Mediafax

„Am spus şi mai spun de fiecare dată. Nu sunt de acord cu abordarea în care medicii să lucreze fie în sistemul public, fie în sistemul privat. Medicina este o profesie, dacă doriţi, cu particularităţile ei şi eu consider că orice medic are dreptul să rezolvi activitatea medicală în ambele sisteme, fie public, fie privat. Rugămintea mea, a fost la nivel de rugăminte iniţial, este ca, şi nu vreau să generalizez aici, pentru că vorbim de mulţi medici care vin noaptea de acasă pentru pacienţi. Trombectomii, de exemplu, care sunt urgenţe medicale şi unde nu sunt linii de gardă, medicii şi asistentele vin noaptea de acasă. Sunt medici care stau mult peste program şi nimeni aproape nu vorbeşte despre ei”, spune la Digi24 Alexandru Rogobete.

El afirmă că sunt medici care fac mai multe gărzi decât este normativ, pentru că nu se poate acoperi linia de gardă.

„Nu vreau să fiu înţeles de greşit de personalul medical, însă, există şi foarte multe excepţii, pe care le cunoaştem cu toţii, în care, la ora 12, la ora 11, anumiţi colegi medici, deşi se află în programul de la public, activează şi oferă servicii medicale în alte unităţi sanitare. Rugămintea mea a fost şi este fermă în continuare, încă la nivel de rugăminte, să păstreze, să respecte programul de lucru de la public. Nu cer nimic în plus. Cer doar să se respecte programul de lucru de la public. După programul de lucru din spitalul public, fiecare este liber să facă ce doreşte”, încheie Rogobete.

Articolul Rogobete: Cer medicilor să respecte programul de lucru de la public. Nu cer nimic în plus apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Afirmația a fost făcută într-un interviu video publicat sâmbătă de portalul Krónika Online, în contextul unei întrebări referitoare la George Simion, liderul AUR.

Viktor Orban: comunitatea maghiară din Transilvania știe cine îi sunt dușmanii

Viktor Orban a răspuns unei întrebări legate de George Simion, fost candidat la președinția României din partea AUR, precizând că liderii maghiari locali și comunitatea în ansamblu au refuzat constant orice formă de colaborare cu extrema dreaptă. „Foarte bine fac maghiarii din România că nu colaborează cu extremiștii de dreapta, dar nici cu cei de stânga. Să nu colaboreze cu cei care sunt dușmanii comunității maghiare”, a afirmat premierul Ungariei.

Orban s-a aflat la Târgu Mureș pentru a participa la funeraliile juristului Előd Kincses și a subliniat că sprijinul Ungariei pentru comunitățile maghiare din afara granițelor este justificat de istorie și identitate națională.

Relația Ungariei cu România și susținerea maghiarilor din Transilvania

Premierul a exprimat deschiderea pentru dialog cu noul președinte al României, dorind o cooperare constructivă la nivel bilateral și european. „Pot vedea că avem bunăvoință și dorință de cooperare”, a declarat Orban, adăugând că Ungaria nu va susține niciodată sancțiuni împotriva unui lider român ales democratic.

În ceea ce privește sprijinul acordat maghiarilor din Transilvania, Orban a explicat că acesta nu este o favoare, ci o responsabilitate față de o națiune divizată de granițe, dar unită prin identitate: „Statul are granițe, dar națiunea nu.”

Articolul Viktor Orban îl atacă pe George Simion: Maghiarii din Transilvania fac bine că refuză colaborarea cu „dușmanii comunității maghiare” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

România continuă ofensiva fiscală asupra industriei jocurilor de noroc, propunând o nouă serie de majorări de taxe, cu scopul declarat de a creşte veniturile la buget cu până la 30%. În realitate însă, măsurile riscă să îngenuncheze definitiv piaţa reglementată şi să alimenteze masiv zona gri şi neagră, deja scăpată de sub control.

Creşteri de taxe pentru operatori şi jucători

Operatorii din online vor plăti 27% din veniturile brute (GGR), faţă de 21% anterior, iar cei din retail vor fi taxaţi cu 23%. În plus, se majorează cu 1.000 de euro pe an taxa de operare pentru fiecare aparat de tip slot machine, într-un moment în care acest segment este deja în declin din cauza interdicţiei de funcţionare în localităţi sub 15.000 de locuitori.

Pentru jucători, noua lovitură vine sub forma unei taxe de 4% aplicate direct la sursă pe orice câştig, chiar şi pe cele de câteva zeci de lei. O creştere faţă de actualul 3%, care, în contextul taxării de la primul leu, face ca jucătorii cu mize mici să iasă în pierdere chiar şi atunci când „câştigă”.

Piaţa neagră, marele câştigător

Această fiscalitate împovărătoare determină tot mai mulţi jucători să migreze spre platformele ilegale, unde nu sunt taxaţi, nu li se cere verificare de identitate şi primesc oferte considerabil mai avantajoase. În prezent, peste 400 de site-uri operează ilegal în România şi se estimează că cel puţin 30% din încasările din jocuri de noroc se scurg în piaţa neagră.

Fără control şi fără protecţia ONJN, Poliţiei sau a altor instituţii, aceşti jucători devin vulnerabili în faţa dependenţei, fraudelor sau abuzurilor – dar aleg oricum această cale, pentru că din punct de vedere economic, jocul „legal” a devenit nerentabil.

Instituţiile, depăşite de situaţie

ONJN şi celelalte autorităţi nu dispun de mijloacele tehnice şi legale necesare pentru a combate eficient fenomenul. Operatorii ilegali folosesc infrastructură avansată şi găuri legislative, făcând blocarea lor aproape imposibilă.

România, campioană la taxare, codaşă la protecţie

Comparativ cu restul Europei, România are cea mai dură politică fiscală din UE în privinţa câştigurilor din jocuri de noroc – fără prag minim de impozitare, în timp ce în Germania, Franţa şi Belgia acestea nu sunt impozitate deloc. Alte ţări impun praguri de bun-simţ (Italia – 500€, Spania – 2.500€, Polonia – 5.000€).

Consecinţele? Distrugerea pieţei legale şi pierderi bugetare majore.

Pe scurt, statul încearcă să crească încasările, dar loveşte simultan în operatori, jucători şi în însăşi sustenabilitatea pieţei. Cu o reglementare prea dură, România riscă să piardă controlul asupra industriei, să închidă sursa legală de taxe şi să lase jucătorii pradă unei pieţe negre în plină expansiune.

Industria licenţiată e în genunchi. Piaţa neagră câştigă teren. Statul pierde.

Articolul Analiză: Industria jocurilor de noroc în genunchi, piaţa neagră explodează apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

A început ca o sărbătoare informală, prin anii ’90, în Marea Britanie și a fost menită să evidențieze apropierea emoțională și socială într-o lume ce începuse să devină din ce în ce mai tehnică și mai mecanică, mai sexualizată. Să reamintească oamenilor importanța intimității. Nu doar a actului fizic, ci ca expresie a iubirii, prieteniei.

Nu a fost foarte populară la început, însă, cu timpul, Ziua Mondială a Sărutului a prins, mai ales datorită promovării în spațiul public.

O practică spirituală și senzuală în același timp, în India antică

Un fapt interesant: Organizația Națiunilor Unite stabilise o zi a sărutului pe 13 aprilie, după ce, în 2011, a fost înregistrat recordul mondial pentru cel mai lung sărut, în Thailanda. Cu toate acestea, 6 iulie rămâne cea mai cunoscută dată a Zilei Mondiale a Sărutului.

Antropologii cred că gestul sărutului datează de mii de ani.

În India antică, sărutul apare descris ca o practică spirituală și senzuală.

Grecii și romanii antici foloseau sărutul ca pe o formă de salut, un mod de a transmite statut social sau loialitate. De altfel, etimologic, substantivul „sărut” vine din latinescul „salutare” – a saluta, prin aceasta, tocmai, indicându-se faptul că salutul, la romani, implica și gestul sărutului.

În Evul Mediu, sărutul mâinii sau al obrazului simboliza respectul și supunerea față de nobili sau cler.

În vremurile moderne, sărutul a devenit mai personal, mai intim, un gest care reflectă apropierea emoțională dintre două persoane.

Sărutul în artă

În artă, sărutul a fost tema unor monumentale creații.

Numai dacă ne gândim la „Sărutul” lui Gustav Klimt, cu acea îmbrățișare cosmică, nepământească sau la „Sărutul” lui Auguste Rodin, magnifica sculptură, și, cu siguranță, irepetabilă, sau la „Sărutul” și „Poarta Sărutului” lui Brâncuși, care adora simplitatea atât de mult, încât, dacă nu o reducea la esențialitate, nu se declara mulțumit.

Sărutul nu este doar un gest al iubirii, el poate fi și un gest al trădării – vezi sărutarea trădării lui Hristos de către Iuda, gestul care L-a trimis pe Mântuitor la moarte, gestul trădării prin excelență, ilustrat și el în capodopere monumentale ale artei sacre, ca cele ale lui Albrecht Durer și Caravaggio, ca să nu-i amintim decât pe ei.

Să mai amintim doar în trecere scene celebre din filme clasice, care au rămas ilustrative pentru ideea de pasiune, de disperare, de umanitate pură – Clark Gable (Rhett) sărutând-o pe Vivian Leigh (Scarlet O’Hara), în „Pe aripile vântului”, o scenă extrem de pasională, foarte atent construită pentru ecran, dar în care, în realitate, actrița era dezgustată de respirația urât mirositoare a lui Gable. Sau alte scene la fel de memorabile, cum sunt cele din Casablanca, The Notebook sau Titanic.

Câteva date pragmatice

Sărutul crește nivelul de oxitocină, reduce stresul, întărește legătura dintre parteneri sau dintre părinte și copilul său.

Studiile arată că un sărut pasional implică peste 30 de mușchi faciali și poate arde până la șase calorii pe minut.

Fiecare timp și fiecare societate îmracă sărutul în propriile reguli, însă, în esență, sărutul rămâne ceea ce este: o formă de comunicare dincolo de cuvinte.

Articolul Astăzi e Ziua Mondială a Sărutului. Gestul iubirii, gestul prieteniei, gestul trădării apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În aprilie, SUA au introdus un tarif de 20% pentru produsele europene, dar l-au suspendat temporar până pe 9 iulie, aplicând o taxă intermediară de 10%, în aşteptarea negocierilor.

Trump a ameninţat recent că ar putea creşte tariful până la 50%, ceea ce ar face ca produse europene precum brânza franţuzească, electronicele germane sau produsele farmaceutice spaniole să devină mai scumpe pentru consumatorii americani.

Uniunea Europeană a transmis că speră să ajungă la un acord, dar este pregătită să răspundă cu măsuri similare care ar viza produse americane precum carne de vită, componente auto, bere şi aeronave Boeing.

Valoarea schimburilor comerciale între SUA şi UE a atins 2 trilioane de dolari în 2024, cu un deficit de 59 miliarde de dolari în favoarea UE. Divergenţele includ şi reglementările sanitare europene privind alimentele sau taxele pe valoare adăugată, considerate de Washington bariere în calea comerţului.

Decizia finală a administraţiei americane este aşteptată în cursul zilei de luni.

Articolul Tarifele americane pe bunurile europene ameninţă cea mai mare bilaterală comercială din lume apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Tot mai mulți analiști, inclusiv jurnaliști BBC și profesori de la London School of Economics, atrag atenția că Trump a centralizat puterea decizională în politica externă la un nivel nemaiîntâlnit din epoca Nixon, iar acest lucru face ca deciziile strategice să reflecte mai degrabă trăsăturile sale de caracter decât o linie guvernamentală coerentă.

Imprevizibilitatea lui Trump – oscilând între amenințări, atacuri și gesturi de reconciliere – s-a dovedit a fi o armă cu dublu tăiș. Dacă în relația cu aliații din NATO aceasta a produs efecte vizibile, determinând creșteri istorice ale cheltuielilor pentru apărare (până la 5% din PIB), în relațiile cu adversari precum Iran sau Rusia, rezultatele sunt incerte sau chiar contraproductive.

Conform experților citați de BBC, doctrina imprevizibilității ar putea eșua în fața liderilor care nu se lasă impresionați nici de farmec, nici de coerciție. Atacul recent asupra facilităților nucleare iraniene, în ciuda așteptărilor privind o reluare a negocierilor, ar putea determina Teheranul să accelereze dezvoltarea programului nuclear, întărind regimul, nu slăbindu-l.

În același timp, comportamentul impredictibil al lui Trump a generat o schimbare strategică de amploare în Europa: o dorință crescândă de autonomie față de umbrela de securitate americană. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat nevoia unei industrii de apărare europene independente, sugerând o despărțire lentă, dar constantă de dependența față de SUA.

Summitul NATO de la Haga a fost descris de observatori drept un exercițiu de lingușire diplomatică, în încercarea de a-l ține pe Trump de partea alianței. Dar tocmai această nevoie de validare – vizibilă și în gesturile de curtoazie ale liderilor europeni – ar putea reprezenta slăbiciunea doctrinei: dacă adversarii înțeleg motivațiile personale ale lui Trump, impredictibilitatea devine, paradoxal, previzibilă.

Doctrina imprevizibilității lui Donald Trump a modificat echilibrul geopolitic global. Deși pare să fi funcționat în raport cu aliații, efectele asupra adversarilor pot fi contrare intenției inițiale. Și tot mai multe voci sugerează că lumea de după Trump va fi diferită – mai autonomă, dar și mai nesigură.

Articolul Trump și doctrina imprevizibilității. Cum a redefinit politica externă a SUA în raport cu aliații și adversarii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Legendarul muzician britanic Ozzy Osbourne a susținut ultimul concert live al carierei, în orașul natal, Birmingham, în fața a zeci de mii de fani, alături de trupa Black Sabbath, scrie Associated Press.

Ozzy Osbourne, în vârstă de 76 de ani, a anunțat că spectacolul susținut sâmbătă pe stadionul Villa Park din Birmingham a fost ultima sa apariție live.

Evenimentul a fost punctul culminant al unui festival dedicat muzicii metal, cu peste 40.000 de spectatori.

Așezat pe un tron negru care s-a ridicat de sub scenă, artistul diagnosticat cu Parkinson a cântat atât piese solo, cât și alături de membrii trupei Black Sabbath, reuniți pe scenă după 20 de ani. Concertul s-a încheiat cu piesa „Paranoid”.

Pe lângă mulțimea prezentă, mai mulți artiști cunoscuți — printre care Elton John, Jack Black și Dolly Parton — i-au transmis mesaje de apreciere. Osbourne le-a mulțumit fanilor pentru sprijin, spunând: „Nu aveți idee cât de mult înseamnă pentru mine.”

Ozzy Osbourne a devenit cunoscut ca solist al trupei Black Sabbath, fondată în Birmingham în 1968, considerată un pionier al muzicii heavy metal.

Articolul Concert de adio al Ozzy Osbourne, în fața a 40.000 de fani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Înainte de a se declanşa războiul cu Iranul, autorităţile israeliene au descoperit o amplă reţea de cetăţeni proprii recrutaţi ca spioni de către serviciile secrete iraniene. Conform The Guardian, peste 30 de persoane au fost acuzate de colaborare cu Teheranul, mulţi fiind recrutaţi prin mesaje anonime care promiteau bani pentru informaţii sau sarcini minore.

Contactul începea prin aplicaţii ca Telegram, unde recruţilor li se ofereau sume în criptomonede pentru acţiuni precum fotografierea unor locaţii sensibile, distribuirea de afişe anti-guvern sau verificarea unor locaţii. Ulterior, unii dintre aceştia au primit oferte de zeci de mii de dolari pentru tentative de asasinat, cum ar fi uciderea unor oameni de ştiinţă sau lideri politici israelieni.

Într-un caz notoriu, un bărbat de 72 de ani, Mordechai Maman, a fost recrutat după ce a fost transportat clandestin în Iran şi a primit oferte de până la 1 milion de dolari pentru asasinarea fostului premier Naftali Bennett sau a liderului Shin Bet. A fost arestat la întoarcerea în Israel şi condamnat la 10 ani de închisoare.

Anchetatorii israelieni susţin că strategia Iranului a fost de tip „spray-and-pray” – testând numeroşi potenţiali agenţi cu mize mici, sperând că unii vor accepta misiuni periculoase. Deşi majoritatea acestor tentative nu au avut succes, autorităţile consideră că acţiunile iranienilor au contribuit la strângerea de informaţii despre ţinte strategice.

Articolul Iranul a încercat să recruteze spioni în Israel prin mesaje, link-uri pe Telegram şi sume de bani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

UPDATE

„Două victime sunt duse la spital Un TCF şi una cu traumatism coloană cervicală. Şapte persoane refuză transportul (la spital-n.r.)”, precizează ISU Constanţa.

UPDATE

„La data de 6 iulie a.c., în jurul orei 11.30, poliţiştii din cadrul Serviciului Sigiranţă Rutieră au fost sesizaţi cu privire la faptul că pe Autostrada A2, în apropierea localităţii Saligny, pe sensul de mers Constanţa –Bucureşti, s-a produs un accident rutier”, potrivit IPJ Constanţa

Din primele cercetări efectuate rezultă că impactul s-ar fi produs între şapte vehicule. Conducătorii auto urmează a fi testaţi cu aparatul etilotest.

Cercetarea la faţa locului este în curs de desfăşurare.

Din cauza accidentului rutier, traficul a fost deviat pe D.N. 22.

Ştirea iniţială:

Accidentul a avut loc în aproprierea Podului Anghel Saligny de pe autostrada A2, pe sensul de mers spre Bucureşti.

La faţa locului s-au deplasat şase echipaje SMURD, şase ambulanţe de la SAJ şi elicopterul SMURD.

ISU Constanţa anunţă că sunt 14 victime, dintre care doi minori.

Traficul este restricţionat pe o bandă.

Articolul Carambol pe Autostrada Soarelui, pe sensul de mers spre București / A fost activat planul roșu de intervenție apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform Reuters, majoritatea dronelor au fost doborâte în regiunile ruseşti de graniţă cu Ucraina: 30 în Bryansk, 29 în Kursk şi 17 în Belgorod. Alte 18 aparate au fost interceptate în regiunea Oryol, aflată în apropiere de Kursk, o zonă vizată anterior de atacuri ucrainene asupra infrastructurii petroliere.

Potrivit autorităţilor ruse, nu au fost raportate victime sau daune în urma valului de drone. În contextul intensificării atacurilor cu drone lansate de Ucraina, Rusia a implementat măsuri sporite de apărare aeriană în zonele vizate.

Autoritatea rusă de aviaţie civilă, Rosaviatsia, a anunţat că a ridicat restricţiile temporare impuse pe timpul nopţii la mai multe aeroporturi, inclusiv în Moscova, Sankt Petersburg şi Kaluga, ca măsură de siguranţă.

Articolul Rusia anunţă că a doborât 120 de drone ucrainene într-o singură noapte apare prima dată în Mediafax.