Mediafax

Zdravko Marić a fost ministru al finanțelor între 2016 și 2022 și viceprim-ministru al Guvernului Republicii Croația între 2019 și 2022. Marić este autorul mai multor runde de reforme fiscale, despre care a subliniat întotdeauna că au lăsat bani în buzunarele cetățenilor și ale economiei prin diverse scutiri de taxe. În timpul mandatului său, a redus datoria publică ca procent din PIB, a redus deficitul bugetar și a menținut rate scăzute ale inflației, ceea ce a fost esențial pentru îndeplinirea criteriilor de la Maastricht pentru aderarea la zona euro. MEDIAFAX l-a chestionat cu privire la intenția Guvernului de a majora taxele, inclusiv TVA.

Redăm interviul integral:

MEDIAFAX: Bună ziua, domnule Zdravko Marić, suntem de la Mediafax.ro, unul dintre cele mai citite portaluri din România. Vă rugăm cu amabilitate să răspundeți la câteva întrebări legate de măsurile fiscale pe care Guvernul României intenționează să le adopte.
Deficitul bugetar al României, calculat conform metodologiei naționale „cash”, a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, adică 152,72 miliarde de lei. România s-a angajat prin PNRR, în fața Comisiei Europene, să aibă un deficit de 7% până la finalul anului 2025. În prezent, în primele 3 luni ale anului 2025, deficitul este de 2,3%. Ce măsuri ar putea lua România pentru a atinge ținta de deficit, altele decât creșterea taxelor și impozitelor?
Zdravko Marić: Aș opta întotdeauna pentru măsuri pe partea de cheltuieli, mai degrabă decât pe partea de venituri. Deși această abordare este, din punct de vedere politic, mai dificilă și mai sensibilă, creșterea taxelor poate produce și mai multe efecte negative, prin influența negativă asupra activității economice generale/PIB. Iar acest lucru nu este dorit de nimeni, întrucât creșterea PIB-ului, alături de echilibrarea bugetului, ar trebui să fie pilonii principali ai stabilizării finanțelor publice.

MEDIAFAX: Una dintre dezbaterile continue din România este dacă deficitul este cauzat în principal de cheltuieli excesive sau de o colectare insuficientă a veniturilor. Pe baza experienței dumneavoastră în regiune, cum ar trebui o țară să diagnosticheze adevărata sursă a dezechilibrului său fiscal?
Zdravko Marić: Cu atât mai mult se aplică răspunsul anterior. Dacă vorbim despre o colectare insuficientă a veniturilor, atunci, cu siguranță, creșterea taxelor nu va aduce prea multe beneficii. În acest caz, consider colectarea slabă a veniturilor drept o soluție la îndemână, adică autoritățile fiscale ar trebui să îmbunătățească gradul de colectare și să sprijine factorii de decizie politică în implementarea unor măsuri complementare pe partea de cheltuieli a bugetului. Aceste măsuri ar trebui să fie țintite, pentru a reduce tendința de cheltuieli excesive.

MEDIAFAX: Investițiile publice sunt adesea considerate cheltuieli discreționare și, prin urmare, sunt primele care se taie. Totuși, există tot mai multe dovezi că infrastructura, digitalizarea și capitalul uman au multiplicatori fiscali peste 1 în economiile emergente. Ar trebui România să reclasifice anumite tipuri de cheltuieli drept „datorie productivă” atunci când comunică cu partenerii internaționali?
Zdravko Marić: Aveți perfectă dreptate. Foarte des, reducerea investițiilor este singura măsură de economisire a cheltuielilor. Trebuie să fim conștienți de faptul că investițiile publice sunt pentru termen lung, iar prin reducerea lor ne facem rău singuri în anii ce urmează.

MEDIAFAX: Guvernul de la București intenționează să majoreze cota generală de TVA de la 19% la 21% (începând cu 1 august) pentru a reduce deficitul bugetar al României. Când ați fost ministru de finanțe în Croația, ați propus reducerea cotei de TVA de la 25% la 13% pentru unele produse alimentare, conform Total Croatia. Care sunt argumentele dumneavoastră pro și contra unei astfel de măsuri? Este eficientă pe termen mediu și lung pentru reducerea deficitului? Sau va avea efectul de a reduce consumul?
Zdravko Marić: TVA-ul, ca cea mai importantă categorie unică de venituri bugetare, este întotdeauna un subiect major în economia politică. Ori de câte ori reduci cota TVA, nu există nicio garanție că prețurile produselor sau serviciilor individuale vor scădea. Dar, dacă crești TVA-ul, mulți vor profita de ocazie să mărească prețurile și vor pune întreaga povară pe guvern. Acest lucru poate fi deosebit de sensibil în aceste zile, când efectele inflației ridicate sunt încă foarte vizibile. Afirmațiile mele sunt foarte empirice, iar exemplul menționat de reducere a TVA-ului pentru alimente este o dovadă clară a acestui lucru. Consumul va reacționa cu siguranță, iar din nou putem avea efecte negative asupra activității economice generale.

MEDIAFAX: România încă se confruntă cu o problemă majoră în combaterea evaziunii fiscale. Nu reușește să colecteze și să combată evaziunea fiscală pe scară largă. Ce măsuri ar trebui să ia România pentru a opri evaziunea fiscală și a crește veniturile la bugetul de stat?
Zdravko Marić: Autoritățile fiscale trebuie să își îmbunătățească prezența la fața locului prin controale mai numeroase și aplicarea de amenzi împotriva celor care fac evaziune fiscală. Evaziunea fiscală nu este doar o problemă din punct de vedere bugetar, deoarece se pierd venituri publice necesare finanțării diferitelor nevoi ale statului, ci și pentru că transmite un semnal foarte negativ către contribuabilii care își îndeplinesc obligațiile și plătesc taxe. Lupta împotriva evaziunii fiscale este singura cale de a proteja contribuabilii care plătesc taxe. Mai mult, dacă te gândești să mărești taxele atunci când există o evaziune fiscală ridicată și o colectare insuficientă a veniturilor, acest lucru poate fi foarte contraproductiv și poate determina și mai mulți contribuabili să nu-și mai îndeplinească obligațiile față de bugetul de stat. În loc să obții mai multe venituri, ai putea începe să pierzi chiar mai mult decât acum.

MEDIAFAX: În România, guvernul dorește să ia măsuri pentru creșterea veniturilor statului. Una dintre măsurile discutate în acest moment este o taxă de 10% pe pensiile peste 3.000 RON (echivalentul a 600 EUR), sau reducerea burselor școlare. Cum vedeți o astfel de măsură? Credeți că este oportun să se înceapă cu tăieri în rândul grupurilor cu venituri mici, cum ar fi pensionarii și tinerii?
Zdravko Marić: Răspunsul meu este practic același ca înainte, adică întotdeauna să se ia în considerare reducerea cheltuielilor în locul creșterii taxelor. Mai ales dacă vorbim despre creșterea impozitelor directe, cum ar fi cele pe pensii sau burse. Țintirea directă a grupurilor vulnerabile din societate, precum pensionarii și viitorul nostru reprezentat de studenți și elevi, ar putea avea efecte foarte negative. Nu aș sugera așa ceva.

Articolul INTERVIU EXCLUSIV | Un fost ministru de Finanțe din Europa avertizează: România ar trebui să reducă cheltuielile, nu să crească taxele apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Meteorologii au emis o avertizare de cod portocaliu duminică pentru mai multe localități din județul Hunedoara, unde sunt prognozate averse torențiale, vânt cu rafale puternice, descărcări electrice frecvente și grindină de dimensiuni medii.

Centrul Național de Prognoze Meteorologice, prin Serviciul Regional de Prognoză a Vremii Timișoara, a emis duminică, 6 iulie, o avertizare cod portocaliu valabilă între orele 14:38 și 15:30, pentru județul Hunedoara.

Fenomenele vizate includ averse torențiale care pot cumula între 25 și 40 l/mp, descărcări electrice frecvente, intensificări ale vântului cu viteze de 50-55 km/h și grindină cu diametrul de 2-4 cm.

Localitățile afectate sunt: Pui, Baru, Sălașu de Sus și Bănița.

Articolul Cod portocaliu de furtuni în Hunedoara: Ploi torențiale, grindină și vânt puternic apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un autocar în care se aflau 27 de copii și opt adulți însoțitori a rămas blocat pe o bandă de circulație, pe DN7, la kilometrul 243+150 de metri, între localitățile Boița și Lazaret, din cauza unei defecțiuni tehnice, anunță IPJ Sibiu.

Traficul rutier se desfășoară alternativ, sub supravegherea polițiștilor rutieri care se află la fața locului și asigură fluența circulației.

Până în acest moment, nu s-au înregistrat incidente medicale, iar copiii sunt în afara oricărui pericol.

Autoritățile fac apel la șoferi să circule cu atenție în zonă și să respecte indicațiile polițiștilor prezenți la fața locului.

Articolul Trafic îngreunat pe DN7. Un autocar cu 27 de copii a rămas blocat din cauza unei defecțiuni tehnice apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Plăcut, neplăcut, urât, iubit, un lucru e cert: președintele american Donald Trump nu este un tip care să treacă neobservat.

Personalitatea sa vulcanică, tonul sentențios pe care-l are uneori îl creionează pe Trump drept un personaj care poate fi oricum, numai nu șters, inobservabil, fad.

Un discurs digresiv, cu multe paranteze și explicații, deraieri de la subiect și apoi reveniri, care, psihologic, îl descriu nu doar ca pe un tip creativ, cu multă imaginație, dar și ca pe o persoană care vrea să se facă bine înțeleasă, îi este teamă c-ar putea fi greșit înțeleasă, obsesie pentru control.

„Noapte bună, primă doamnă, draga mea!”

Într-o discuție cu reporterii, care a avut loc săptămâna aceasta, discuție prilejuită de un eveniment de recrutare militară în Iowa, Trump le-a povestit reporterilor cum vorbește cu soția sa, Melania, în intimitate.

„Acum un an, îmi aduc aminte că-i spuneam primei doamne, „știi, primă doamnă” (pentru că eu așa îi zic: îi zic „primă doamnă”, pentru că mă face să mă simt bine), zic „primă doamnă, nu-i așa că e teribil? Să spui „Noapte bună, primă doamnă, draga mea?”.

„Acest apelativ”, spune Trump, „e important pentru un singur motiv: îmi aduce aminte că sunt președinte, iată de ce. Și i-am spus „primă doamnă, nu-i așa că e teribil? Nimeni nu mai vrea să facă armata”.

În discuția cu reporterii, Trump nu a uitat să-și asume credit pentru faptul că, de la sfârșitul pandemiei încoace și mai ales de când e el președinte, numărul celor care vin în armată a crescut.

Articolul Ce-i spune Trump soției sale, Melania, seara, înainte de culcare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Am spus şi mai spun de fiecare dată. Nu sunt de acord cu abordarea în care medicii să lucreze fie în sistemul public, fie în sistemul privat. Medicina este o profesie, dacă doriţi, cu particularităţile ei şi eu consider că orice medic are dreptul să rezolvi activitatea medicală în ambele sisteme, fie public, fie privat. Rugămintea mea, a fost la nivel de rugăminte iniţial, este ca, şi nu vreau să generalizez aici, pentru că vorbim de mulţi medici care vin noaptea de acasă pentru pacienţi. Trombectomii, de exemplu, care sunt urgenţe medicale şi unde nu sunt linii de gardă, medicii şi asistentele vin noaptea de acasă. Sunt medici care stau mult peste program şi nimeni aproape nu vorbeşte despre ei”, spune la Digi24 Alexandru Rogobete.

El afirmă că sunt medici care fac mai multe gărzi decât este normativ, pentru că nu se poate acoperi linia de gardă.

„Nu vreau să fiu înţeles de greşit de personalul medical, însă, există şi foarte multe excepţii, pe care le cunoaştem cu toţii, în care, la ora 12, la ora 11, anumiţi colegi medici, deşi se află în programul de la public, activează şi oferă servicii medicale în alte unităţi sanitare. Rugămintea mea a fost şi este fermă în continuare, încă la nivel de rugăminte, să păstreze, să respecte programul de lucru de la public. Nu cer nimic în plus. Cer doar să se respecte programul de lucru de la public. După programul de lucru din spitalul public, fiecare este liber să facă ce doreşte”, încheie Rogobete.

Articolul Rogobete: Cer medicilor să respecte programul de lucru de la public. Nu cer nimic în plus apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Afirmația a fost făcută într-un interviu video publicat sâmbătă de portalul Krónika Online, în contextul unei întrebări referitoare la George Simion, liderul AUR.

Viktor Orban: comunitatea maghiară din Transilvania știe cine îi sunt dușmanii

Viktor Orban a răspuns unei întrebări legate de George Simion, fost candidat la președinția României din partea AUR, precizând că liderii maghiari locali și comunitatea în ansamblu au refuzat constant orice formă de colaborare cu extrema dreaptă. „Foarte bine fac maghiarii din România că nu colaborează cu extremiștii de dreapta, dar nici cu cei de stânga. Să nu colaboreze cu cei care sunt dușmanii comunității maghiare”, a afirmat premierul Ungariei.

Orban s-a aflat la Târgu Mureș pentru a participa la funeraliile juristului Előd Kincses și a subliniat că sprijinul Ungariei pentru comunitățile maghiare din afara granițelor este justificat de istorie și identitate națională.

Relația Ungariei cu România și susținerea maghiarilor din Transilvania

Premierul a exprimat deschiderea pentru dialog cu noul președinte al României, dorind o cooperare constructivă la nivel bilateral și european. „Pot vedea că avem bunăvoință și dorință de cooperare”, a declarat Orban, adăugând că Ungaria nu va susține niciodată sancțiuni împotriva unui lider român ales democratic.

În ceea ce privește sprijinul acordat maghiarilor din Transilvania, Orban a explicat că acesta nu este o favoare, ci o responsabilitate față de o națiune divizată de granițe, dar unită prin identitate: „Statul are granițe, dar națiunea nu.”

Articolul Viktor Orban îl atacă pe George Simion: Maghiarii din Transilvania fac bine că refuză colaborarea cu „dușmanii comunității maghiare” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

A început ca o sărbătoare informală, prin anii ’90, în Marea Britanie și a fost menită să evidențieze apropierea emoțională și socială într-o lume ce începuse să devină din ce în ce mai tehnică și mai mecanică, mai sexualizată. Să reamintească oamenilor importanța intimității. Nu doar a actului fizic, ci ca expresie a iubirii, prieteniei.

Nu a fost foarte populară la început, însă, cu timpul, Ziua Mondială a Sărutului a prins, mai ales datorită promovării în spațiul public.

O practică spirituală și senzuală în același timp, în India antică

Un fapt interesant: Organizația Națiunilor Unite stabilise o zi a sărutului pe 13 aprilie, după ce, în 2011, a fost înregistrat recordul mondial pentru cel mai lung sărut, în Thailanda. Cu toate acestea, 6 iulie rămâne cea mai cunoscută dată a Zilei Mondiale a Sărutului.

Antropologii cred că gestul sărutului datează de mii de ani.

În India antică, sărutul apare descris ca o practică spirituală și senzuală.

Grecii și romanii antici foloseau sărutul ca pe o formă de salut, un mod de a transmite statut social sau loialitate. De altfel, etimologic, substantivul „sărut” vine din latinescul „salutare” – a saluta, prin aceasta, tocmai, indicându-se faptul că salutul, la romani, implica și gestul sărutului.

În Evul Mediu, sărutul mâinii sau al obrazului simboliza respectul și supunerea față de nobili sau cler.

În vremurile moderne, sărutul a devenit mai personal, mai intim, un gest care reflectă apropierea emoțională dintre două persoane.

Sărutul în artă

În artă, sărutul a fost tema unor monumentale creații.

Numai dacă ne gândim la „Sărutul” lui Gustav Klimt, cu acea îmbrățișare cosmică, nepământească sau la „Sărutul” lui Auguste Rodin, magnifica sculptură, și, cu siguranță, irepetabilă, sau la „Sărutul” și „Poarta Sărutului” lui Brâncuși, care adora simplitatea atât de mult, încât, dacă nu o reducea la esențialitate, nu se declara mulțumit.

Sărutul nu este doar un gest al iubirii, el poate fi și un gest al trădării – vezi sărutarea trădării lui Hristos de către Iuda, gestul care L-a trimis pe Mântuitor la moarte, gestul trădării prin excelență, ilustrat și el în capodopere monumentale ale artei sacre, ca cele ale lui Albrecht Durer și Caravaggio, ca să nu-i amintim decât pe ei.

Să mai amintim doar în trecere scene celebre din filme clasice, care au rămas ilustrative pentru ideea de pasiune, de disperare, de umanitate pură – Clark Gable (Rhett) sărutând-o pe Vivian Leigh (Scarlet O’Hara), în „Pe aripile vântului”, o scenă extrem de pasională, foarte atent construită pentru ecran, dar în care, în realitate, actrița era dezgustată de respirația urât mirositoare a lui Gable. Sau alte scene la fel de memorabile, cum sunt cele din Casablanca, The Notebook sau Titanic.

Câteva date pragmatice

Sărutul crește nivelul de oxitocină, reduce stresul, întărește legătura dintre parteneri sau dintre părinte și copilul său.

Studiile arată că un sărut pasional implică peste 30 de mușchi faciali și poate arde până la șase calorii pe minut.

Fiecare timp și fiecare societate îmracă sărutul în propriile reguli, însă, în esență, sărutul rămâne ceea ce este: o formă de comunicare dincolo de cuvinte.

Articolul Astăzi e Ziua Mondială a Sărutului. Gestul iubirii, gestul prieteniei, gestul trădării apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În aprilie, SUA au introdus un tarif de 20% pentru produsele europene, dar l-au suspendat temporar până pe 9 iulie, aplicând o taxă intermediară de 10%, în aşteptarea negocierilor.

Trump a ameninţat recent că ar putea creşte tariful până la 50%, ceea ce ar face ca produse europene precum brânza franţuzească, electronicele germane sau produsele farmaceutice spaniole să devină mai scumpe pentru consumatorii americani.

Uniunea Europeană a transmis că speră să ajungă la un acord, dar este pregătită să răspundă cu măsuri similare care ar viza produse americane precum carne de vită, componente auto, bere şi aeronave Boeing.

Valoarea schimburilor comerciale între SUA şi UE a atins 2 trilioane de dolari în 2024, cu un deficit de 59 miliarde de dolari în favoarea UE. Divergenţele includ şi reglementările sanitare europene privind alimentele sau taxele pe valoare adăugată, considerate de Washington bariere în calea comerţului.

Decizia finală a administraţiei americane este aşteptată în cursul zilei de luni.

Articolul Tarifele americane pe bunurile europene ameninţă cea mai mare bilaterală comercială din lume apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Tot mai mulți analiști, inclusiv jurnaliști BBC și profesori de la London School of Economics, atrag atenția că Trump a centralizat puterea decizională în politica externă la un nivel nemaiîntâlnit din epoca Nixon, iar acest lucru face ca deciziile strategice să reflecte mai degrabă trăsăturile sale de caracter decât o linie guvernamentală coerentă.

Imprevizibilitatea lui Trump – oscilând între amenințări, atacuri și gesturi de reconciliere – s-a dovedit a fi o armă cu dublu tăiș. Dacă în relația cu aliații din NATO aceasta a produs efecte vizibile, determinând creșteri istorice ale cheltuielilor pentru apărare (până la 5% din PIB), în relațiile cu adversari precum Iran sau Rusia, rezultatele sunt incerte sau chiar contraproductive.

Conform experților citați de BBC, doctrina imprevizibilității ar putea eșua în fața liderilor care nu se lasă impresionați nici de farmec, nici de coerciție. Atacul recent asupra facilităților nucleare iraniene, în ciuda așteptărilor privind o reluare a negocierilor, ar putea determina Teheranul să accelereze dezvoltarea programului nuclear, întărind regimul, nu slăbindu-l.

În același timp, comportamentul impredictibil al lui Trump a generat o schimbare strategică de amploare în Europa: o dorință crescândă de autonomie față de umbrela de securitate americană. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat nevoia unei industrii de apărare europene independente, sugerând o despărțire lentă, dar constantă de dependența față de SUA.

Summitul NATO de la Haga a fost descris de observatori drept un exercițiu de lingușire diplomatică, în încercarea de a-l ține pe Trump de partea alianței. Dar tocmai această nevoie de validare – vizibilă și în gesturile de curtoazie ale liderilor europeni – ar putea reprezenta slăbiciunea doctrinei: dacă adversarii înțeleg motivațiile personale ale lui Trump, impredictibilitatea devine, paradoxal, previzibilă.

Doctrina imprevizibilității lui Donald Trump a modificat echilibrul geopolitic global. Deși pare să fi funcționat în raport cu aliații, efectele asupra adversarilor pot fi contrare intenției inițiale. Și tot mai multe voci sugerează că lumea de după Trump va fi diferită – mai autonomă, dar și mai nesigură.

Articolul Trump și doctrina imprevizibilității. Cum a redefinit politica externă a SUA în raport cu aliații și adversarii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Legendarul muzician britanic Ozzy Osbourne a susținut ultimul concert live al carierei, în orașul natal, Birmingham, în fața a zeci de mii de fani, alături de trupa Black Sabbath, scrie Associated Press.

Ozzy Osbourne, în vârstă de 76 de ani, a anunțat că spectacolul susținut sâmbătă pe stadionul Villa Park din Birmingham a fost ultima sa apariție live.

Evenimentul a fost punctul culminant al unui festival dedicat muzicii metal, cu peste 40.000 de spectatori.

Așezat pe un tron negru care s-a ridicat de sub scenă, artistul diagnosticat cu Parkinson a cântat atât piese solo, cât și alături de membrii trupei Black Sabbath, reuniți pe scenă după 20 de ani. Concertul s-a încheiat cu piesa „Paranoid”.

Pe lângă mulțimea prezentă, mai mulți artiști cunoscuți — printre care Elton John, Jack Black și Dolly Parton — i-au transmis mesaje de apreciere. Osbourne le-a mulțumit fanilor pentru sprijin, spunând: „Nu aveți idee cât de mult înseamnă pentru mine.”

Ozzy Osbourne a devenit cunoscut ca solist al trupei Black Sabbath, fondată în Birmingham în 1968, considerată un pionier al muzicii heavy metal.

Articolul Concert de adio al Ozzy Osbourne, în fața a 40.000 de fani apare prima dată în Mediafax.