragedia uciderii Louisei Dunne a întristat-o pe mama ei.

„Faptul că acest atacator a rămas, pentru multă vreme, neprins, a făcut-o pe mama să se îmbolnăvească și nu și-a mai revenit”, a declarat nepoata victimei.

Potrivit judecătorului, faptul că bărbatul a rămas liber pentru mult timp, a creat suferință în familia Louisei Dunne.

„Tu nu vei mai fi niciodată eliberat și vei muri în închisoare”, i-a spus judecătorul lui Ryland Headley, bătrânul de 92 de ani.

Bătrânul va ispăși o pedeapsă de minim 20 de ani în închisoare.

Articolul Un bătrân din Marea Britanie a fost condamnat la închisoare pentru o crimă săvârșită în 1967 apare prima dată în Mediafax.

Bogdan Ivan a anunțat pornirea producţiei la centrala de cogenerare a rafinăriei Petromidia

Mediafax

„Am pornit oficial producţia la centrala de cogenerare a rafinăriei Petromidia, un proiect de referinţă pentru industrie, comunitate şi securitatea energetică a 🇷🇴 României! Statul român deţine 44,7% din capitalul social al Rompetrol Rafinare S.A. După această investiţie de 164 milioane de dolari a Fondului de Investiţii în Energie Kazah-Român (FIEKR), centrala va furniza energie electrică (peste 80 MW) şi abur tehnologic (180 t/h) direct către Petromidia, acoperind integral consumul platformei şi contribuind cu surplusul în Sistemul Energetic Naţional (SEN)”, a scris pe Facebook Bogdan Ivan.

Conform acestuia, noua centrală, prima construită de la zero în ultimii 20 de ani, înseamnă 160 de noi locuri de muncă pentru comunitate, contribuţii anuale la bugetul de stat în valoare de 11 milioane de dolari, echipamente avansate, cu emisii reduse de CO₂ şi integrare completă în SEN până la sfârşitul lunii august.

Ivan spune că noua centrală „este un pas concret spre independenţa energetică a României, realizat printr-un parteneriat internaţional solid între România şi Kazahstan”.

Articolul Bogdan Ivan a anunțat pornirea producţiei la centrala de cogenerare a rafinăriei Petromidia apare prima dată în Mediafax.

Rusia vrea să vândă 49% din centrala nucleară de 25 miliarde de dolari, pe care o construiește în Turcia

Mediafax

Rusia se află în discuții pentru vânzarea unei participații de 49% din centrala nucleară Akkuyu, un proiect major de 25 de miliarde de dolari, aflat în construcție în sudul Turciei. Anton Dedusenko, președintele consiliului de administrație al subsidiarei companiei ruse Rosatom, responsabilă cu construcția centralei, a declarat că se poartă negocieri cu investitori turci și internaționali, iar interesul pentru proiect a crescut pe măsură ce prima unitate a centralei se apropie de finalizare, potrivit Bloomberg.

Centrala Akkuyu, care va deveni prima centrală nucleară a Turciei, este un proiect emblematic pentru cooperarea ruso-turcă în domeniul energiei nucleare. Prima unitate a centralei, cu o capacitate de 4,8 gigawați, este în faza de testare, fiind așteptată să furnizeze energie electrică din anul 2026. Dedusenko a precizat că vor fi finalizate toate sistemele necesare pentru injectarea energiei în rețeaua națională turcească până la sfârșitul anului 2025.

Valoarea participației de 49% la Akkuyu atinge 12,25 miliarde de dolari

Proiectul a fost afectat de întârzieri și dificultăți financiare, în principal din cauza sancțiunilor internaționale impuse Rusiei. Multe bănci străine refuză să finanțeze proiecte rusești din cauza riscurilor legate de penalitățile americane, forțând Rusia și Turcia să caute alternative de finanțare, inclusiv prin schimburi de gaze naturale. În 2018, o încercare similară de a vinde o participație la centrala Akkuyu a eșuat, după ce un consorțiu de firme turcești s-a retras, invocând dificultăți în negocierea termenilor comerciali.

În baza valorii totale estimate a proiectului Akkuyu, de 25 de miliarde de dolari, participația de 49% pe care Rusia o propune pentru vânzare ar avea o valoare aproximativă de 12,25 miliarde de dolari, însă prețul final de vânzare poate varia în funcție de condițiile pieței, stadiul de dezvoltare al centralei și factorii economici sau politici care pot influența negocierile.

Alternative care ocolesc sancțiunile: plăți în resurse naturale și criptomonede

În ciuda sancțiunilor internaționale care vizează Rusia, aceasta a găsit mai multe modalități de a evita efectele acestora asupra proiectului. Băncile rusești au fost excluse din sistemul SWIFT, care facilitează plățile internaționale, dar Rusia a implementat propriul sistem de plăți, SPFS, și utilizează alternative precum CIPS, sistemul chinezesc, și SEPA pentru tranzacțiile în euro. În plus, în cadrul proiectului Akkuyu, Rusia și Turcia pot efectua plăți prin schimburi de resurse naturale, cum ar fi livrarea de gaz rusesc în schimbul unui sprijin financiar.

Pe lângă aceste soluții financiare, Rusia explorează și utilizarea criptomonedelor ca o opțiune pentru efectuarea de plăți internaționale. Alternativele au permis Moscovei să continue proiectele internaționale majore și să atragă investiții, în ciuda izolării economice impuse de sancțiunile occidentale.

În acest context, vânzarea cotei părți de 49% din proiectul Akkuyu ar putea atrage investitori care sunt dispuși să se implice într-o astfel de cooperare economică, ajutând la finalizarea unui proiect de importanță strategică pentru Turcia.

Articolul Rusia vrea să vândă 49% din centrala nucleară de 25 miliarde de dolari, pe care o construiește în Turcia apare prima dată în Mediafax.

România se luptă cu scumpirile, în timp ce Europa le ține sub control. Cum arată inflația în zona euro vs. România

Mediafax

Cât de mult a crescut inflația în România?

Conform BNR, rata anuală a inflației în România, în luna iunie 2025, este estimată la 5,1%. Aceasta este o ușoară creștere față de perioada anterioară, dar se anticipează că va începe o tendință descendentă începând cu trimestrul următor.

În mai 2025, inflația anuală armonizată (IAPC) a fost de 5,4%, comparativ cu 4,9% în aprilie – cea mai ridicată din UE. INS a raportat o rată similară de 5,45% în mai. 

Componentele principale care au accelerat inflația în România au fost:

  • Servicii: circa 7,09%
  • Produse alimentare:  circa 6,53%
  • Bunuri nealimentare: circa 4,0%

De asemenea, estimările BNR indică o inflație de 5,1% la finalul trimestrului II 2025, în scădere spre 3,4% la finele lui 2026

Dacă vorbim despre energie, schema de plafonare a prețului la energie electrică a expirat la 30 iunie, iar BNR estimează o posibilă majorare de +15% în iulie.

Așadar, spre deosebire de scăderea prețurilor la energie din zona euro, România se confruntă cu creșteri substanțiale, în special după eliminarea plafonului, iar evoluțiile viitoare indică riscuri suplimentare.

Inflația în România în 2024

Comparativ, rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 2,6% în iulie 2024, în creştere de la 2,5% în iunie. Cu un an înainte, rata a fost de 5,3%. O ușoară creștere a prețurilor a avut loc în servicii în 2025, însă prețul alimentelor și al energiei a fost ușor ținut sub control de schema de plafonare.

De asemenea,rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a fost de 2,8% în iulie 2024, în creştere de la 2,6% în iunie. Cu un an înainte, rata era de 6,1%.

Aceste cifre au fost publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

Inflația din zona euro a crescut cu o zecime în iunie, ajungând la 2%

Inflația din zona euro a crescut cu o zecime în luna iunie, ajungând la o rată anuală de 2%, susținută de serviciile și alimentele proaspete, precum și de o scădere mai mică a prețurilor la energie, potrivit datelor preliminare publicate marți de Eurostat, notează EFE.

Concret, inflația în sectorul serviciilor s-a situat la 3,3%, cu o zecime mai mult decât în mai, în timp ce prețurile alimentelor proaspete au crescut cu 4,6%, cu trei zecimi mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor oficiului european de statistică.

Prețul energiei continuă să scadă

Prețul energiei, pe de altă parte, a scăzut cu 2,7% în luna a șasea a anului, o scădere mai mică decât cea de 3,6% înregistrată în mai.

În schimb, prețul alimentelor procesate, al alcoolului și tutunului a scăzut cu două zecimi (de la 2,9% la 2,7%), iar cel al bunurilor industriale neenergetice a scăzut cu o zecime (de la 0,6% la 0,5%).

La rândul ei, inflația de bază – care exclude categoriile cele mai volatile, precum alimentele și energia și este referința Băncii Centrale Europene (BCE) – s-a menținut stabilă în iunie la o rată anuală de 2,3%.

Această creștere a inflației nominale din zona euro este prima din acest an, un an care a început cu o rată anuală de 2,5% în ianuarie și care apoi a scăzut treptat la 2,3% în februarie, 2,2% în martie și aprilie, și 1,9% în mai.

Obiectivul de 2%

Chiar și așa, această creștere a prețurilor se situează în linie cu obiectivul pe termen mediu de 2% urmărit de BCE prin deciziile sale de politică monetară, care au dus la opt reduceri ale dobânzilor, cea mai recentă având loc la ședința din iunie, când rata a fost redusă la 2%.

Publicarea acestor date coincide cu desfășurarea anuală a prestigiosului forum al băncilor centrale de la Sintra (Portugalia), la care participă și președinta BCE, a cărei următoare reuniune pe tema dobânzilor este programată pentru 24 iulie.

În ultimele sale intervenții publice, Christine Lagarde a susținut că, la nivelul actual al dobânzilor BCE, moneda unică este „într-o poziție bună pentru a naviga în circumstanțe incerte”, deși a avertizat și asupra riscurilor în scădere cu care se confruntă economia europeană din cauza tensiunilor globale.

Inflația pe țări

În ceea ce privește țările din zona euro, cea mai mare inflație în iunie a fost înregistrată în Estonia, cu o rată de 5,2%, urmată de Slovacia (4,6%), Croația (4,4%), Letonia (4%), Grecia (3,6%), Austria (3,2%), Lituania (3,1%), Belgia și Țările de Jos (2,8%), Malta și Slovenia (2,5%) și Luxemburg (2,4%).

Inflația de 2,2% înregistrată în iunie în Spania a fost cu două zecimi peste media zonei euro și cu o zecime peste cea din Portugalia (2,1%) și cu două zecimi peste cea din Germania, unde s-a situat la media de 2%.

Doar trei țări au avut o creștere a prețurilor sub media zonei euro în iunie: Finlanda (1,9%), Italia (1,7%) și Irlanda (1,6%).

Articolul România se luptă cu scumpirile, în timp ce Europa le ține sub control. Cum arată inflația în zona euro vs. România apare prima dată în Mediafax.

Partidul lui Erdogan a calificat caricaturile cu Profeţii Moise şi Muhammad drept infracţiune de ură

Mediafax

Purtătorul de cuvânt al AKP, Omer Celik, a declarat marţi că desenul publicat de revista Leman „nu are nicio legătură cu arta, ideile sau libertatea de exprimare”, ci reprezintă „un act ostil îndreptat împotriva Islamului, a Profetului Muhammad şi a Profetului Moise”. Caricatura a fost lansată la scurt timp după conflictul de 12 zile dintre Israel şi Iran, ilustrându-i pe cei doi profeţi dându-şi mâna deasupra unor rachete ce se înalţă dintr-o zonă de război.

La rândul său, ministrul de interne, Ali Yerlikaya, a anunţat că desenatorul Dogan Pehlevan şi alţi trei caricaturişti au fost reţinuţi, publicând imagini cu arestările pe reţeaua X , fostul Twitter. El a precizat că aceştia vor fi traşi la răspundere conform legii.

Autorităţile au deschis o anchetă penală în baza articolului privind incitarea la ură şi duşmănie, fiind emise mandate de arestare pentru şase persoane.

Organizaţii din societatea civilă au criticat reţinerile, susţinând că sunt o încălcare a libertăţii artistice şi de opinie. Turcia se situează pe locul 158 din 180 în clasamentul global al libertăţii presei realizat de Reporters Without Borders în 2024.

Articolul Partidul lui Erdogan a calificat caricaturile cu Profeţii Moise şi Muhammad drept infracţiune de ură apare prima dată în Mediafax.

Fost ministru adjunct al Apărării din Rusia, condamnat la 13 ani de închisoare pentru corupție

Mediafax

Conform AP, fostul ministru adjunct al Apărării, Timur Ivanov, a fost găsit vinovat de delapidare și spălare de bani și a primit o pedeapsă de 13 ani de închisoare.

Cazul, unul dintre cele mai vizibile anchete de corupție militară din ultimii ani, a evidențiat disfuncționalitățile interne ale armatei ruse și este considerat un factor care a contribuit la eșecurile Rusiei în Ucraina.

În vârstă de 49 de ani, Ivanov a ocupat funcția de ministru adjunct din 2016, fiind responsabil de proiecte de construcție militară, logistică, administrarea proprietăților și servicii medicale pentru armată.

Stilul său de viață opulent a stârnit indignare în rândul publicului, în special în contextul problemelor logistice și organizatorice întâmpinate de armata rusă în timpul invaziei Ucrainei.

Ivanov a fost arestat în aprilie 2024 și este acuzat că a delapidat aproximativ 3,9 miliarde de ruble (circa 50 de milioane de dolari). Judecătorii au decis și confiscarea bunurilor acestuia, inclusiv proprietăți imobiliare de lux și o colecție de mașini clasice.

Avocații fostului oficial au anunțat că vor ataca decizia în apel.

Timur Ivanov a fost deja sancționat de Statele Unite și Uniunea Europeană pentru implicarea sa în acțiunile militare ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Articolul Fost ministru adjunct al Apărării din Rusia, condamnat la 13 ani de închisoare pentru corupție apare prima dată în Mediafax.

Elon Musk și Donald Trump, din nou la cuțite. Armistițiul dintre cei doi nu a durat nici măcar o lună

Mediafax

După ce Senatul a aprobat la limită un vot procedural pentru a dezbate proiectul legislativ „Marele și Frumosul Proiect” al lui Trump în weekend, Musk a anunțat luni că își va folosi resursele vaste pentru a lansa campanii în alegerile primare împotriva republicanilor din Congres care au votat pentru această agendă masivă de politici interne. Musk a petrecut mare parte din ziua de luni și începutul zilei de marți postând și redistribuind mesaje care critică proiectul de lege privind reducerile fiscale și cheltuielile – în special pentru costul său uriaș, scrie CNN.

Trump a reacționat, luni, sugerând că administrația sa ar putea investiga subvențiile guvernamentale uriașe primite de companiile lui Musk. Până acum, conflictul nu a devenit la fel de personal sau de dur ca disputa publică de luna trecută, când Musk, fără a oferi dovezi, l-a acuzat pe Trump că ar fi ascuns informații despre finanțatorul discreditat și condamnat pentru pedofilie Jeffrey Epstein, susținând că numele lui Trump ar fi inclus în așa-numitele fișiere Epstein ale guvernului.

La o săptămână după apogeul acelei dispute, Musk a declarat că regretă unele dintre postările sale despre Trump. A șters câteva dintre cele mai inflamatoare postări de pe X (fostul Twitter), inclusiv una legată de Epstein și alta în care era de acord cu ideea că Trump ar trebui suspendat. De atunci, și-a moderat tonul față de Trump și proiectul de lege, concentrându-se mai mult pe companiile sale.

Totul s-a schimbat dramatic luni, când Musk a început să posteze non-stop despre opoziția sa față de legislația susținută de Trump. De data aceasta – cel puțin până acum – Musk nu a menționat numele lui Trump în zecile de postări despre proiectul de lege.

Conflictul îl costă enorm pe Elon Musk

Totuși, disputa îl costă pe Musk acolo unde îl doare cel mai tare: acțiunile Tesla (TSLA) au scăzut aproape 5% în tranzacțiile premergătoare deschiderii pieței marți, după o scădere de 2% luni, în timp ce piața în ansamblu a crescut, ducând S&P 500 și Nasdaq la maxime record. O mare parte din averea lui Musk este legată de acțiunile Tesla tranzacționate public.

Acționarii Tesla au devenit foarte sensibili la conflictul Musk-Trump, temându-se că Trump s-ar putea ține de cuvânt și ar putea rezilia contractele guvernamentale cu SpaceX sau Tesla. Acțiunile Tesla au pierdut aproximativ 14% pe 4 iunie, în ziua în care disputa dintre Musk și Trump privind proiectul de lege privind cheltuielile a izbucnit în spațiul public.

„Această relație BFF (cei mai buni prieteni) s-a transformat acum într-o telenovelă care apasă în continuare pe acțiunile Tesla, investitorii temându-se că administrația Trump va fi mai agresivă și va analiza cu mai multă atenție cheltuielile guvernamentale legate de Musk”, a declarat Dan Ives, analist la Wedbush Securities, într-o notă către investitori marți. „Investitorii Tesla vor ca Musk să se concentreze pe companie și să lase politica deoparte.”

Musk explodează

Atacurile reînnoite ale lui Musk asupra proiectului de lege au început luni după-amiază, când a amenințat membrii Congresului care au votat pentru legislație. El a spus că proiectul ar submina eforturile sale din cadrul Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală, care urmărea responsabilitatea fiscală prin eliminarea cheltuielilor considerate inutile.

Însă proiectul de lege din Senat ar adăuga aproape 3,3 trilioane de dolari la deficitul bugetar în următorul deceniu, potrivit unei estimări publicate duminică de Biroul pentru Buget al Congresului. Este mai scump decât proiectul adoptat de Camera Reprezentanților, care ar adăuga 2,4 trilioane de dolari în același interval.

Casa Albă susține că proiectul „reduce deficitele” și datoria, în timp ce „eliberează creșterea economică”. Musk nu a fost convins.

„Fiecare membru al Congresului care a candidat promițând reducerea cheltuielilor guvernamentale și apoi a votat imediat pentru cea mai mare creștere a datoriei din istorie ar trebui să-și plece capul de rușine! Și vor pierde alegerile primare anul viitor, chiar dacă asta va fi ultimul lucru pe care îl fac pe acest Pământ”, a scris Musk pe X.

A distribuit apoi un afiș de campanie cu textul „MINCINOS” peste imaginea lui Pinocchio și textul „A votat pentru creșterea datoriei Americii cu 5.000.000.000.000 $”.

„Oricine a candidat promițând REDUCEREA CHELTUIELILOR, dar continuă să voteze pentru CEA MAI MARE CREȘTERE a datoriei din ISTORIE, își va vedea fața pe acest poster în alegerile primare de anul viitor”, a scris Musk.

A publicat mai multe postări despre crearea unui al treilea partid numit „Partidul America”, care ar servi ca alternativă populistă la partidele Republican și Democrat. „Dacă acest proiect de lege nebunesc trece, Partidul America va fi format a doua zi”, a spus Musk.

De asemenea, a anunțat că va contribui la campania de realegere a reprezentantului din Kentucky Thomas Massie, unul dintre puținii republicani din Congres care s-au opus proiectului. Trump l-a criticat public pe Massie pentru opoziția sa.

Trump intră în joc

Trump a reacționat marți dimineață devreme cu o amenințare: ar putea folosi DOGE (Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală), condus cândva de Musk, pentru a examina contractele guvernamentale și subvențiile primite de companiile lui Musk.

„Elon primește probabil mai multe subvenții decât orice alt om din istorie, de departe, și fără aceste subvenții, Elon ar trebui probabil să închidă totul și să se întoarcă acasă, în Africa de Sud”, a scris Trump pe Truth Social. „Fără lansări de rachete, sateliți sau producție de mașini electrice, și țara noastră ar economisi o FORTUNĂ. Poate că DOGE ar trebui să analizeze cu atenție aceste lucruri? MULȚI BANI DE ECONOMISIT!!!”

Trump a făcut o sugestie similară luna trecută. Deși nu este clar dacă va duce amenințarea până la capăt, companiile lui Musk depind în mare măsură de guvernul federal ca sursă majoră de venit. Tesla, SpaceX și celelalte companii ale sale, inclusiv platforma socială X, compania de inteligență artificială xAI și firma de interfețe creier-calculator Neuralink, sunt toate reglementate de guvern.

Spre deosebire de SpaceX, care câștigă majoritatea banilor din contracte guvernamentale, Tesla are relativ puține astfel de contracte. Dar politicile federale afectează direct finanțele Tesla, inclusiv creditul fiscal de 7.500 $ pentru cumpărătorii de vehicule electrice, care permite Tesla și altor producători să mărească prețurile. Acest credit a contribuit semnificativ la vânzările de EV și a valorat probabil miliarde pentru Tesla anul trecut.

Tesla a raportat, de asemenea, vânzări de peste 8 miliarde de dolari în ultimii șase ani din credite de reglementare vândute altor producători auto pentru a-i ajuta să respecte standardele de emisii. Trump dorește să reducă aceste standarde și să ia statelor dreptul de a stabili propriile reguli de emisii, ceea ce ar distruge piața acestor credite.

Pierderea creditului fiscal pentru EV ar putea costa Tesla 1,2 miliarde de dolari pe an, iar pierderea vânzărilor de credite de reglementare încă 2 miliarde, potrivit JPMorgan.

„La final, a fi pe lista neagră a lui Trump nu se va termina bine, iar Musk știe asta”, a scris Ives.

Trump susține că opoziția lui Musk față de Marele și Frumosul Proiect este cauzată de pierderea creditelor pentru EV. Musk neagă acest lucru, redistribuind o postare luni în care scria: „Opoziția lui Elon față de ‘Marele Proiect Frumos’ nu are legătură cu eliminarea creditelor fiscale EV sau a obligației de EV, ci pur și simplu cu opoziția sa pasionată față de creșterea datoriilor guvernamentale.”

„Tot ce cer este să nu falimentăm America”, a postat Musk.

Ce urmează?

Rămâne neclar dacă amenințările lui Musk vor duce la eșecul proiectului. Trump desfășoară o amplă campanie de presiune asupra celor indeciși, punându-i pe membrii Congresului în fața unei alegeri dificile între Musk, cu resursele sale financiare, și Trump, cu influența sa publică uriașă.

Musk a cheltuit peste 275 de milioane de dolari pentru a-l susține pe Trump și alți candidați republicani la alegerile din 2024. Potrivit documentelor Comisiei Electorale Federale, PAC-ul politic al lui Musk, America PAC, a contribuit ultima dată în martie la susținerea a doi candidați republicani din alegeri speciale din Florida – Randy Fine și Jimmy Patronis. La sfârșitul lunii mai, Musk a spus într-un interviu că intenționează să reducă cheltuielile politice, declarând că „a făcut destul”.

Totuși, Musk are resursele pentru a-și susține promisiunile și a finanța o nouă garnitură de candidați, dacă dorește.

Asta nu înseamnă că va și reuși: Musk a investit timp și bani într-o campanie pierdută pentru alegerea unui republican în Curtea Supremă din Wisconsin la începutul acestui an. Popularitatea lui este scăzută, iar în cele din urmă, Donald Trump este președintele, iar Musk nu.

Articolul Elon Musk și Donald Trump, din nou la cuțite. Armistițiul dintre cei doi nu a durat nici măcar o lună apare prima dată în Mediafax.