Mediafax

Ilie Bolojan a anunțat că subvenția partidelor politice va fi redusă.

„Prin rectificarea bugetară veți vedea inclusiv această măsură pe care personal o voi susține (…) în vremurile grele pe care le traversăm, noi trebuie să fim parte în acest efort. (…) Voi propunere o reducere a subvenției pentru partide”, a declarat Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a mai anunțat că rectificarea bugetară va fi negativă și nu va putea include bonusurile solicitate de judecătorii CCR.

„Din câte știu este o prevedere trecută în legislația care ține de curte. (…) Ele sunt legale dacă au bani să le dea, dar în contextul actual sunt imorale. (…) Dacă nu au bani cred că s-ar putea încadra în bugetul pe care îl au. (…) Rectificarea bugetară nu poate să fie decât negativă nu avem bani de dat în plus”, a precizat Iie Bolojan.

Curtea Constituțională ar putea solicita Guvernului să găsească soluții astfel încât judecătorii să primească un bonus de 35.000 de euro la finalul mandatului.

Articolul Ce se va întâmpla cu subvenția partidelor politice și bonusul judecătorilor CCR? Răspunsul lui Ilie Bolojan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anterior, Microsoft anunțase în mai că plănuiește concedierea a 3% din forța de muncă globală, reprezentând circa 6.840 de locuri de muncă, din totalul de 228.000 de angajați raportat în iunie.

„Continuăm implementarea schimbărilor organizaționale necesare pentru a poziționa compania și echipele în maniera cea mai bună pentru succes într-o piață dinamică”, ar fi transmis un purtător de cuvânt al companiei printr-un email pentru CNBC, scrie Baha.

Această rundă de concedieri reprezintă cea mai mare din 2023 până acum și face parte dintr-o tendință mai amplă din cadrul marilor corporații americane ce își restrâng forța de muncă pentru a-și eficientiza operațiunile într-un climat economic incert.

A treia rundă de concedieri în 2025 la Microsoft

În esență, aceste concedieri marchează a treia rundă majoră din 2025, după cele de 6.000 de locuri de muncă în mai și alte câteva sute în iunie, însumând o serie de restructurări ce reflectă schimbarea accentului către AI și resurse prioritare.

Disponibilizările vor fi concentrate în special în departamentele de vânzări și marketing, precum și în divizia Xbox, spre deosebire de valurile anterioare de concedieri care au vizat dezvoltatori software și ingineri de produs.

Microsoft a promis pachete de compensare și sprijin în relocarea profesională pentru persoanele afectate.

Discuții cu OpenAI despre viitorul parteneriatului lor

Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a avut recent o convorbire telefonică cu Satya Nadella, şeful Microsoft, despre viitorul colaborării dintre cele două companii, a declarat Altman într-un podcast al New York Times.

Discuţia vine pe fondul tensiunilor crescânde între Microsoft, principalul investitor al OpenAI, şi startup-ul de inteligenţă artificială. Microsoft şi OpenAI negociază în prezent revizuirea termenilor investiţiei, inclusiv participaţia pe care gigantul tehnologic o va deţine în viitor în compania care a creat ChatGPT.

Potrivit Financial Times, Microsoft ia în considerare suspendarea discuţiilor dacă cele două părţi nu ajung la un acord pe aspecte critice, cum ar fi dimensiunea viitoarei participaţii.

Articolul Cea mai mare rundă de disponibilizări din ultimii doi ani: Microsoft concediază peste 9.000 de angajați apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„De asemenea, vom taxa suplimentar profiturile băncilor. Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor din această parte de Europă și consider că pot contribui cu sume mai mari la veniturile bugetului de stat”, a spus Bolojan.

De asemenea, premierul anunță și o taxare majorată pentru jocurile de noroc: „De asemenea, vom supra-taxa toate câștigurile din jocurile de noroc, în așa fel încât să încasăm cu cel puțin 30% mai mult din această categorie de venituri”.

Toate celelalte măsuri anunțate anterior de premier ar urma să intre în vigoare de la data de 1 august.

Articolul Bolojan anunță taxe suplimentare pentru bănci și jocuri de noroc apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În cadrul anunțului privind măsurile care vor urma să intre în vigoare pentru a contribui la reducerea deficitului bugetar, Ilie Bolojan a propus modificări și la Educație.

Astfel, premierul a propus „creșterea normei didactice cu 2 ore față de ce avem acum în preuniversitar și universitar”.

Și bursele elevilor vor avea de suferit, având loc o serie de restructurări. O parte dintre acestea ar urma să fie tăiate.

„Știu că nu e o chestiune populară, dar trebuie să fim corecți. A fost o creștere care nu poate fi suportată, mai ales pentru elevi. Aveam acum 3 ani o sumă de 188 milioane lei și anul trecut am ajuns la 4,7 miliarde lei. Este o creștere de zeci de ori și în afara faptului că este o sumă foarte mare, am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi care au burse de merit, dar care la BAC iau note de 5 sau 7 sau, mai rău, nu-și iau bacalaureatul. Nu mai știm ce înseamnă meritul”, a afirmat Bolojan.

„La fel și la bursele de reziliență – rămânem cu bursele de merit acordate limitat pe merit, iar cele sociale vor fi alocate pe merit care țin de sprijinirea copiilor din mediile defavorizate”, a mai spus premierul.

Și livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste este supusă, prin noul pachet fiscal anunțat, la o cotă TVA mai mare. Astfel, cota TVA la momentul actual este de 5%, urmând ca ea să fie majorată la 11%. Pachetul va fi pus in transparență decizională joi, a mai spus premierul.

Pachetul de măsuri fiscale pentru „corectarea deficitul bugetar” a fost anunțat miercuri de Ilie Bolojan, iar lista propunerilor poate fi consultată AICI.

Articolul Măsuri propuse de Bolojan pentru sectorul educației: Norma didactică va crește / Ce se va întâmpla cu bursele apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ilie Bolojan a avertizat, miercuri, că România trebuie să învețe din greșelile Greciei, care încă nu și-a revenit economic complet, și să nu urmeze același drum dificil.

„România este și astăzi într-o situație mai bună decât Grecia și nu trebuie să repetăm greșelile pe care le-au făcut alte țări pentru că revenirea ar fi foarte dureroasă”, a afirmat el.

În acest context, Bolojan a anunțat propunerea unui pachet fiscal care urmărește reducerea deficitului și apropierea graduală a cheltuielilor de veniturile statului.

El a subliniat că ajustarea nu poate fi realizată doar prin reducerea cheltuielilor, deoarece acestea nu pot fi diminuate brusc, iar veniturile fiscale sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană.

Bolojan a explicat că România se confruntă cu o evaziune fiscală importantă și fraudarea fondurilor publice, ceea ce reduce încasările la buget.

Această situație afectează încrederea cetățenilor, care adesea nu plătesc taxe pentru că nu sunt convinși că banii sunt cheltuiți corect.

Un mix de reduceri și cheltuieli

„Ajustarea va fi un mix de reduceri de cheltuieli și creșteri de venituri”, a precizat oficialul, adăugând că salariile din sectorul public sunt mai mari decât ceea ce se poate permite acum în România, iar nivelul taxelor, cum ar fi TVA-ul și impozitele pe dividende sau proprietate, este printre cele mai scăzute din Europa.

Pentru a implementa aceste măsuri, guvernul intenționează să adopte trei pachete în această vară, care vor conține reduceri de cheltuieli, creșteri de venituri și prioritizări în investiții.

Scopul este să recâștige încrederea atât a cetățenilor, cât și a piețelor financiare, pentru a asigura finanțarea investițiilor și stabilitatea economică a țării.

Bolojan a subliniat importanța acestei încrederi pentru funcționarea normală a statului și atragerea de fonduri europene.

„Este o urgență să recâștigăm încrederea în România, atât din partea cetățenilor, cât și a piețelor internaționale,” a concluzionat el.

Articolul Bolojan: România trebuie să evite greșelile Greciei prin creșterile de venituri apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În vederea situaţiei economice cu care se confruntă statul român, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat o serie de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar „O măsură de creştere a veniturilor este cea de creştere a accizelor. E o creştere de bază de 10% care se propune pentru băuturile alcoolice, pentru combustibil şi ţigări”.

Despre accizele la combustibil, Bolojan a adăugat „La combustibil, la motorină, va funcţiona o schemă de restituire parţială a acestei creşteri către companiile care asigură transportul în România, în aşa fel încât acest şoc să fie parţial atenuat”.

Noile taxe, impozite și reduceri de cheltuieli sunt menite să reducă deficitul României și să „îmblânzească” Comisia Europeană și agențiile de rating. Ele sunt programate să intre în vigoare în mai multe etape prima fiind la 1 august 2025 și o a doua etapă la 1 ianuarie 2026.

Măsurile care se vor aplica de la 1 august au impact de 23,36 miliarde lei (1,23% din PIB) în acest an și de 44,48 miliarde lei (apoximativ 2,2% din PIB) anul următor. Cele ce se aplică de la 1 ianuarie vor avea un impact de 31,81 miliarde lei (1,56% din PIB) în 2026.

Una dintre cele mai importante măsuri vizează majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, începând cel mai probabil cu data de 1 august.

Articolul Fumătorii, în vizorul noilor măsuri fiscale: accizele la țigări cresc din august. Cu cât se scumpește pachetul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Franceză că două sindicate ale controlorilor de trafic aerian din Franța, UNSA-ICNA și USAC-CGT, au lansat un preaviz de grevă.

Acesta vizează zilele de joi, 3 iulie, și vineri, 4 iulie, context în care sunt posibile perturbări ale traficului aerian, transmite MAE.

Pasagerii sunt sfătuiți să verifice în mod regulat informațiile actualizate comunicate de către companiile aeriene.

De asemenea, MAE le transmite cetățenilor români că pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Paris.

Articolul Atenționare de călătorie în Franța. O grevă ar putea perturba traficul aerian apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Aflat în cadrul festivităților de Ziua Independenței Belarusului, Lukașenko a susținut că mesajul i-a fost înmânat lui Keith Kellogg, fost consilier de securitate națională al vicepreședintelui american Mike Pence și actual emisar al președintelui Donald Trump.

Potrivit agenției de stat BelTA, mesajul transmis ar fi fost: „Spuneți-i subalternului vostru – Zelenski – să nu mai lovească Rusia.” Lukașenko a adăugat că Vladimir Putin nu dorește ca rachete americane, britanice, franceze sau germane să lovească orașe rusești. Liderul belarus a susținut că Kellogg ar fi promis „să lucreze în această direcție”, fără a oferi însă detalii despre influența reală a acestuia asupra administrației de la Kiev.

Acest mesaj, prezentat drept o inițiativă pentru pace, este considerat de mulți analiști o manevră de imagine, mai ales în contextul în care Belarusul rămâne profund izolat internațional, ca urmare a sprijinului total acordat invaziei ruse în Ucraina.

În același timp, reprezentantul Belarusului la ONU, Valeri Rîbakov, a anunțat la New York că se analizează „normalizarea totală a relațiilor bilaterale” dintre Minsk și Washington – un anunț surprinzător în contextul politic actual.

Rămâne totuși întrebarea-cheie: este acest mesaj al lui Putin transmis prin Lukașenko o tentativă reală de detensionare sau doar o altă etapă în strategia de comunicare a regimului de la Moscova, menit să dezbine alianțele occidentale?

În lipsa unor reacții oficiale din partea Washingtonului sau Kievului, impactul real al acestei inițiative este incert. Cu toate acestea, rolul lui Lukașenko drept „mesager al păcii” scoate în evidență și mai mult dependența politică și strategică a Minskului față de Moscova.

Articolul Lukașenko, mesagerul lui Putin: „Spuneți-i lui Zelenski să nu mai lovească Rusia”. Mesajul transmis unui emisar american apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform informațiilor apărute în presa de state, grațierile anunțate miercuri includ opt bărbați și opt femei, dintre care mai mulți suferă de afecțiuni cronice, au dizabilități sau sunt părinți ai unor copii minori.

Aceasta este cea mai recentă dintr-o serie de măsuri de luate de Lukașenko, care a eliberat peste 300 de persoane în ultimul an, într-un efort de refacere a relațiilor cu Occidentul în contextul sancțiunilor impuse regimului său pentru încălcări ale drepturilor omului și sprijinul acordat Rusiei în Războiul din Ucraina.

Franak Viacorka, consilier al liderei opoziției în exil, Sviatlana Tihanouskaia, a declarat că niciun disident cunoscut nu se regăsește printre cei eliberați. El a subliniat că zeci de persoane au fost condamnate în ultima lună pentru infracțiuni politice.

„Trebuie să continuăm acest demers și cerem, totodată, implicarea președintelui Trump pentru a susține eforturile de eliberare – are pârghii reale pentru a influența situația”, a mai declarat Viacorka.

Articolul Președintele Lukașenko a grațiat 16 persoane înainte de Ziua Independenței apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un satelit avansat, destinat monitorizării emisiilor de metan, finanțat parțial de miliardarul american Jeff Bezos, s-a pierdut în spațiu, încetând să mai comunice cu echipa de la sol.

MethaneSAT a fost lansat în martie 2024 la bordul unei rachete SpaceX, din California, și avea ca scop principal detectarea cu o rezoluție fără precedent a emisiilor de metan din zonele industriale ale planetei, potrivit Le Figaro.

Proiectul MethaneSAT a fost dezvoltat de Environmental Defense Fund, o organizație neguvernamentală din Statele Unite, în parteneriat cu guvernul Noii Zeelande și cu sprijinul financiar al fondului de investiții pentru climă al fondatorului Amazon, Bezos Earth Fund. Satelitul fusese prezentat drept unul dintre cele mai avansate instrumente spațiale pentru urmărirea metanului, un gaz cu efect de seră deosebit de puternic.

Pierderea satelitului, o lovitură pentru cercetarea climatică globală

Contactul cu satelitul a fost pierdut din 20 iunie, însă abia luni echipa de ingineri a confirmat că aparatul a rămas complet fără energie. Reprezentanții proiectului au comunicat oficial că MethaneSAT este „probabil irecuperabil”.

„Evident, este o evoluție dezamăgitoare”, a declarat Andrew Johnson, oficial al Agenției Spațiale din Noua Zeelandă, admițând că „în domeniul spațial, fiecare misiune – fie că reușește, fie că nu -contribuie la extinderea limitelor a ceea ce putem face și învăța.”

Environmental Defense Fund a precizat că pierderea satelitului nu va pune capăt eforturilor sale: „Este o veste dificilă, dar nu renunțăm.

Misiunea noastră de a monitoriza emisiile de metan și de a sprijini acțiunea climatică continuă cu aceeași determinare”, se arată în declarația organizației.

MethaneSAT ar fi trebuit să furnizeze date esențiale despre cele mai mari surse de metan, în special cele din industria petrolului și gazelor, pentru a sprijini politicile de reducere a emisiilor. Proiectul a fost văzut ca o punte între știință, tehnologie și politici publice, iar pierderea satelitului reprezintă o lovitură pentru cercetarea climatică globală.

Articolul Satelitul care urma să supravegheze marii poluatori s-a pierdut în spațiu apare prima dată în Mediafax.