Potrivit presei germane, contractul include vehicule de luptă, sisteme de apărare antiaeriană, muniție și nave militare. Livrările sunt programate să înceapă în 2028 și să fie finalizate până în 2030.

Cel mai mare contract internațional din istoria recentă a companiei

Die Zeit scrie că Rheinmetall consideră acordul din România drept cel mai important pachet de comenzi externe din istoria recentă a grupului. Publicația menționează că România va achiziționa aproape 300 de vehicule de luptă, sisteme de apărare aeriană, muniție și patru nave militare.

Totodată, grupul german intenționează să investească sute de milioane de euro în România. Compania vrea să își extindă capacitățile locale de producție și să transfere tehnologie către partenerii români. Die Zeit notează că proiectul ar putea genera mii de locuri de muncă și ar putea implica peste 200 de subcontractori.

Cererea pentru armament a crescut puternic în Europa

Bild pune contractul în contextul schimbărilor din domeniul securității europene. Publicația arată că numeroase state europene investesc masiv în apărare după invazia Rusiei în Ucraina. În acest context, cererea pentru muniție, sisteme antiaeriene și vehicule blindate a crescut semnificativ.

Bild amintește că România a comandat vehicule Lynx, sisteme de apărare aeriană, muniție și nave militare. Publicația citează și declarațiile directorului general al Rheinmetall, Armin Papperger. Acesta a descris acordul drept un succes major pentru companie și un pas important pentru consolidarea securității europene.

Modernizarea armatei și sprijin pentru industria locală

Der Spiegel analizează acordul prin prisma situației de securitate din regiune. Publicația amintește războiul din Ucraina și dezbaterile privind viitorul rol al Statelor Unite în apărarea Europei.

Revista evidențiază faptul că o parte importantă a producției va fi realizată în România. Rheinmetall intenționează să investească sute de milioane de euro și să dezvolte capacități industriale locale.

Der Spiegel citează declarații ale șefului Cancelariei premierului român, Mihai Jurca. Acesta a afirmat că mai mult de jumătate din producție va fi realizată în România sau în colaborare cu firme românești.

România, unul dintre principalii beneficiari ai programului SAFE

Publicația de specialitate ES&T oferă detalii despre finanțarea și structura contractelor. Potrivit sursei, România a solicitat finanțări în valoare de 16,7 miliarde de euro prin programul european SAFE. Doar Polonia a cerut o sumă mai mare. ES&T arată că aproximativ 9,5 miliarde de euro sunt destinate modernizării armatei și infrastructurii militare.

Publicația precizează că elementul central al acordului este achiziția a 298 de vehicule de luptă Lynx KF41. Valoarea contractului este estimată la circa 3,3 miliarde de euro. Vehiculele vor fi produse prin Rheinmetall Automecanica, companie creată împreună cu producătorul român Automecanica Mediaș.

Sisteme antiaeriene, muniție și nave militare

ES&T relatează că România va achiziționa șapte sisteme Skynex pentru combaterea dronelor, rachetelor și proiectilelor de artilerie. Pachetul mai include două sisteme mobile Skyranger 35 și două sisteme Millennium pentru protecția trupelor, infrastructurii și navelor.

Valoarea componentei de apărare antiaeriană este estimată la aproape 982 de milioane de euro. Separat, România va cumpăra peste 400.000 de proiectile programabile de tip AHEAD. Contractul pentru muniție este evaluat la aproximativ 450 de milioane de euro. Publicația mai menționează achiziția a două nave maritime de patrulare și a două ambarcațiuni de salvare pentru submarine. Valoarea acestui contract este de aproximativ 920 de milioane de euro.

Accent pe producția locală

Un element comun remarcat de presa germană este rolul industriei românești în derularea proiectului. Mai multe publicații notează că o parte semnificativă a producției și a valorii adăugate va rămâne în România. În paralel, Rheinmetall intenționează să transfere tehnologie și să extindă colaborarea cu firme locale. Presa germană prezintă acordul atât ca pe un program de înzestrare militară, cât și ca pe o oportunitate de dezvoltare pentru industria de apărare din România.

Planta care a devenit deosebi de populară este hameiul. Potrivit Blic, ea este foarte apreciată datorită lăstarilor săi tineri care reprezintă una dintre cele mai rare delicatese de pe continent. Lăstarii tineri de hamei sunt căutați pentru textura lor delicată. Sezonul scurt de recoltare și lipsa producției au ridicat foarte mult prețul pe piețele europene. Un kilogram poate ajunge la 1.000 de euro.

Produsul este foarte căutat de bucătarii care l-au inclus în meniurile de lux. Lăstarii fragezi de primăvară arată ca sparanghelul sălbatic și sunt apreciați pentru textura lor delicată, amărăciunea ușoară și compoziția nutrițională bogată.

O plantă căutată și de berari

În plus, hameiul este un ingredient esențial în industria berii. De aceea, cei mai mulți producători au contracte doar cu fabricile de bere.

Experții în agricultură cred ca hameiul nu este apreciat la valoarea sa în special în partea estică și sudică a Europei. Ei dat drept exemplu Croația unde în trecut existau culturi de hamei.

O plantă considerată o bijuterie gastronomică

În prezent, lăstarii tineri de hamei sunt considerați o adevărată bijuterie gastronomică în numeroase restaurante europene de lux. Prețul lor ridicat nu este rezultatul modei, ci al disponibilității foarte limitate și al producției exigente.

Hameiul crește adesea în sălbăticie, este dificil să fie cultivat într-un mod organizat, iar recoltarea se face manual într-un termen scurt. De asemenea, lăstarii sunt extrem de perisabili și se consumă cel mai bine imediat după cules, motiv pentru care pot fi găsiți doar în piețele locale sau în restaurantele care cooperează cu mici producători.

O barchetă cu orez alb, pui prăjit crocant și sos cremos dulce-acrișor a devenit unul dintre cele mai discutate produse fast-food din Franța și s-ar putea extinde în toată Europa.

Se numește „crousty”, costă în jur de 9 euro și promite aproape 800 de grame de mâncare, un raport cantitate-preț care explică de ce cozile se formează mai ales în fața tinerilor, studenților și angajaților cu venituri mici.

Fenomenul este legat în special de lanțul Tasty Crousty, o rețea care și-a construit identitatea pe un amestec de estetică synthwave, referințe vizuale la jocul Grand Theft Auto și promovare agresivă pe rețelele sociale. În mai puțin de doi ani, compania spune că a ajuns la 60 de restaurante și peste un milion de barchete vândute lunar.

Crousty nu este însă o invenție revendicată de un singur brand. Krousty Sabaïdi, o afacere cu origini la Bordeaux, susține că a creat preparatul, iar succesul rețetei a atras rapid și alte lanțuri. Burger King a introdus în Franța propriul „BK Crousty”, iar KFC a testat produse inspirate de aceeași formulă: pui crocant, sosuri bogate și porții mari, ușor de promovat pe TikTok și Instagram.

Puiul câștigă teren în Europa

Popularitatea preparatului reflectă o schimbare mai amplă în fast-food-ul european. Puiul câștigă teren în fața cărnii de vită și de porc: este mai ieftin, perceput adesea ca o variantă mai „ușoară” și are mai puține restricții religioase de consum. În Franța, piața restaurantelor rapide specializate în pui a crescut puternic, iar Parisul a devenit unul dintre centrele acestei transformări.

În jurul crousty-ului se vede și presiunea puterii de cumpărare. Pentru mulți clienți, succesul preparatului nu ține de gastronomie, ci de matematică: o masă mare, caldă, bogată în proteine și accesibilă. Pentru criticii săi, însă, crousty este simbolul extinderii „junk food”-ului în cartierele populare.

De aici a pornit și controversa politică. În Saint-Ouen, o suburbie din nordul Parisului, primarul socialist Karim Bouamrane a încercat să blocheze deschiderea unui restaurant Master Poulet, invocând lupta împotriva alimentației nesănătoase, probleme urbanistice și calitatea vieții în cartier. Decizia a fost rapid contestată: politicieni de stânga l-au acuzat că favorizează gentrificarea și disprețuiește obiceiurile de consum ale tinerilor din clasele populare, inclusiv ale celor proveniți din familii de imigranți.

La dreapta, reacția a fost opusă. Comentatori conservatori au prezentat popularitatea lanțurilor de pui, adesea halal, drept un nou semn al declinului culturii culinare franceze tradiționale.

Restaurantul din Saint-Ouen a câștigat în cele din urmă disputa juridică și continuă să vândă pui la câteva sute de metri de primărie. Între timp, crousty-ul își continuă expansiunea. Din Franța, tendința se extinde spre Belgia, Elveția, Algeria, Canada și Marea Britanie, semn că noua rețetă a fast-food-ului european ar putea fi mai puțin despre burger și mai mult despre pui crocant, orez și sos.

Abu Dhabi National Oil Company, compania petrolieră de stat cunoscută drept Adnoc, analizează construirea unei conducte pentru produse petroliere rafinate care să ocolească strâmtoarea, a declarat marți Philippe Khoury, vicepreședinte executiv pentru trading al companiei.

Proiectul vine în contextul în care tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale pentru petrolul mondial, a fost sever restricționat de la începutul războiului cu Iranul, în urmă cu trei luni. Situația a determinat producătorii de petrol din Orientul Mijlociu să caute soluții de infrastructură care să reducă dependența de rutele maritime aflate sub influența Teheranului.

Khoury a afirmat că Adnoc petrece „foarte mult timp” analizând moduri prin care își poate consolida canalele de aprovizionare și sistemele logistice, astfel încât, dacă actuala criză se prelungește, compania să poată continua livrările către clienți „într-o manieră eficientă și competitivă”.

Emiratele Arabe Unite dispun deja de o conductă pentru țiței care leagă centrul de producție de la Habshan, în Abu Dhabi, de portul Fujairah, aflat pe coasta estică a țării. De la izbucnirea conflictului, Adnoc a pompat cât mai mult petrol prin această rută pentru a-și aproviziona clienții internaționali.

Capacitatea actualei conducte este însă limitată la 1,5 milioane de barili pe zi, iar portul Fujairah a fost vizat de atacuri frecvente de la începutul conflictului, ceea ce a afectat exporturile. Adnoc construiește deja o a doua conductă pentru țiței, care ar urma să dubleze capacitatea de transport către Fujairah după intrarea în funcțiune, estimată pentru începutul anului viitor.

Următorul proiect major

Noua conductă pentru produse petroliere rafinate, care ar permite ocolirea Strâmtorii Ormuz, este următorul proiect major aflat pe agenda Adnoc, potrivit unei persoane familiarizate cu planurile. Infrastructura ar urma să funcționeze similar altor conducte pentru produse petroliere, precum Colonial Pipeline din Statele Unite, care transportă alternativ mai multe tipuri de combustibili rafinați.

Conflictul a scos în evidență dependența puternică a Orientului Mijlociu de Strâmtoarea Ormuz pentru transportul petrolului către piețele globale. În mod normal, aproximativ o cincime din petrolul mondial trece prin această rută, însă traficul prin strâmtoare s-a redus aproape complet de la 28 februarie.

În prezent, doar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite dispun de conducte care pot transporta petrol către porturi din afara Golfului fără a traversa alte state. Conducta est-vest a Arabiei Saudite, folosită în mod obișnuit pentru volume reduse, i-a permis companiei Aramco să exporte cea mai mare parte a petrolului care ar fi fost livrat în mod normal prin portul Yanbu, de la Marea Roșie.

Pe lângă proiectul conductei multi-combustibil, Emiratele Arabe Unite analizează și construirea unei noi conducte vest-est, a mai spus Khoury. Proiectul, discutat anterior, ar permite și altor producători din Golf să evite Strâmtoarea Hormuz prin utilizarea unei conducte care ar traversa teritoriul Emiratelor.

Epidemia de Ebola din estul Republicii Democrate Congo continuă să se extindă, iar medicii implicați în răspunsul sanitar avertizează că teama comunităților, dezinformarea și insecuritatea complică eforturile de control al virusului.

Potrivit datelor guvernamentale și ale Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor au fost confirmate 321 de cazuri și 48 de decese în RD Congo. În Uganda vecină au fost confirmate cel puțin 15 cazuri și un deces, conform autorităților sanitare.

Dr. Aymar Akilimali, medic specialist în boli infecțioase și responsabil de cercetare în cadrul Medical Research Circle din RD Congo, a declarat că virusul poate fi combătut prin supraveghere epidemiologică, diagnostic rapid, îngrijire clinică și măsuri preventive, însă răspunsul devine mult mai dificil în comunități marcate de frică și neîncredere.

Medicii se lovesc de neîncrederea oamenilor în existența virusului

El a explicat că unii pacienți întârzie prezentarea la medic, unele persoane-contact sunt dificil de identificat, iar echipele sanitare au acces limitat în anumite zone. În unele comunități, a spus medicul, există persoane care nu cred că Ebola este reală și care încearcă să perturbe activitatea centrelor de răspuns sau să recupereze trupurile rudelor decedate.

Centrele de tratament Ebola sunt strict monitorizate, iar personalul medical lucrează în echipament complet de protecție, în condiții dificile din cauza temperaturilor ridicate. Ministrul congolez al Comunicării, Patrick Muyaya, a afirmat anterior că cel puțin 125 de pacienți se află în astfel de centre.

UNICEF avertizează, la rândul său, că frica și dezinformarea afectează eforturile de control, inclusiv prin rezistență față de decontaminare și reticență față de izolarea pacienților. Dr. Amédée Prosper Djiguimdé, șeful programelor de sănătate ale UNICEF în RD Congo, a declarat că organizația lucrează cu lideri locali și religioși, grupuri de femei, transportatori și personal medical pentru a transmite informații prin structuri de încredere din comunități.

Pe lângă dificultățile medicale, răspunsul este îngreunat de conflictul armat, strămutările de populație, sărăcie și infrastructura sanitară fragilă. În unele zone, insecuritatea limitează accesul comunităților la servicii medicale și împiedică urmărirea rapidă a contactelor.

Comitetul Internațional de Salvare a avertizat luni că doar aproximativ 20% dintre persoanele-contact sunt urmărite în prezent, ceea ce sugerează că amploarea epidemiei ar putea fi mai mare decât indică bilanțurile oficiale.

În pofida presiunii, medicii locali rămân implicați în protejarea comunităților, iar Akilimali a afirmat că răspunsul actual beneficiază de mobilizarea rapidă a echipamentelor oferite de organizații internaționale și de strategii de supraveghere mai solide decât în epidemiile anterioare.

Marți, secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că Statele Unite vor relua colaborarea cu alianța globală pentru vaccinuri Gavi, în contextul epidemiei, după ce administrația Trump retrăsese anul trecut finanțarea pentru organizație.

Grupul medical SNAKE al Legiunii Internaționale a Forțelor Armate Ucrainene și grupul Paragon al Unității Speciale Timur a Forțelor Armate Ucrainene dezvoltă un sistem de livrare de provizii medicale cu ajutorul dronelor către militarii răniți. Imaginile au publicate de Legiunea Internațională a Forțelor Armate Ucrainene.

Grupul medical SNAKE face schimb de experiență cu grupul Paragon privind utilizarea sistemelor fără pilot pentru livrarea de mărfuri medicale către liniile frontului.

În acest scop, se utilizează drone FPV, DJI Mavic și bombardiere cu drone. Cu ajutorul dronelor, la poziții pot fi livrate bandaje, antibiotice, fiole, sânge, plasmă și alte consumabile necesare pentru a oferi asistență răniților.

Potrivit unui reprezentant al grupului SNAKE, livrările către pozițiile avansate se efectuează cel mai adesea cu ajutorul dronelor FPV, deoarece acestea sunt mai ieftine decât DJI Mavic și dronele bombardiere mari și sunt disponibile în cantități suficiente.

România a aprobat folosirea bazelor și infrastructurii sale militare pentru activități defensive legate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de eforturile de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, le-a spus Oana Țoiu jurnaliștilor americani într-un interviu acordat Fox News Digital.

Șefa diplomației române a precizat că sprijinul oferit de București vizează operațiuni precum realimentarea aeriană și nu implică participarea României la un conflict militar.

„Nu facem parte din război și nici nu intenționăm să devenim parte a războiului”, a spus Oana Țoiu, subliniind că România participă la un efort de apărare comună și la demersuri diplomatice pentru menținerea securității în regiune.

Țoiu a afirmat că aliații trebuie să poată conta unii pe alții, mai ales în situații de criză care afectează securitatea internațională și fluxurile comerciale globale.

Declarațiile vin în contextul în care administrația Trump a cerut aliaților europeni să își asume un rol mai important în domeniul securității, inclusiv în Orientul Mijlociu, scriu jurnaliștii Fox News.

Ministrul interimar al Afacerilor Externe a admis existența unor tensiuni între Washington și unele capitale europene, dar a subliniat nevoia unui dialog mai bun în interiorul parteneriatului transatlantic.

Bucureștiul este de acord cu solicitările președintelui Donald Trump

Ministrul român a mai spus că Bucureștiul este de acord cu solicitările președintelui Donald Trump privind creșterea bugetelor pentru apărare. România a ajuns la alocarea de 2% din PIB pentru apărare în timpul precedentului mandat al lui Trump și intenționează ca anul viitor să aloce, în medie, 3,4% din PIB, prin achiziții militare și investiții în infrastructură strategică.

În același interviu, Oana Țoiu a vorbit și despre incidentul din Galați.

Țoiu a afirmat în interviul de la Fox News că analizele militare și chimice indică faptul că drona era de fabricație rusească și că aceasta ar fi făcut parte dintr-un atac mai amplu asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării.

„Responsabilitatea este foarte clară, indiferent dacă aceasta a fost sau nu intenția”, a declarat ministrul român, cerând oprirea acestor escaladări.

Rusia a respins acuzațiile la ONU, prin ambasadorul Vasili Nebenzia, care le-a calificat drept nefondate și a cerut o investigație „obiectivă și depolitizată”. Oficialul rus a sugerat inclusiv posibilitatea unei provocări ucrainene.

Oana Țoiu a respins poziția Moscovei și a pus sub semnul întrebării capacitatea unui membru permanent al Consiliului de Securitate de a contribui la menținerea păcii în timp ce acționează ca stat agresor.

Statele Unite s-au alăturat celor peste 50 de țări care au susținut o declarație comună de condamnare a atacului asupra României. Ministrul român a precizat că Bucureștiul lucrează cu Washingtonul atât în cadrul NATO, cât și prin Parteneriatul Strategic.

Microsoft, chiar primul investitor masiv al OpenAI, încearcă de câțiva ani să reducă dependența față de partenerul său condus de Sam Altman. Compania a renegociat, anul trecut, alianța cu OpenAI și deține doar o licență neexclusivă asupra tehnologiei sale până în 2032, potrivit AFP, citată de France24. 

„Este important să fim autosuficienți”, a declarat Sophie Lebrecht, angajată în martie în echipa de

Inteligență Artificială a grupului, în timpul unei vizite a presei la campusul său din Silicon Valley.

MAI-Thinking-1, un nou „ChatGPT” care oferă analize pas cu pas

În cadrul conferinței anuale a dezvoltatorilor „Microsoft Build”, grupul a prezentat primul său model de raționament bazat pe tehnologia AI, numit MAI-Thinking-1, care analizează problemele pas cu pas înainte de a răspunde, similar cu ofertele de la OpenAI, Google sau Anthropic.

Potrivit Microsoft, modelul a fost construit „de la zero”, fără a „prelua” elemente din modelele concurenților, o scurtătură obișnuită ce implică copierea rezultatelor unui concurent pentru a antrena un nou sistem mai ieftin și mai rapid.

Instrumentul, încă limitat la un grup select de clienți, apare cu aproximativ un an și jumătate după pionieri din tech precum OpenAI sau Google.

Au fost prezentate modele și pentru generarea de imagini, transcrierea audio, crearea de voci sintetice sau codificare.

Compania a lansat și „Microsoft Scout”, un asistent „mereu activ” ce are scopul de a pregăti ședințe și gestiona calendare. Programul poate fi folosit și pentru redactarea e-mailurilor. Este bazat pe software-ul Open Claw, care a câștigat popularitate la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, „asistentul” este valabil deocamdată pentru un număr restrâns de clienți.

Începând de joi, 4 iunie, „Qwant va înlocui Google ca motor de căutare implicit pe computerele Parlamentului European”, se arată într-un e-mail transmis eurodeputaților și consultat de Politico.

Schimbarea este făcută „în conformitate cu angajamentul Parlamentului pentru suveranitate digitală și protecția datelor personale ale utilizatorilor”.

Schimbarea motorului de căutare vine în contextul în care Bruxelles-ul își intensifică eforturile pentru „suveranitate tehnologică”.

Comisia Europeană va prezenta miercuri mult așteptatul pachet privind suveranitatea tehnologică, menit să reducă dependența de furnizorii străini de tehnologie și să stimuleze alternativele europene.

E-mailul descrie Qwant drept un „motor de căutare european axat pe confidențialitate”, conceput pentru a evita urmărirea utilizatorilor sau colectarea datelor personale. Fondat în 2013, Qwant se prezintă drept o alternativă la Google care pune confidențialitatea pe primul loc.

Măsura vine după luni de presiuni din partea eurodeputaților pentru reducerea dependenței instituțiilor UE de tehnologia americană.

Într-o scrisoare trimisă anul trecut, în noiembrie, președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, mai mulți europarlamentari au cerut instituției să renunțe treptat la software-ul Microsoft și la alte tehnologii produse în străinătate, susținând că dependența Europei de câțiva giganți tehnologici americani a devenit o vulnerabilitate strategică.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a acuzat PSD și AUR că au colaborat în Parlament la votul pentru noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR), susținând că cele două partide și-au împărțit funcțiile de conducere ale instituției.

Potrivit lui Abrudean, în urma votului desfășurat marți, PSD a obținut funcția de președinte al ICR, iar AUR una dintre pozițiile de vicepreședinte.

„O nouă dovadă a colaborării”

„AUR și PSD au confirmat astăzi, încă o dată, că parteneriatul lor funcționează în Parlament”, a afirmat președintele Senatului într-o postare publicată pe rețelele sociale.

Acesta a susținut că votul reprezintă o nouă dovadă a colaborării dintre cele două formațiuni politice, pe care le acuză că acționează împreună atunci când este vorba despre împărțirea funcțiilor, fără a propune soluții pentru actuala situație politică.

„Nu au venit cu nicio soluție”

„Au reușit încă o dată să găsească o formulă de colaborare, după ce au dărâmat prin moțiune de cenzură un Guvern pro-reforme. Lucrează împreună când e vorba de propriile interese, dar nu au venit cu nicio soluție pentru guvernarea țării, deși a trecut o lună de când au declanșat criza politică în care ne aflăm”, a declarat Abrudean.

Președintele Senatului a subliniat importanța Institutului Cultural Român, instituție aflată sub control parlamentar și responsabilă de promovarea culturii române în străinătate.

Abrudean: „Rezultatele votului reflectă fidel relațiile dintre partidele politice”

„Institutul Cultural Român nu este o instituție oarecare. ICR reprezintă România în plan cultural și contribuie la promovarea imaginii țării peste hotare”, a transmis acesta.

Mircea Abrudean a mai afirmat că rezultatul votului din Parlament reflectă mai fidel relațiile dintre partidele politice decât declarațiile publice ale acestora.

„Votul de astăzi este încă un exemplu al felului în care relațiile dintre partide se văd mai bine în rezultatele din Parlament decât în declarațiile publice”, a concluzionat președintele Senatului.