Ilie Bolojan reafirmă angajamentele României privind bugetul de apărare și proiectele conexe

Mediafax

Ilie Bolojan a reafirmat miercuri, în cadrul unei declarații de la Guvern, angajamentele României privind bugetul de apărare națională și proiectele conexe acestuia.

El a subliniat că țara noastră, alături de majoritatea țărilor europene, și-a asumat la summit-ul NATO recent un angajament clar: bugetul de apărare nu va depăși 5% din PIB până în 2035.

„Inevitabil, în următorii ani, va trebui să ne creștem bugetele de apărare și să încercăm ca cel puțin 1,5% din PIB să fie alocat unor proiecte conexe apărării, cum ar fi infrastructura logistică majoră, terminale, acces în porturi sau autostrăzi,” a explicat Bolojan.

El a subliniat că proiectele din domeniul apărării și tot ceea ce derivă din acestea vor fi respectate cu strictețe, deoarece ele țin de angajamentele și credibilitatea României pe plan internațional.

În final, Bolojan a menționat că procentul alocat pentru ajutor rămâne neschimbat la 3% din PIB, dar accentul rămâne pe implementarea responsabilă a proiectelor legate de apărare.

Articolul Ilie Bolojan reafirmă angajamentele României privind bugetul de apărare și proiectele conexe apare prima dată în Mediafax.

Ce se va întâmpla cu subvenția partidelor politice și bonusul judecătorilor CCR? Răspunsul lui Ilie Bolojan

Mediafax

Ilie Bolojan a anunțat că subvenția partidelor politice va fi redusă.

„Prin rectificarea bugetară veți vedea inclusiv această măsură pe care personal o voi susține (…) în vremurile grele pe care le traversăm, noi trebuie să fim parte în acest efort. (…) Voi propunere o reducere a subvenției pentru partide”, a declarat Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a mai anunțat că rectificarea bugetară va fi negativă și nu va putea include bonusurile solicitate de judecătorii CCR.

„Din câte știu este o prevedere trecută în legislația care ține de curte. (…) Ele sunt legale dacă au bani să le dea, dar în contextul actual sunt imorale. (…) Dacă nu au bani cred că s-ar putea încadra în bugetul pe care îl au. (…) Rectificarea bugetară nu poate să fie decât negativă nu avem bani de dat în plus”, a precizat Iie Bolojan.

Curtea Constituțională ar putea solicita Guvernului să găsească soluții astfel încât judecătorii să primească un bonus de 35.000 de euro la finalul mandatului.

Articolul Ce se va întâmpla cu subvenția partidelor politice și bonusul judecătorilor CCR? Răspunsul lui Ilie Bolojan apare prima dată în Mediafax.

Cea mai mare rundă de disponibilizări din ultimii doi ani: Microsoft concediază peste 9.000 de angajați

Mediafax

Anterior, Microsoft anunțase în mai că plănuiește concedierea a 3% din forța de muncă globală, reprezentând circa 6.840 de locuri de muncă, din totalul de 228.000 de angajați raportat în iunie.

„Continuăm implementarea schimbărilor organizaționale necesare pentru a poziționa compania și echipele în maniera cea mai bună pentru succes într-o piață dinamică”, ar fi transmis un purtător de cuvânt al companiei printr-un email pentru CNBC, scrie Baha.

Această rundă de concedieri reprezintă cea mai mare din 2023 până acum și face parte dintr-o tendință mai amplă din cadrul marilor corporații americane ce își restrâng forța de muncă pentru a-și eficientiza operațiunile într-un climat economic incert.

A treia rundă de concedieri în 2025 la Microsoft

În esență, aceste concedieri marchează a treia rundă majoră din 2025, după cele de 6.000 de locuri de muncă în mai și alte câteva sute în iunie, însumând o serie de restructurări ce reflectă schimbarea accentului către AI și resurse prioritare.

Disponibilizările vor fi concentrate în special în departamentele de vânzări și marketing, precum și în divizia Xbox, spre deosebire de valurile anterioare de concedieri care au vizat dezvoltatori software și ingineri de produs.

Microsoft a promis pachete de compensare și sprijin în relocarea profesională pentru persoanele afectate.

Discuții cu OpenAI despre viitorul parteneriatului lor

Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a avut recent o convorbire telefonică cu Satya Nadella, şeful Microsoft, despre viitorul colaborării dintre cele două companii, a declarat Altman într-un podcast al New York Times.

Discuţia vine pe fondul tensiunilor crescânde între Microsoft, principalul investitor al OpenAI, şi startup-ul de inteligenţă artificială. Microsoft şi OpenAI negociază în prezent revizuirea termenilor investiţiei, inclusiv participaţia pe care gigantul tehnologic o va deţine în viitor în compania care a creat ChatGPT.

Potrivit Financial Times, Microsoft ia în considerare suspendarea discuţiilor dacă cele două părţi nu ajung la un acord pe aspecte critice, cum ar fi dimensiunea viitoarei participaţii.

Articolul Cea mai mare rundă de disponibilizări din ultimii doi ani: Microsoft concediază peste 9.000 de angajați apare prima dată în Mediafax.

Bolojan anunță taxe suplimentare pentru bănci și jocuri de noroc

Mediafax

„De asemenea, vom taxa suplimentar profiturile băncilor. Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor din această parte de Europă și consider că pot contribui cu sume mai mari la veniturile bugetului de stat”, a spus Bolojan.

De asemenea, premierul anunță și o taxare majorată pentru jocurile de noroc: „De asemenea, vom supra-taxa toate câștigurile din jocurile de noroc, în așa fel încât să încasăm cu cel puțin 30% mai mult din această categorie de venituri”.

Toate celelalte măsuri anunțate anterior de premier ar urma să intre în vigoare de la data de 1 august.

Articolul Bolojan anunță taxe suplimentare pentru bănci și jocuri de noroc apare prima dată în Mediafax.

Măsuri propuse de Bolojan pentru sectorul educației: Norma didactică va crește / Ce se va întâmpla cu bursele

Mediafax

În cadrul anunțului privind măsurile care vor urma să intre în vigoare pentru a contribui la reducerea deficitului bugetar, Ilie Bolojan a propus modificări și la Educație.

Astfel, premierul a propus „creșterea normei didactice cu 2 ore față de ce avem acum în preuniversitar și universitar”.

Și bursele elevilor vor avea de suferit, având loc o serie de restructurări. O parte dintre acestea ar urma să fie tăiate.

„Știu că nu e o chestiune populară, dar trebuie să fim corecți. A fost o creștere care nu poate fi suportată, mai ales pentru elevi. Aveam acum 3 ani o sumă de 188 milioane lei și anul trecut am ajuns la 4,7 miliarde lei. Este o creștere de zeci de ori și în afara faptului că este o sumă foarte mare, am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi care au burse de merit, dar care la BAC iau note de 5 sau 7 sau, mai rău, nu-și iau bacalaureatul. Nu mai știm ce înseamnă meritul”, a afirmat Bolojan.

„La fel și la bursele de reziliență – rămânem cu bursele de merit acordate limitat pe merit, iar cele sociale vor fi alocate pe merit care țin de sprijinirea copiilor din mediile defavorizate”, a mai spus premierul.

Și livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste este supusă, prin noul pachet fiscal anunțat, la o cotă TVA mai mare. Astfel, cota TVA la momentul actual este de 5%, urmând ca ea să fie majorată la 11%. Pachetul va fi pus in transparență decizională joi, a mai spus premierul.

Pachetul de măsuri fiscale pentru „corectarea deficitul bugetar” a fost anunțat miercuri de Ilie Bolojan, iar lista propunerilor poate fi consultată AICI.

Articolul Măsuri propuse de Bolojan pentru sectorul educației: Norma didactică va crește / Ce se va întâmpla cu bursele apare prima dată în Mediafax.

Bolojan: România trebuie să evite greșelile Greciei prin creșterile de venituri

Mediafax

Ilie Bolojan a avertizat, miercuri, că România trebuie să învețe din greșelile Greciei, care încă nu și-a revenit economic complet, și să nu urmeze același drum dificil.

„România este și astăzi într-o situație mai bună decât Grecia și nu trebuie să repetăm greșelile pe care le-au făcut alte țări pentru că revenirea ar fi foarte dureroasă”, a afirmat el.

În acest context, Bolojan a anunțat propunerea unui pachet fiscal care urmărește reducerea deficitului și apropierea graduală a cheltuielilor de veniturile statului.

El a subliniat că ajustarea nu poate fi realizată doar prin reducerea cheltuielilor, deoarece acestea nu pot fi diminuate brusc, iar veniturile fiscale sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană.

Bolojan a explicat că România se confruntă cu o evaziune fiscală importantă și fraudarea fondurilor publice, ceea ce reduce încasările la buget.

Această situație afectează încrederea cetățenilor, care adesea nu plătesc taxe pentru că nu sunt convinși că banii sunt cheltuiți corect.

Un mix de reduceri și cheltuieli

„Ajustarea va fi un mix de reduceri de cheltuieli și creșteri de venituri”, a precizat oficialul, adăugând că salariile din sectorul public sunt mai mari decât ceea ce se poate permite acum în România, iar nivelul taxelor, cum ar fi TVA-ul și impozitele pe dividende sau proprietate, este printre cele mai scăzute din Europa.

Pentru a implementa aceste măsuri, guvernul intenționează să adopte trei pachete în această vară, care vor conține reduceri de cheltuieli, creșteri de venituri și prioritizări în investiții.

Scopul este să recâștige încrederea atât a cetățenilor, cât și a piețelor financiare, pentru a asigura finanțarea investițiilor și stabilitatea economică a țării.

Bolojan a subliniat importanța acestei încrederi pentru funcționarea normală a statului și atragerea de fonduri europene.

„Este o urgență să recâștigăm încrederea în România, atât din partea cetățenilor, cât și a piețelor internaționale,” a concluzionat el.

Articolul Bolojan: România trebuie să evite greșelile Greciei prin creșterile de venituri apare prima dată în Mediafax.

Lukașenko, mesagerul lui Putin: „Spuneți-i lui Zelenski să nu mai lovească Rusia”. Mesajul transmis unui emisar american

Mediafax

Aflat în cadrul festivităților de Ziua Independenței Belarusului, Lukașenko a susținut că mesajul i-a fost înmânat lui Keith Kellogg, fost consilier de securitate națională al vicepreședintelui american Mike Pence și actual emisar al președintelui Donald Trump.

Potrivit agenției de stat BelTA, mesajul transmis ar fi fost: „Spuneți-i subalternului vostru – Zelenski – să nu mai lovească Rusia.” Lukașenko a adăugat că Vladimir Putin nu dorește ca rachete americane, britanice, franceze sau germane să lovească orașe rusești. Liderul belarus a susținut că Kellogg ar fi promis „să lucreze în această direcție”, fără a oferi însă detalii despre influența reală a acestuia asupra administrației de la Kiev.

Acest mesaj, prezentat drept o inițiativă pentru pace, este considerat de mulți analiști o manevră de imagine, mai ales în contextul în care Belarusul rămâne profund izolat internațional, ca urmare a sprijinului total acordat invaziei ruse în Ucraina.

În același timp, reprezentantul Belarusului la ONU, Valeri Rîbakov, a anunțat la New York că se analizează „normalizarea totală a relațiilor bilaterale” dintre Minsk și Washington – un anunț surprinzător în contextul politic actual.

Rămâne totuși întrebarea-cheie: este acest mesaj al lui Putin transmis prin Lukașenko o tentativă reală de detensionare sau doar o altă etapă în strategia de comunicare a regimului de la Moscova, menit să dezbine alianțele occidentale?

În lipsa unor reacții oficiale din partea Washingtonului sau Kievului, impactul real al acestei inițiative este incert. Cu toate acestea, rolul lui Lukașenko drept „mesager al păcii” scoate în evidență și mai mult dependența politică și strategică a Minskului față de Moscova.

Articolul Lukașenko, mesagerul lui Putin: „Spuneți-i lui Zelenski să nu mai lovească Rusia”. Mesajul transmis unui emisar american apare prima dată în Mediafax.

Președintele Lukașenko a grațiat 16 persoane înainte de Ziua Independenței

Mediafax

Conform informațiilor apărute în presa de state, grațierile anunțate miercuri includ opt bărbați și opt femei, dintre care mai mulți suferă de afecțiuni cronice, au dizabilități sau sunt părinți ai unor copii minori.

Aceasta este cea mai recentă dintr-o serie de măsuri de luate de Lukașenko, care a eliberat peste 300 de persoane în ultimul an, într-un efort de refacere a relațiilor cu Occidentul în contextul sancțiunilor impuse regimului său pentru încălcări ale drepturilor omului și sprijinul acordat Rusiei în Războiul din Ucraina.

Franak Viacorka, consilier al liderei opoziției în exil, Sviatlana Tihanouskaia, a declarat că niciun disident cunoscut nu se regăsește printre cei eliberați. El a subliniat că zeci de persoane au fost condamnate în ultima lună pentru infracțiuni politice.

„Trebuie să continuăm acest demers și cerem, totodată, implicarea președintelui Trump pentru a susține eforturile de eliberare – are pârghii reale pentru a influența situația”, a mai declarat Viacorka.

Articolul Președintele Lukașenko a grațiat 16 persoane înainte de Ziua Independenței apare prima dată în Mediafax.

Atenționare de călătorie în Franța. O grevă ar putea perturba traficul aerian

Mediafax

Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Franceză că două sindicate ale controlorilor de trafic aerian din Franța, UNSA-ICNA și USAC-CGT, au lansat un preaviz de grevă.

Acesta vizează zilele de joi, 3 iulie, și vineri, 4 iulie, context în care sunt posibile perturbări ale traficului aerian, transmite MAE.

Pasagerii sunt sfătuiți să verifice în mod regulat informațiile actualizate comunicate de către companiile aeriene.

De asemenea, MAE le transmite cetățenilor români că pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Paris.

Articolul Atenționare de călătorie în Franța. O grevă ar putea perturba traficul aerian apare prima dată în Mediafax.

Noua lege a guvernului Meloni înăsprește pedepsele, deși închisorile din Italia sunt deja suprapopulate

Mediafax

Italia se confruntă cu o criză în sistemul penitenciar. Închisorile sunt aglomerate, iar în 2025 s-au înregistrat deja 33 de sinucideri din cauza supraaglomerării şi lipsei de îngrijire psihiatrică adecvată, informează Politico.

Cu toate acestea, guvernul condus de Giorgia Meloni a adoptat un nou decret de securitate, care înăspreşte pedepsele şi adaugă 14 noi infracţiuni.

Noua lege limitează şi posibilitatea ca infractorii să evite închisoarea, chiar şi în cazuri minore. Sunt vizate inclusiv protestele de stradă sau ocuparea ilegală a spaţiilor.

Meloni susţine că măsurile sporesc siguranţa publică. În schimb, criticii spun că legea va aglomera şi mai tare penitenciarele şi nu va reduce infracţionalitatea.

Articolul Noua lege a guvernului Meloni înăsprește pedepsele, deși închisorile din Italia sunt deja suprapopulate apare prima dată în Mediafax.