BNS critică dur motivarea Curții Constituționale privind drepturile salariaților din sectorul public

Mediafax

Blocul Național Sindical a atacat o decizie a CCR despre care s-a susținut că deschide calea pentru tăieri arbitrare de sporuri și salarii în sectorul public. Motivarea CCR ar permite Guvernului să modifice unilateral contractele de muncă.

Blocul Național Sindical (BNS) condamnă public motivarea Curții Constituționale în Decizia nr. 2/2025, emisă în dosarul 52D/2021, ca fiind un atac fără precedent asupra drepturilor lucrătorilor din sectorul public.

Sindicaliștii reclamă că prin această decizie, publicată în Monitorul Oficial pe 27 iunie 2025, CCR oferă cale liberă Guvernului și Parlamentului pentru tăieri de sporuri și drepturi salariale, chiar și în lipsa negocierii colective.

„CCR legitimează ideea că Guvernul poate modifica unilateral contractele de muncă, fără dialog, fără renegocieri și fără respect față de salariat. Practic, Curtea spune că atunci când statul taie sporurile chiar și pe perioadă nedeterminată, acestea pot fi eliminate unilateral, fără ca angajatorul să mai stea de vorbă cu angajatul. Este o interpretare care transformă contractul individual de muncă într-un act fragil, supus oricând voinței autorităților, fără garanții și fără drept la negociere cu încălcarea art. 53 din Constituția României”, se arată în comunicatul emis de BNS.

Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin a susținut „Este inacceptabil ca, într-un stat de drept, contractul de muncă al unui lucrător din sectorul public să devină un document care poate fi golit de conținut de azi pe mâine, prin simpla voință a Guvernului sau a CCR-ului. CCR validează un abuz, iar acest lucru va alimenta și mai mult revolta socială deja existentă”.

Articolul BNS critică dur motivarea Curții Constituționale privind drepturile salariaților din sectorul public apare prima dată în Mediafax.

Londra și Parisul își refac alianța strategică, compromisă de Brexit

Mediafax

Președintele francez Emmanuel Macron începe marți o vizită de stat de trei zile în Regatul Unit, prima vizită a unui lider european de la Brexit încoace.

Programul oficial include o ceremonie de primire la baza militară a Royal Air Force din vestul Londrei, o procesiune cu caleașcă regală până la Castelul Windsor, discuții oficiale cu premierul Keir Starmer și un dineu de stat oferit de regele Charles al III-lea.

„Interesele comune contează acum”

Vizita simbolizează relansarea relațiilor strategice dintre Londra și Paris, după tensiunile cauzate de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„Interesele comune contează acum”, a transmis Palatul Élysée, subliniind relația „esențială” dintre cele două țări pe scena internațională, iar un oficial britanic a declarat că legătura dintre Paris și Londra este „vitală” în contextul global actual, potrivit The Guardian.

Invitația adresată președintelui francez pentru o vizită de stat reflectă importanța pe care Marea Britanie o acordă relansării relației cu Franța, iar alegerea Parisului înaintea Washingtonului, Donald Trump fiind așteptat abia spre finalul anului, accentuează percepția unui parteneriat privilegiat.

Summit la Londra pentru sprijinirea Ucrainei

Summitul franco-britanic de la Downing Street, care are loc joi, are ca obiectiv consolidarea cooperării strategice în domenii precum apărarea, securitatea, migrația și sprijinul pentru Ucraina. Reuniunea va reuni liderii celor două guverne într-un cadru extins de discuții internaționale, în cadrul așa-numitei „coaliții a celor dispuși”, axată pe susținerea Ucrainei în fața agresiunii ruse.

Reluarea legăturilor este și un gest strategic, consideră consilierul special Sébastien Maillard, de la Institutul Jacques Delors:

„Este o cale prin care ambele țări încearcă să se ancoreze într-o ordine bazată pe dreptul internațional, într-un moment marcat de mișcări zguduitoare în ordinea internațională.”

Criza migranților din Canalul Mânecii, test pentru cooperarea post-Brexit

Pentru Franța, vizita reflectă și o schimbare de ton la Londra, unde premierul laburist Keir Starmer încearcă să închidă capitolul tensionat al relațiilor franco-britanice din perioada Brexitului.

Totuși, o temă sensibilă persistă: criza migranților care încearcă să traverseze Canalul Mânecii în ambarcațiuni mici.

Aproape 20.000 de persoane au ajuns în Regatul Unit prin această rută doar în 2025, în creștere cu 50% față de aceeași perioadă a anului trecut, și cel puțin 17 migranți și-au pierdut viața în timpul traversării, după un record tragic de 78 de decese în 2024.

Franța ia în considerare să permită intervenția poliției sale în apele sale teritoriale, la până la 300 de metri de coastă, pentru a opri bărcile îndreptate spre Marea Britanie, măsură care necesită avizul autorităților maritime.

Sunt așteptate anunțuri despre această măsură în timpul summitului

„Ambele guverne trebuie să trateze situația ca pe o problemă de politică internă, ceea ce o complică și mai mult”, consideră Christian Lequesne, profesor de relații internaționale la Sciences Po, amintind că atât premierul britanic, cât și Macron se confruntă cu presiuni politice interne, venite din partea extremei drepte – Marine Le Pen în Franța și Nigel Farage în Regatul Unit.

„A fost nevoie de timp, dar Franța a reușit în cele din urmă să digere Brexitul, un proces dificil și plin de dezamăgire”.

Macron și Starmer s-au întâlnit de mai multe ori de la instalarea noului guvern de la Londra. Premierul britanic a vizitat Franța de cinci ori, iar Macron a fost de asemenea prezent în Regatul Unit în repetate rânduri.

Articolul Londra și Parisul își refac alianța strategică, compromisă de Brexit apare prima dată în Mediafax.

Putin îl demite pe ministrul Transporturilor, după haosul din aeroporturi și explozia unui petrolier

Mediafax

Președintele rus Vladimir Putin l-a demis luni pe ministrul Transporturilor, Roman Starovoit, în urma unor perturbări majore în sectoarele aviației și transportului maritim din Rusia, informează The Kyiv Independent.

Decretul oficial nu a oferit un motiv, însă demiterea lui Starovoit vine după ce aproape 300 de zboruri au fost anulate sau întârziate pe marile aeroporturi rusești în perioada 5-6 iulie, din cauza amenințărilor la securitate generate de atacurile cu drone ucrainene.

La această situație s-a adăugat și explozia de duminică de la bordul petrolierului Eco Wizard, în portul Ust-Luga din regiunea Leningrad, care a provocat o scurgere de amoniac și a necesitat o intervenție de urgență.

Conform ziarului rus Vedomosti citat de The Kyiv Independent, vicepremierul Transporturilor, Andrei Nikitin, este un candidat principal pentru a-l înlocui pe Starovoit.

Campania ucraineană cu drone, care a perturbat tot mai mult traficul aerian civil din Rusia, face parte din strategia Ucrainei de a submina logistica Rusiei mult în spatele liniei frontului, mai transmite publicația.

Articolul Putin îl demite pe ministrul Transporturilor, după haosul din aeroporturi și explozia unui petrolier apare prima dată în Mediafax.

Poziția de leader a Chinei, pe piața mondială a producției de îmbrăcăminte se clatină

Mediafax

Poziția dominantă a Chinei în industria mondială a textilelor începe să se clatine, după creșterea costurilor de producție și a reglementărilor tot mai stricte, arată compania de credit comercial Coface.

Adăugați la asta posibilele modificări în politica comercială a SUA și veți asista la o redsenare a producției de îmbrăcăminte pe harta globală.

Profiturile companiile chineze scad tot mai mult

Dacă, în 2010, cota Chinei la exporturile de haine era de 54%, în 2023 a ajuns la 41%, iar printre cauze se află concentrarea industriei chineze pe activități de subcontractare prost plătite pentru brandurile occidentale.

Deși 19% dintre companiile producătoare de îmbrăcăminte la nivel mondial sunt în China, acestea au obținut doar 10% din profiturile sectorului în perioada 2022-2024.

Ce scade competitivitatea Chinei

Competitivitatea Chinei a fost afectată suplimentar și de creșterea constantă a salariilor – cu o medie anuală de 6% din 2010 încoace.

În 2000, un muncitor american câștiga de 18 ori mai mult decât unul chinez, iar acum această diferență s-a redus de 4,6 ori.

Se adaugă la asta noile reglementări de mediu care au crescut costurile de producție, sugerând că modelul chinez de fabricare a îmbrăcămintei este tot mai aproape de saturație.

Cine ar putea beneficia

Analiza Coface arată că țări din Asia de Sud și Sud-Est, ca Bangladesh, Cambodgia, Pakistan, Vietnam și India, sunt bine poziționate pentru a câștiga cotă de piață în contextul unor taxe vamale uniforme.

India, în special, ar putea profita de dimensiunea pieței interne.

Într-un scenariu cu taxe vamale diferențiate, impuse de SUA, Bangladesh ar putea să-și mențină avantajul competitiv, datorită dependenței reduse de piața americană și a relațiilor solide cu Uniunea Europeană.

Totul depinde de ce tarife va impune Trump

În schimb, Vietnam, Lesotho și Iordania ar putea pierde teren.

Statele europene ar putea avea un avantaj relativ, beneficiind de taxe mai mici și de o expunere redusă la piața americană – cu excepția cazului în care SUA decid să majoreze brusc tarifele vamale la 50%, așa cum a fost amenințat anterior de fostul președinte Donald Trump.

Articolul Poziția de leader a Chinei, pe piața mondială a producției de îmbrăcăminte se clatină apare prima dată în Mediafax.

Surse: Ședința Parlamentului se amână

Mediafax

Ședința Parlamentului se amână cel puțin două ore, spun, pentru MEDIAFAX, surse parlamentare.

„Ședința va începe cel puțin la ora 17.00”, potrivit surselor MEDIAFAX.

Conform unor surse guvernamentale, unii miniștri au fost convocați în cursul zilei la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan.

Amânarea ședinței a venit pe fondul solicitării social-democraților de a introduce unele amendamente în proiectul Legii Austerității.

Luni, Partidul Social Democrat a depus 18 amendamente la pachetul de măsuri fiscale, printre care creșterea pragului de aplicare a contribuției de sănătate pentru pensii de la 3.000 la 4.000 de lei și reducerea cu 40% a subvenției pentru partide, informează Gândul.

Partidul Social Democrat a depus luni, o serie de 18 amendamente la proiectul de lege privind reducerea deficitului bugetar. Printre măsuri se numără majorarea plafonului de la care se aplică contribuția de asigurări sociale de sănătate asupra pensiilor, de la 3.000 la 4.000 de lei lunar.

Conform amendamentului, pensionarii care încasează pensii de până la 4.000 de lei pe lună nu vor datora CASS. Măsura ar urma să se aplice temporar, între 1 august 2025 și 31 decembrie 2026, în contextul necesității corectării deficitului bugetar.

PSD susține că modificarea respectă angajamentele din programul de guvernare și solicită în continuare scutirea de la plata CASS pentru anumite categorii sociale, persoane persecutate politic de regimul comunist, veterani, văduve de război, deportați sau persoane implicate în lupta anticomunistă.

Totodată, părinții aflați în concediu pentru creșterea copilului, cu venituri sub 3.000 de lei, ar urma să fie scutiți de contribuția de sănătate.

În plus, printr-un alt amendament, social-democrații vizează reducerea cu 40% a subvenției acordate partidelor politice, față de nivelul din anul trecut.

Articolul Surse: Ședința Parlamentului se amână apare prima dată în Mediafax.

Kingston extinde gama NV3 cu o versiune M.2 2230 pentru dispozitive compacte

Mediafax

Noul Kingston NV3 PCIe 4.0 NVMe 2230 oferă performanțe generoase într-un format redus, fiind disponibil în capacități de până la 2TB². Echipat cu un controler NVMe Gen 4×4, NV3 2230 atinge viteze de citire de până la 6.000 MB/s și scriere de până la 5.000 MB/s³, oferind un timp de răspuns excelent pentru o gamă largă de sarcini și aplicații.

„Suntem încântați să extindem familia NV3 cu noul format 2230, care le oferă utilizatorilor mai multă flexibilitate și performanță, indiferent dacă folosesc dispozitivul pentru muncă sau divertisment”, a declarat Tony Hollingsbee, SSD Business Manager, Kingston EMEA. „NV3 în format 2230 este soluția ideală pentru cei care caută un upgrade rapid, eficient și fiabil.”

Citește comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21088

Articolul Kingston extinde gama NV3 cu o versiune M.2 2230 pentru dispozitive compacte apare prima dată în Mediafax.

Sinner revine la Six Kings Slam, turneu demonstrativ cu un premiu record de 7,5 milioane de dolari

Mediafax

Liderul mondial ATP, Jannik Sinner, va participa din nou la Six Kings Slam, turneu demonstrativ de lux programat în perioada 15-18 octombrie 2025, la Riad, Arabia Saudită, după cum au anunțat luni organizatorii. Sinner a câștigat prima ediție a competiției, organizată anul trecut.

Competiția nu oferă puncte ATP, dar propune cel mai mare premiu din istoria tenisului: 7,5 milioane de dolari, dintre care 1,5 milioane sunt garantate pentru participare, iar 6 milioane revin câștigătorului.

Sinner a câștigat ediția inaugurală din 2024, învingându-l în finală pe Carlos Alcaraz, cu scorul de 6-7(5), 6-3, 6-3.

Alături de italian, la ediția din acest an vor participa și Carlos Alcaraz, Novak Djokovic, Alexander Zverev, Jack Draper și Taylor Fritz, jucătorii din Top 6 actual din clasamentul mondial.

Turneul are un format scurt, cu meciuri din 3 seturi, și se dorește a fi un eveniment global spectaculos. Competiția a stârnit controverse, ca urmare a suprapunerii în calendarul circuitului internațional, dar și pentru câștigurile fabuloase obținute de sportivi doar pentru participare.

Articolul Sinner revine la Six Kings Slam, turneu demonstrativ cu un premiu record de 7,5 milioane de dolari apare prima dată în Mediafax.

Ilie Bolojan își angajează răspunderea pe Legea Austerității la ora 17.00

Mediafax

Conducerile Camerei Deputaților și Senatului au aprobat amânarea cu două ore a ședinței în care premierul Ilie Bolojan își angajează răspunderea pe Legea Austerității.

„Luni, 7 iulie 2025 – ora 17,00 – până la finalizare (prezență fizică şi online) – Angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal – bugetare”, este modificarea în programului Parlamentului operată de membrii Birourulor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului.

Inițial, programul inițial începea la ora 15.00.

După angajarea răspungerii Guvernului pe Legea Austerității, Opoziția are la dispoziție să depună moțiune de cenzură.

Amânarea ședinței a venit pe fondul solicitării social-democraților de a introduce unele amendamente în proiectul Legii Austerității.

Luni, Partidul Social Democrat a depus 18 amendamente la pachetul de măsuri fiscale, printre care creșterea pragului de aplicare a contribuției de sănătate pentru pensii de la 3.000 la 4.000 de lei și reducerea cu 40% a subvenției pentru partide, informează Gândul.

Partidul Social Democrat a depus luni, o serie de 18 amendamente la proiectul de lege privind reducerea deficitului bugetar. Printre măsuri se numără majorarea plafonului de la care se aplică contribuția de asigurări sociale de sănătate asupra pensiilor, de la 3.000 la 4.000 de lei lunar.

Conform amendamentului, pensionarii care încasează pensii de până la 4.000 de lei pe lună nu vor datora CASS. Măsura ar urma să se aplice temporar, între 1 august 2025 și 31 decembrie 2026, în contextul necesității corectării deficitului bugetar.

PSD susține că modificarea respectă angajamentele din programul de guvernare și solicită în continuare scutirea de la plata CASS pentru anumite categorii sociale, persoane persecutate politic de regimul comunist, veterani, văduve de război, deportați sau persoane implicate în lupta anticomunistă.

Totodată, părinții aflați în concediu pentru creșterea copilului, cu venituri sub 3.000 de lei, ar urma să fie scutiți de contribuția de sănătate.

În plus, printr-un alt amendament, social-democrații vizează reducerea cu 40% a subvenției acordate partidelor politice, față de nivelul din anul trecut.

Articolul Ilie Bolojan își angajează răspunderea pe Legea Austerității la ora 17.00 apare prima dată în Mediafax.

„Pentru prima dată, legea devine infracțiune”: Avocatul lui İmamoğlu din închisoare

Mediafax

Mehmet Pehlivan, avocatul care îl reprezintă pe primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, a declarat luni din închisoare că îi sunt aduse acuzații „complet fabricate”.

Pehlivan, reținut luna trecută, susține că scopul este incriminarea dreptului la apărare legală în Turcia.

Pehlivan a declarat pentru Reuters că arestarea sa reprezintă o încercare de a incrimina nu doar apărarea legală, ci întreaga profesie de avocat.

O practică judiciară ruptă de realitate

El a descris situația ca fiind „o practică judiciară absurdă, care și-a rupt legăturile cu realitatea și adevărul”.

Avocatul a susținut că probele prezentate împotriva sa sunt false, bazate pe presupuse convorbiri telefonice și întâlniri pe care nu le-a avut, și pe legături cu o persoană pe care nu a întâlnit-o niciodată.

Potrivit lui Pehlivan, activitatea sa pentru primarul İmamoğlu s-a limitat strict la atribuțiile sale de avocat.

Biroul președintelui Erdogan spune că anchetele au fost imparțiale

„Pentru prima dată în istoria Republicii, practicarea legii a fost clasificată drept infracțiune”, a scris el.

Guvernul turc respinge acuzațiile opoziției privind politizarea anchetei și caracterul său anti-democratic, insistând că sistemul judiciar este independent.

Biroul președintelui Erdoğan a declarat că și membri ai partidului de guvernământ au fost investigați și arestați pentru infracțiuni similare, fără a răspunde însă direct la acuzațiile lui Pehlivan.

Articolul „Pentru prima dată, legea devine infracțiune”: Avocatul lui İmamoğlu din închisoare apare prima dată în Mediafax.

George Simion vrea să dea jos Guvernul Bolojan cu o moțiune de cenzură

Mediafax

George Simion, liderul AUR, a anunțat că partidul său va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Mesajul său a fost publicat pe rețelele sociale, iar în el a cerut susținerea „poporului” pentru ca această acțiune să aibă succes.

Petrișor Peiu, șeful senatorilor AUR, a explicat motivele pentru care formațiunea sa vrea această moțiune.

Între timp, Guvernul Bolojan își asumă răspunderea în Parlament pentru primul pachet fiscal destinat reducerii deficitului bugetar. Măsurile respective au fost aprobate vineri în ședința de guvern. Plenul Parlamentului s-a reunit atât fizic, cât și online. Executivul a avut o nouă ședință la ora 13:30 pentru a adopta ultimele modificări, apoi s-a prezentat în Parlament pentru a-și angaja răspunderea. Această ședință are ca scop aprobarea formei finale a proiectului de lege, după ce au fost analizate amendamentele depuse de parlamentari, a precizat Guvernul.

Anunțul vine chiar în ziua în care un sondaj INSCOP arată că AUR se află pe primul loc, cu peste 40% din intențiile de vot. PSD a coborât pe locul trei, în urma PNL. Atât AUR, cât și partidul lui Ilie Bolojan au înregistrat cele mai mari creșteri față de alegerile din 2024.

George Simion a făcut referire și la o altă moțiune de cenzură, depusă de europarlamentarul Gheorghe Piperea împotriva Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen. Președinta Comisiei va înfrunta joi un vot de neîncredere în Parlamentul European.

Întrebarea care apare acum este dacă opoziția are dreptul să depună moțiune de cenzură în timp ce Guvernul își asumă răspunderea pentru măsurile fiscale. Răspunsul se găsește în articolul 113 din Constituție, care reglementează moțiunea de cenzură. Acesta prevede că Parlamentul poate demite Guvernul dacă adoptă o moțiune de cenzură. Dacă aceasta este respinsă, „deputații sau senatorii nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură”, se arată în Constituție.

Totuși, AUR, SOS și POT au depus deja o moțiune de cenzură în februarie, respinsă la acel moment. Însă acest lucru nu împiedică actualul demers, deoarece legea nu interzice depunerea unei noi moțiuni în cazul în care Guvernul își asumă răspunderea pentru un proiect de lege.

Sesiunea ordinară a Parlamentului s-a încheiat la începutul lunii iulie, iar următoarea începe în septembrie. Cu toate acestea, șeful Senatului a convocat o sesiune extraordinară în timpul vacanței parlamentare, pentru a adopta pachetul fiscal și proiectul privind vârsta de pensionare a magistraților.

Curtea Constituțională a decis, în 2020, că „în fiecare sesiune extraordinară se poate depune câte o moțiune de cenzură, indiferent de numărul și durata sesiunilor extraordinare convocate în decursul unui an”. Atunci, CCR a analizat doar situațiile în care Parlamentul depune moțiuni fără ca Guvernul să își asume răspunderea.

Așadar, moțiunea AUR poate merge mai departe.

Articolul George Simion vrea să dea jos Guvernul Bolojan cu o moțiune de cenzură apare prima dată în Mediafax.